INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:
Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de ……, petentul ………. a solicitat, în contradictoriu cu intimata ………………, prin subunitatea acesteia, ………….. …, anularea procesul-verbal seria …. nr. ……… din data de ………..2015 întocmit de …….
În motivare, petentul a susţinut că nu se face vinovat de săvârşirea contravenţiei întrucât înstrăinase la o dată anterioară autoturismul.
În drept, petentul a invocat prevederile O.G. nr. 15/2002 iar pentru dovedirea susţinerilor a depus la dosar înscrisurile de la filele 3-6 şi 14.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, potrivit dispoziţiilor art. 19 din OUG nr. 80/2013 (f. 12).
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale ca neîntemeiată.
În motivare, s-a arătat că procesul-verbal de contravenţie îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002 şi de O.G. nr. 2/2001 iar obligaţia de plată a rovinietei revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului menţionat în certificatul de înmatriculare. Intimata a arătat că în baza de date a Ministerului Administraţiei şi Internelor – Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor petentul figurează ca fiind proprietar al autovehiculului surprins circulând fără rovinietă.
În probaţiune s-au depus planşa foto obţinută prin intermediul sistemului SIEGMCR (f. 20), dovadă comunicare (f. 21-22) şi copie certificată a autorizaţiei de control a agentului constatator (f. 23).
La termenul de judecată din data de 26.04.2016 instanţa, în temeiul art. 258 raportat la art. 255 C.pr.civ., a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, considerând că probele sunt admisibile potrivit legii şi duc la soluţionarea procesului.
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria …. nr. …… din data de ….. întocmit de ….., în temeiul art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002, petentul Roşu Vasile a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 250 lei. S-a reţinut că, la data de ….., vehiculul cu numărul de înmatriculare ……. care, potrivit bazei de date a Ministerului Administraţiei şi Internelor – Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, aparţinea petentului, a fost surprins circulând pe DN 15 km 241+135 m fără a deţine rovinietă valabilă.
Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa verifică legalitatea şi temeinicia procesului verbal de contravenţie pronunţându-se, de asemenea, şi cu privire la sancţiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
În ceea ce priveşte controlul de legalitate, instanţa constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei conţinând menţiunile privitoare la numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârşite, data comiterii acesteia şi semnătura olografă a agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanţa constată că, potrivit art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deţine rovinietă valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă iar, potrivit art. 7 din acelaşi act normativ, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi a deţinerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorului.
Termenul de utilizator este definit în cuprinsul O.G. 15/2002 la art. 1 alin. (1) lit. b), unde se arată că utilizatori sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
În speţă, petentul a reuşit să probeze că, la data la care s-a săvârşit contravenţia, nu mai deţinea calitatea de proprietar al autoturismului, fapt dovedit prin Contractul de vânzare din ……. (f. 5) şi prin scoaterea autovehiculului din evidenţa Serviciului de Impozite şi Taxe Tulcea (f. 6, 14). Această operaţiune de înstrăinare a devenit opozabilă intimatei prin înregistrarea în registrul Serviciului de Impozite şi Taxe Tulcea, potrivit art. 278 alin. (1) pct. 3 C.pr.civ.
Împrejurarea că în evidenţele Ministerului Administraţiei şi Internelor – Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor petentul figurează ca fiind proprietar al autovehiculului nu este de natură a înlătura culpa intimatei, care nu a depus diligenţele necesare pentru a proceda la sancţionarea utilizatorului real al autoturismului.
Mai mult, efectuarea demersurilor pentru radierea autovehiculului din evidenţele autorităţilor competente, potrivit art. 11 alin. (4) şi art. 17 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, este în sarcina noului proprietar, care trebuie să formuleze o cerere în acest sens. Faptul că art. 24 alin. (2) lit. d) din Ordinul 1501/2006 prevede că proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligaţi să solicite radierea din circulaţie în termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane nu prezintă relevanţă atât timp cât O.U.G. nr. 195/2002 instituie această obligaţie în sarcina noului proprietar. Potrivit ierarhiei actelor normative în sistemul de drept românesc, atunci când există conflict între o ordonanţă de guvern şi un ordin al ministrului, prevalează dispoziţiile ordonanţei, astfel încât instanţa reţine că obligaţia sus-menţionată revine cumpărătorului.
Faţă de situaţia de fapt şi de drept expusă, instanţa va admite plângerea contravenţională şi va dispune anularea procesului-verbal de contravenţie contestat în cauză, constatând că acesta nu este temeinic.
