Infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 321 Cod penal. Majorarea de către profesor a notelor acordate elevilor în procesul de evaluare. Condiţii privind încadrarea elementului material în tipicitatea prevăzută de norma incriminatoare.


Pentru a fi realizat conţinutul constitutiv al infracţiunii de fals intelectual din punct de vedere obiectiv, acţiunea sau inacţiunea la care se referă textul incriminator trebuie să privească împrejurări apte să se obiectivizeze în realitatea înconjurătoare, în aşa fel încât contrarietatea între consemnările efectuate şi situaţia reală să fie palpabilă, evidentă.

Notele acordate elevilor în procesul de învăţământ reprezintă modalităţi convenţionale de cuantificare a randamentului şcolar la un moment dat, fără ca acestea să exprime cu exactitate gradul de cunoştinţe dobândite, aptitudinile elevului, ci mai degrabă eficienţa şcolară a aptitudinilor, condiţionată şi de interesele, motivaţia, perseverenţa, stabilitatea emoţională, atitudinea subiectivă şi de moment a elevului faţă de activitatea şcolară.

Evaluarea şi notarea elevilor nu corespunde din punct de vedere obiectiv activităţii de atestare unor împrejurări cu caracter obiectiv, apte a fi caracterizate drept corespunzătoare sau necorespunzătoare realităţii, în cauză nefiind realizată condiţia corespondenţei dintre fapta inculpatului şi tipicitatea prevăzută de norma incriminatoare.

Curtea de Apel Craiova – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori, Decizia penală nr. 855/2015

Prin sentinţa penală nr. 587 din 11 martie 2015, pronunţată de Judecătoria Tg. Jiu în dosarul nr. 15923/318/2014*, a fost schimbată încadrarea juridică a infracţiunii  reţinute în sarcina inculpatului, din art. 321 al. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 si 38 C.pen, în infracţiunea prev. de art. 289 C.pen din 1969 cu aplicarea  art. 41  al. 2 C.pen din 1969.

În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b C.pr.pen., a fost achitat inculpatul C.I. pentru infracţiunea de fals intelectual  prevăzută de art. 289 C.pen din 1969 cu aplicarea  art. 41  al. 2 C.pen din 1969.

A fost respinsă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu privind anularea notelor înscrise la rubrica „matematică” sem. II „nota teză” din cataloagele claselor a XII a A şi a XII a B, anul şcolar 2012-2013, ale  Liceului Tehnologic Tismana.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că, prin rechizitoriul nr. 7159/P/2013  din 31.10.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului CI. pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, faptă prev. şi ped. de art. 321 alin.1 C. penal cu aplicarea art. 35 şi art. 38 C. penal.

În şedinţa publică din data de 07.01.2015, cu ocazia audierii inculpatului C. I., acesta a arătat că nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale şi, deşi notele consemnate în cataloage au fost diferite faţă de notele consemnate în lucrările de teză , apreciază că nu se face vinovat de săvârşirea vreunei fapte penale.

Analizând actele şi lucrările dosarului, întreaga probaţiune administrată în cauză, instanţa reţine următoarele:

Inculpatul C.I. şi-a desfăşurat activitatea de profesor în cadrul Liceului Tehnologic Tismana în perioadele 1978-1991, respectiv 1994-2013. În cursul a anului şcolar 2012-2013, a predat disciplina matematică celor doua clase a XII-a A şi a XII-a B din cadrul unității de învățământ menţionată, iar la sfârşitul semestrului II, elevii celor două clase, au susținut teza la materia predată de către inculpat, notele consemnate in lucrare, nefiind aceleaşi cu cele trecute in cataloage. Se constată că dintr-un număr de 43 de elevi, doi au obţinut  notele de 7 si 8,5, ceilalți având notele cuprinse intre 1 si 5,5.

Inculpatul a susținut că, inițial, a făcut o evaluarea a lucrărilor , în baza unui barem mai strict, astfel cum ar fi stabilit la examenul de bacalaureat, pentru a arata elevilor care sunt cerințele unui examen susținut la nivel național, ulterior evaluarea făcându-se in baza baremului stabilit în raport de nivelul de pregătire al clasei.

Coroborând probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti, respectiv: proces-verbal de administrare a probelor, declaraţii de inculpat, declaraţii de martori, adrese emise de către Liceul Tehnologic Tismana, raport de constatare criminalistică nr. 78031 din 10.09.2014, întocmit de Serviciul Criminalistic Gorj, înscrisuri, ordonanţe de începere a urmăririi penale, efectuare în continuare a urmăririi penale, punere în mişcare a acţiunii penale; procese verbele de aducere la cunoştinţă a drepturilor şi obligaţiilor, instanța a apreciat ca în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 16 al. 1 lit. b C.pr.pen., fapta nefiind săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

S-a constatat că probele administrate în cursul urmăririi penale privesc doar latura obiectivă a infracțiunii, respectiv faptul că notele consemnate în lucrările de teză nu corespund cu cele din cataloagele claselor a XII-a  A si a XII-a B din cadrul Liceului Tehnologic Tismana, aspect recunoscut de către inculpat.

Principala problemă care se pus este vinovăţia persoanei cercetate, în raport cu faptele pentru care aceasta este acuzată. În cauza de faţă problema vinovăţiei este determinată de existenţa sau nu a intenţiei. Infracţiunile de fals se săvârşesc cu vinovăţie sub forma intenţiei directe sau indirecte, inculpatul trebuind să îşi dea seama de natura şi urmările faptei sale şi să fi dorit producerea acestora sau să le fi acceptat.

Intenţia, ca element subiectiv al infracţiunii, presupune atitudinea subiectivă în raport cu care se poate reproşa conduita persoanei acuzate. Răspunderea penală intervine intrucat persoana acuzată şi-a folosit capacitatea de înţelegere şi prevedere a faptelor sale .

S-a constatat că nu exista norme legale care să stabilească modul de notare şi baremele de corectare a lucrărilor scrise , inclusiv teze, susținute de elevii din învățământul preuniversitar. Prin adresa nr. 3186/03.02.2015, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, arată că notele la lucrările scrise, inclusiv teze, se analizează  cu elevii intr-o oră special  destinată acestui scop, după care se trec in catalog .

Probele administrate au arătat că fiecare profesor are propriile reguli in raport de care face evaluarea cunoştinţele elevilor la disciplina predată, putând stabili si modifica baremele de corectare a subiectelor sau notelor din lucrări, neexistând acte normative care să interzică acest demers.

Relevantă în acest sens a fost declarația dată in faţa instanţei de către directorul unității de învăţământ la care îşi desfăşura activitatea inculpatul. Astfel, B.D.C., arata, la data de 18.02.2015: „ …Este o practică nescrisă în rândul profesorilor de a ajuta elevii să promoveze 12 clase şcolare, chiar dacă nu deţin în totalitate, cunoştinţele prevăzute de programa şcolară, însă apreciez că aceştia dobândesc cunoştințele de bază.

În susținerea acestor atribuții ale cadrelor didactice au fost şi declarațiile diriginților celor două clase de a XII-a, C.I.V. şi N.M.R., ultima martoră făcând următoarele precizări: „ …am posibilitatea de a majora notele elevilor şi de a le trece astfel mărite în catalog, datorită faptului că, evaluarea elevilor este atributul şi responsabilitatea profesorului de clasă…” şi că „… în situaţia în care am stabilit şi un barem de notare, eu pot reveni, ulterior, asupra acelui barem şi să-l modific, în sensul de a acorda alte punctaje la subiectele stabilite iniţial…”.

Pe de altă parte, martora C.I.V., deşi a apreciat că notele din lucrările de teză trebuie trecute în catalog astfel cum au fost consemnate, a precizat că baremele la subiectele din lucrările scrise sunt stabilite  „… în aşa fel încât fiecare dintre elevi să obţină notă de trecere.”

Evaluarea activităţii personalului didactic si verificarea nivelului de performanţe realizate de elevi în învăţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare) se face de către personal specializat, in cadrul inspecției şcolare generale a unității de învățământ, care are drept scop, îmbunătăţirea rezultatelor şcolare prin evaluarea conformităţii funcţionării şi dezvoltării unităţilor de învăţământ preuniversitar cu legislaţia în materie şi cu nevoile individuale, comunitare, regionale şi naţionale în domeniul educaţiei (art. 11 si 15 din Ordinul nr. 5.547 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar).

În urma cercetărilor efectuate de organele de urmărire penală, s-a adoptat o soluție de netrimitere în judecată a inculpatului C.I. pentru infracțiunea prev. de art. 254  al. 1 C.pen. din 1969, precum şi faţă de M.M., B. C.R., P.N., B.S.L. si B.C., pentru infracțiunea prev. de art. 255 al. 1  C.pen. din 1969, prin ordonanţa nr. 401/P/2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, cu motivarea că nu au fost comise faptele sesizate.

Drept urmare, având în vedere că probele administrate au dovedit că fiecare profesor are propriile percepții asupra modului de notare şi evaluare a elevilor, neexistând norme legislative care să le restrângă posibilitățile de apreciere, precum şi de faptul că inculpatul nu a urmărit obţinerea unui avantaj material sau a unor alte foloase de la elevii celor doua clase de la Liceul Tehnologic Tismana, instanţa a reţinut că fapta nu a fost săvârşită cu intenţie.

Simplul aspect că nota înscrisă pe lucrare nu corespunde cu cea înscrisă în catalog nu dovedeşte că s-a făcut o majorare artificială a acesteia si că nu reflectă cunoştințele elevilor, situația fiind similara şi dacă profesorul ar fi  anulat prima notă acordată şi ar fi consemnat pe lucrare o altă notă, mai mare.

S-a constatat că 6 dintre elevii celor două clase au promovat  examenul de bacalaureat, iar anularea tutore notelor înscrise la rubrica „matematică” sem. II „nota teză” din cataloagele claselor a XII a A si a XII a B, anul şcolar 2012-2013, ale  Liceului Tehnologic Tismana, ar avea consecințe asupra mediilor anuale ale acestora.

Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, s-a reţinut că, în raport de data săvârşirii faptei, în vigoare erau dispoziţiile Codului penal de la 1969, care cuprindea dispoziţii mai favorabile inculpatului cu privire la condiţiile de existenţă şi sancţionare a infracţiunii în formă continuată. Ca urmare, în raport cele menţionate şi de decizia nr. 265/06.05.2014 a Curţii Constituţionale, instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului  C.I.  , din infracţiunea prev. de art.321 alin. 1 C.penal, cu aplicarea art. 35 şi 38 C.penal, în infracţiunea prev. de art. 289 C.pen din 1969 cu aplicarea  art. 41  al. 2 C.pen din 1969.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, crticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea apelului a susţinut că în mod neîntemeiat a reţinut prima instanţă că fapta dedusă judecăţii nu a fost săvârşită cu intenţie, având în vedere profilul personal al inculpatului, absolvent de studii superioare, profesor de matematică cu o experienţă de peste 35 de ani în învăţământ, elemente ce relevă dincolo de orice dubiu că acesta a avut reprezentarea acţiunilor sale, iar sub aspect volitiv acesta a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei, asumându-şi riscul neconformităţii notalor consemnate în catalog cu cele menţionate în caietele de teză, ceea ce caracterizează vinovăţia în forma intenţiei indirecte.

A susţinut că relevant sub aspect volitiv este scopul pentru care inculpatul a înscris în cataloage note cu 2-6 puncte mai mari decât cele obţinute de elevi, respectiv acela de a promova o serie de elevi de clasa  a XII-a care nu aveau cunoştinţele necesare susţinerii examenului de bacalaureat, asupra inculpatului planând şi suspiciunea săvârşirii unor fapte de corupţie în legătură cu promovarea elevilor la disciplina matematică.

O altă critică adusă hotărârii vizează neanularea menţiunilor false, respectiv a notelor înscrise la rubrica matematică în calatoagele claselor a XII A şi XII B corespunzătore notelor neconforme cu rezultatele menşionate în caietele de teză.

În drept, apelul a fost întemeiat pe disp. art. 421 pct. 2 lit.a  Cod procedură penală.

Analizând sentinţa apelată prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu cauza, sub toate aspectele de fapt şi de drept, aşa cum prevăd disp. art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul formulat de Parchet este nefondat, pentru următoarele considerente :

Potrivit art. 289 Cod penal de la 1969, identificat corect de prima instanţă ca fiind legea penală favorabilă inculpatului din perspectiva art. 5 Cod penal, constituie infracţiunea de fals intelectual fapta funcţionarului public de a falsifica un înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, sau prin omisiunea, cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări.

Pentru a fi realizat conţinutul constitutiv al infracţiunii sus menţionate din punct de vedere obiectiv, acţiunea sau inacţiunea la care se referă textul incriminator trebuie să privească împrejurări apte să se obiectivizeze în realitatea înconjurătoare, în aşa fel încât contrarietatea între consemnările efectuate şi situaţia reală să fie palpabilă, evidentă.

În speţă, inculpatul este acuzat că ar fi consemnat în catalog, note cu 2-6 puncte mai mari decât cele obţinute de elevi la tezele susţinute la disciplina „matematică” în semestrul II al anului şcolar 2012-2013, în scopul promovării frauduloase a acestora.

În viziunea Parchetului, notele mai mari consemnate în catalog de inculpat reprezintă deci împrejurări necorespunzătoare adevărului, iar dimpotrivă, notele menţionate în caietele de teză ale elevilor ar reprezenta împrejurări corespunzătoare adevărului.

Contrar celor susţinute de Parchet, Curtea reţine că, de principiu, notele acordate elevilor în procesul de învăţământ reprezintă modalităţi convenţionale de cuantificare a randamentului şcolar la un moment dat, fără ca acestea să exprime cu exactitate gradul de cunoştinţe dobândite, aptitudinile elevului, ci mai degrabă eficienţa şcolară a aptitudinilor, condiţionată şi de interesele, motivaţia, perseverenţa, stabilitatea emoţională, atitudinea subiectivă şi de moment a elevului faţă de activitatea şcolară.

Aceşti factori interni ai succesului şcolar se modelează sub influenţa continuă a factorilor externi (familiali, pedagogici, sociali, metodele  de predare, sistemul de cerinţe instructiv-educative, nivelul de performanţă a clasei, etc.), astfel încât nu este posibilă formularea unei concluzii privind valoarea de adevăr a notelor menţionate în caietele de teză,  de tipul celei susţinute de acuzare.

Evaluarea performanţelor şcolare ale elevilor reprezintă un proces complex, psihologic şi ştinţific realizat de profesori care au deprins abilităţile necesare în urma unor studii de specialitate  şi se desfăşoară fie pe paşi multipli (în care elevul este evaluat pe parcursul unui semestru de mai multe ori pe baza unui punctaj, obţinând o nota, pentru a primi o notă elevul are la dispoziţie mai multe sanse de a raspunde, fiind motivat astfel să se pregatească cât mai bine) fie prin reevaluare (elevul este motivat să se pregateasca pentru marirea notei), aşa cum este cazul în speţă.

Reevaluarea şi majorarea notelor realizată de inculpat nu este de natură să realizeze tipicitatea obiectivă şi subiectivă invocată în motivele de apel, nefiind destinată promovării frauduloase a unor elevi nepregătiţi, ci corespunde une strategii psihologice şi pedagogice de protejare si dezvoltare a stimei de sine a elevilor ca premisă a reuşitei şcolare, concluzie suţinută inclusiv de reglementările legislative ataşate la dosarul de urmărire penală, din care nu rezultă nici existenţa vreunei interdicţii exprese de reevaluare a rezultatelor obţinute de elevi la tezele şcolare. 

În concluzie, Curtea reţine evaluarea şi notarea elevilor claselor a XIIA şi XIIB nu corespunde din punct de vedere obiectiv activităţii de atestare unor împrejurări cu caracter obiectiv, apte a fi caracterizate drept corespunzătoare sau necorespunzătoare realităţii, în cauză nefiind realizată condiţia corespondenţei dintre fapta inculpatului şi tipicitatea prevăzută de norma incriminatoare, achitarea acestuia impunându-se în baza disp. art. 16 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, aşa cum legal şi temeinic a dispus prima instanţă.

Având în vedere că menţiunile efectuate de inculpat în cataloagele claselor XIIA şi XIIB nu au fost falsificate, nu există niciun temei pentru anularea acestora, astfel că nu poate fi primit nici motivul subsecvent de apel formulat de Parchet.

Pentru aceste motive, constatând neîntemeiate criticile formulate şi că nu există motive de desfiinţare a hotărârii care să poată fi reţinute din oficiu, în baza art. 421 pct. 1 lit.b Cod procedură penală, apelul declarat de Parchet va fi respins, ca nefondat.