Plângere împotriva rezoluţiei procurorului de netrimitere în judecată- art. 278 1 C.pr.pen. Infracţiuni de fals, prev. de art. 288 C.pen., art.291 C.pen. şi art. 292 C.pen. Elemente constitutive.


Prin sentinţa penală nr. 3702/02.12.2009 a Judecătoriei Iaşi, s-au dispus următoarele:

 „În temeiul disp. art. 2781 alin. 8 lit. a C.pr.pen. respinge ca nefondată plângerea petiţionarei U. M. formulată împotriva rezoluţiei nr. 9653/P/2008 dispusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi la data de 11.05.2009 în dosarul nr. 9653/P/2008, în contradictoriu cu intimata B.A..

Menţine, ca legală şi temeinică rezoluţia sus-menţionată.”

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut:

Făptuitoarea-intimată B.A.s-a născut la data de.. în com…, sat.., regiunea Iaşi, cu părinţii P.D. şi P. D., conform menţiunilor din extrasul de pe actul de naştere nr. 33/14.06.1954. Din consemnările efectuate la rubrica „menţiuni speciale” ale actului de naştere, reiese că B.A (fostă „P”) a fost adoptată cu efecte depline de către numiţii P.N.şi P.M., întocmindu-se un nou act de naştere, înregistrat sub nr. 1/20.03.1962.

Prin decizia civilă nr.789/20.09.1988 pronunţată de Tribunalul Judeţean Iaşi, rămasă definitivă, ca efect al admiterii recursului promovat de B.A. împotriva sentinţei civile nr.1767/07.03.1988 a Judecătoriei Iaşi, s-a respins ca nefondată acţiunea în anularea înfierii formulată de reclamanta P-M-împotriva pârâtei.

Dealtfel, intimatei B.A. i s-a emis certificatul de naştere înregistrat la Sfatul Popular al com. ..sub nr…, iar prin certificatul de moştenitor nr. 118/28.01.1986, autentificat de Notariatul de Stat al Jud. Iaşi, i s-a stabilit vocaţia de moştenitoare în calitate de fiică a defunctului P.N., decedat la data de 20.11.1980.

Prin testamentul autentificat sub nr. 16254/13.06.1995 de Notariatul de Stat Iaşi, defuncta P.M., decedată la data de 06.06.2004, a instituit-o legatară universală a averii sale pe U.M., în calitate de nepoată de soră.

Prin decizia civilă nr. 18/17.01.2007 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi şi rămasă irevocabilă, s-a recunoscut calitatea de legatar universal a petentei U.M. faţă de defuncta P.M., admiţându-se recursul primei, formulat împotriva deciziei civile nr.796/15.06.2006 a Tribunalului Iaşi, decizie care a fost modificată integral în sensul respingerii acţiunii pentru revocarea testamentului.

S-a reţinut că B.A. (fostă „P.”), având calitatea de moştenitor rezervatar, îşi poate valorifica drepturile succesorale în cadrul reducţiunii testamentare, în conformitate cu disp. art. 849 C.civ.

Astfel, în speţă, s-au stabilit în mod legal, în baza înscrisurilor depuse la dosar, calitatea de moştenitoare legală rezervatară (descendentă gr.I) a intimatei B. (P.) A. şi calitatea de legatar universal a petentei U.M., ambele faţă de autoarea lor comună, P.M. .

Conform disp. art. 57 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 273/2004 (rep.), adoptatorul are faţă de copilul adoptat drepturile şi îndatoririle părintelui firesc faţă de copilul său, iar adoptatul are faţă de adoptator drepturile şi îndatoririle de orice natură pe care le are o persoană faţă de părinţii săi fireşti.

Potrivit disp. art. 56 alin. 2 din Legea nr.273/2004 (rep.), prin adopţie se stabilesc filiaţia între adoptat şi cel care adoptă, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.

Cum în cauză s-a demonstrat că adopţia intimatei B.A. de către soţii P. a fost consfinţită prin hotărâre judecătorească (mai sus individualizată), iar prin efectele adopţiei, adoptatul dobândeşte drepturile pe care le are orice persoană faţă de părinţii săi fireşti, instanţa va reţine că prezentarea intimatei la sediul Primăriei com…, pentru a ridica certificatul de deces al defunctei sale mame P. M., în acest scop declarând că este fiica sa legitimă, nu constituie o declaraţie necorespunzătoare adevărului, în sensul îndeplinirii laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 292 C.pen. Se va constata că, pentru realizarea elementului material al infracţiunii, este necesar ca declaraţia făcută să fie una dintre acelea care, potrivit legii sau împrejurărilor, serveşte la producerea unei consecinţe juridice. Cu alte cuvinte, se cere ca declaraţia sa aibă valoare probatorie si eficienţă juridică, să fie aptă pentru a servi la producerea consecinţei juridice avută în vedere de făptuitor.

În concluzie, declaraţia dată la starea civilă de către intimată în sensul mai sus arătat, este în concordanţă cu realitatea, întrucât aceasta a devenit, prin adopţie, fiica numitei P. M..

De asemenea, se va reţine că, prin ordonanţa nr. 340/P/2008 adoptată în dosarul cu acelaşi număr la data de 02.09.2008 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, s-a dispus, printre altele, neînceperea urmăririi penale faţă de notarul public S.B. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 alin.1 C.pen., cu privire la întocmirea şi autentificarea certificatului de moştenitor nr. 118/1986. Soluţia este întemeiată pe disp. art. 228 alin. 6 C.pr.pen. rap. la art. 121, art. 122 alin.1 lit. d şi alin.2 C.pen., respectiv intervenirea prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunea sesizată.

În consecinţă, înscrisul oficial care a fost contestat de către petentă este perfect valabil încheiat, nu a fost desfiinţat şi atestă menţiuni conforme adevărului, astfel încât folosirea sa în faţa instanţei de judecată nu constituie infracţiunea de uz de fals.

Totodată, avându-se în vedere situaţia de fapt mai sus expusă şi reţinută din coroborarea elementelor probatorii examinate, instanţa va aprecia că nu rezultă nici existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, atât sub aspectul elementului obiectiv, constând în contrafacerea sau alterarea înscrisului oficial, cât şi din punct de vedere al laturii subiective, manifestată sub forma intenţiei directe sau indirecte.