Respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate. Invocarea dispoziţiilor art. 304 pc.5 din Codul de procedură civilă trebuie motivată în sensul de a se invoca încălcarea formelor de procedură, nu în sensul unor critici de nelegalitate.


5.Respingerea ca inadmisibila a exceptiei de neconstitutionalitate. Invocarea dispozitiilor art. 304 pc.5 din Codul de procedura civila trebuie motivata în sensul de a se invoca încalcarea formelor de procedura, nu în sensul unor critici de nelegalitate.

–  Art. 304 raportat la art. 105 alin. 2,  Cod procedura civila.

Prin încheierea pronuntata la data de 12.01.2010 de Tribunalul Bucuresti – Sectia a V-a Civila,a fost respinsa ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale formulata de recurenta contestatoare SC D. în fata tribunalului.

Tribunalul a constatat ca în ce priveste dispozitiile art. 172 alin. 2 Cod procedura fiscala, acestea nu au legatura cu cauza, întrucât vizeaza masura suspendarii executarii silite, iar în cauza recurenta nu a formulat o astfel de cerere nici în fata primei instante, si nici în fata instantei de recurs, iar în ce priveste art. 172 alin. 3 si art. 173 din acelasi act normativ,  s-a constatat ca recurenta nu a motivat în nici un fel exceptia.

Împotriva acestei încheieri s-a formulat în termen legal prezentul recurs de catre SC D, invocându-se motivele de recurs prevazute de art. 304  pct. 5, 7 , 8 si 9  Cod procedura civila. Recurenta sustine ca în cauza sunt îndeplinite toate conditiile de admisibilitate prevazute de art. 29 alin. 1 -3 din Legea nr. 47/1992, iar instanta de fond, respingând ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate, pe alte considerente decât cele prevazute în mod strict si limitativ de catre legiuitor, a încalcat normele procedurale incidente, ceea ce face ca, în conditiile art. 105 alin. 2 Cod procedura civila, încheierea atacata sa fie nula absolut, ca si toate actele procedurale ulterioare. Recurenta citeaza din literatura de specialitate, în sensul ca „în lumina Constitutiei, legiuitorul ordinar sau organic nu poate rapi partilor dintr-un proces dreptul de a valorifica exceptia de neconstitutionalitate”.

Solutionând recursul, Curtea a constatat urmatoarele:

În primul rând nu pot fi incidente în cauza în nici un fel dispozitiile art. 304 pct. 7 si 8 Cod procedura civila, nefiind  în prezenta unei nemotivari sau a unei motivari contradictorii a încheierii atacate si nici într-un caz de schimbare a naturii ori întelesului lamurit si vadit neîndoielnic al actului juridic dedus judecatii. De altfel, nici una dintre criticile dezvoltate de recurenta nu se încadreaza în aceste motive de recurs,

În ce priveste motivul invocat în contextul art. 304 pct. 5 Cod procedura civila, Curtea constata ca nu poate fi identificata în cauza încalcarea vreunei forme de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2 Cod procedura civila, ci, eventuala nelegalitate a încheierii atacate pentru motivul ca respingerea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale s-a facut pe alte temeiuri decât cele prevazute de lege (sau fara temei legal) s-ar încadra în dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.

De altfel, curtea constata ca în contextul art. 3041 Cod procedura civila, motivele de recurs în cauza nu sunt limitate la motivele prevazute de art. 304 Cod procedura civila si deci este irelevanta încadrarea criticilor formulate în dispozitiile art. 304 Cod procedura civila.Astfel, se constata ca recurenta a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. 2 si 3  si art. 173 din OG nr. 92/2003, norme pe care le considera ca fiind neconstitutionale în raport cu prevederile art. 21, art. 16 alin. 1, art. 53 pct. 1 si 2 si art. 24 alin. 2 din Constitutia României (prin cererea depusa la filele 17-19  dosar tribunal).

Recurenta a dezvoltat argumente de neconstitutionalitate ale art. 172 alin. 2 si art. 173 din OG 92/2003, sustinând ca acest text încalca art. 21 din Constitutie si împiedica obtinerea suspendarii executarii silite în conditiile art. 403 alin. 1 Cod procedura civila, neasigurând caracterul efectiv al liberului acces la justitie, iar art. 173 este contrar art. 56 alin. 2 din Constitutia României privind asezarea justa a sarcinilor fiscale.

Este asadar neîntemeiata retinerea instantei de fond ca nu s-ar fi motivat de catre recurenta exceptia cu privire la art. 173, în realitate recurenta motivând referitor la neconstitutionalitatea acestui text. Pe de alta parte, Curtea constata ca dispozitiile art. 172 alin. 2 si art. 173 din OG 92/2003 nu au legatura cu cauza prezenta.

În ce priveste  dispozitiile art. 172 alin. 3 din OG nr.92/2003, curtea constata ca într-adevar recurenta nu a motivat câtusi de putin în ce ar consta neconstitutionalitatea acestui text.

CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A IV-A CIVILA

DECIZIA CIVILA NR.  642 DIN 27.04.2010