Dosar nr. 1262/214/2010
R O M Â N I A
JUDECATORIA COSTESTI
SENTINTA CIVILA Nr. 1337/2010
Sedinta publica de la 14 Decembrie 2010
Completul compus din:
PRESEDINTE Raluca Grigore
Grefier Corina Conea
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul – pârât B M V si pe pârâtul – reclamant PRIMARUL COMUNEI C, dl. P M, pârâti COMISIA COMUNALA DE FOND FUNCIAR CALDARARU, INSTITUTIA PREFECTULUI ARGES, COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR ARGES, , SM, având ca obiect „fond funciar”.
Dezbaterile si sustinerile partilor au avut loc în sedinta publica din data de 10 decembrie 2010 si au fost consemnate în încheierea de sedinta de la acea data, face parte integranta din prezenta sentinta, când instanta a amânat pronuntarea pentru astazi, când în aceeasi compunere a decis urmatoarele:
INSTANTA
Deliberând asupra cauzei civile de fata, instanta constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Arges la data de 12.10.2009, reclamantul B V a chemat în judecata pe pârâtii Institutia Prefectului Arges, Comisia Judeteana Arges de fond funciar, Comisia locala de fond funciar Caldararu, Primaria com. Caldararu, si C C, reprezentantul ANCPI, solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acestora la eliberarea titlului de proprietate si punerea efectiva în posesie, la acordarea de despagubiri pentru daune materiale în cuantum de 2500 lei si morale, în suma de 5000 lei, la plata de daune cominatorii de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere, pâna la îndeplinirea obligatiei.
În motivarea cererii, reclamantul a aratat ca desi i s-a întocmit titlul de proprietate, pârâtii refuza eliberarea acestuia si punerea în posesie pentru terenul în suprafata de 4,1 ha. A mai aratat reclamantul ca este îndreptatit la plata de despagubiri data fiind reaua-credinta a pârâtilor, care au emis inclusiv acte false pentru a-l împiedica pe pârât sa-si obtina dreptul, recunoscut printr-o hotarâre judecatoreasca.
În drept, s-au invocat disp.art.1101 si 1102 L18/1991, L554/2004.
În dovedirea actiunii, reclamantul a solicitat încuviintarea probei cu acte.
Actiunea este scutita de plata taxei judiciare de timbru în conformitate cu art.42 L1/2000.
La data de 24.11.2009, pârâta Comisia locala de fond funciar Caldararu a depus la dosar un înscris cu rol de întâmpinare, prin care a aratat ca reclamantului i-a fost înmânat titlul de proprietate, desi în opinia sa acesta nu era îndreptatit la reconstituire.
Pârâtul C C a formulat la data de 25.11.2009 întâmpinare, prin care a invocat exceptia necompetentei materiale a Tribunalului, fata de obiectul actiunii, fond funciar, si exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, având în vedere ca pârâtul nu are competenta în ce priveste punerea în posesie a fostilor proprietari.
În drept, s-au invocat disp.art. 115 urm. C.pr.civ.
Prin sentinta civila nr.270/CAF/12.03.2010, Tribunalul Arges a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecatoriei Costesti.
Dupa înregistrarea cauzei pe rolul acestei din urma instante, pârâtul C C a formulat întâmpinare, precizând ca din punctul sau de vedere reclamantul nu este îndreptatit la punerea în posesie asupra suprafetei de 4,1 ha deoarece titlul de proprietate a fost obtinut în mod ilegal, urmând ca acesta sa fie anulat.
În sustinerea întâmpinarii, pârâtul a anexat un set de acte.
Pârâta Comisia locala de fond funciar Caldararu a formulat la rândul ei întâmpinare în cauza, aratând ca reclamantul a primit deja toata suprafata de teren pentru care era îndreptatit, urmând ca instanta sa rejudece cazul si sa-i acorde reclamantului doar suprafata ce rezulta din extrasul de la Arhivele Nationale.
În sustinerea întâmpinarii, pârâta a anexat un set de acte.
La data de 29.07.2010, pârâta Comisia locala de fond funciar Caldararu si pârâtul C C au chemat în judecata pe reclamant si pe pârâtii S M, M B G V si Comisia Judeteana de fond funciar Arges, solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna anularea hotarârii nr.784/2003 a Comisiei Judetene, anularea titlului de proprietate nr.137179/2009 pentru suprafata de 4,1 ha, emis pe numele autorului I M, precum si anularea partiala a titlului de proprietate nr.46337/1994 emis în beneficiul aceluiasi autor.
În motivarea cererii reconventionale, pârâtii-reclamanti au aratat ca pârâtii chemati de ei în judecata sunt mostenitorii autorilor S G si I M, acesta din urma figurând în borderoul populatiei din 1948 cu suprafata de 6,22 ha, iar în registrul agricol pentru anii 1959-1963, figura cu suprafata de 4,25 ha. Prin urmare, actele de proprietate emise peste aceste suprafete trebuie anulate.
În drept, s-au invocat disp.art. III lit.a si alin.22 L169/1997.
Cererea reconventionala este scutita de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art.42 L1/2000.
La data de 6.08.2010, reclamantul-pârât si-a precizat cererea, în sensul ca solicita daune materiale pentru întârzierea punerii sale în posesie, daune constând în pierderea subventiei agricole si a doua coase de lucerna, si reprezentând suma totala de 4600 lei. A mai precizat reclamantul-pârât ca solicita si plata catre el a daunelor cominatorii calculate de la data pronuntarii hotarârii judecatoresti si pâna la data înmânarii titlului de proprietate.
La aceeasi data, reclamantul-pârât a depus si întâmpinare la cererea reconventionala, solicitând respingerea acesteia, având în vedere ca s-a împlinit termenul de prescriptie înauntrul caruia putea fi solicitata anularea actelor de proprietate. A mai precizat reclamantul-pârât ca parintii sai au detinut anterior colectivizarii peste 30 ha.
În drept, s-au invocat disp.art. 115-118 C.pr.civ.
Prin încheierea de sedinta din data de 6.08.2010, instanta a luat act de renuntarea reclamantului-pârât la judecarea cererii sale în contradictoriu cu pârâtul-reclamant C C, iar la termenul de judecata din 24.09.2010, instanta a admis exceptia lipsei calitatii sale procesuale active a pârâtului-reclamant C C, în ce priveste cererea reconventionala si a respins exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive a pârâtului-reclamant C C si exceptia prescriptiei dreptului la actiune, în ce priveste cererea reconventionala. Totodata instanta a luat act de renuntarea reclamantului –pârât la judecarea primului capat de cerere, privind eliberarea titlului de proprietate si punerea în posesie.
De asemenea, prin încheierea de sedinta din data de 5.11.2010 instanta a luat act de renuntarea reclamantului –pârât la judecarea capatului de cerere, privind plata daunelor materiale si punerea în posesie, iar prin încheierea de sedinta din data de 10.12.2010, a admis exceptia lipsei capacitatii de folosinta a pârâtei Mircea Badoiu Gabriela Venera.
La termenul de judecata din data de 10.12.2010, pârâtul S M a invocat urmatoarele exceptii, exceptii însusite si de reclamantul-pârât:
– exceptia lipsei calitatii procesuale active a pârâtei-reclamante Comisia locala de fond funciar Caldararu, în ce priveste cererea reconventionala, având în vedere disp.art. III al.2 L169/1997. În plus, respectivul articol permite doar cereri în constatarea nulitatii si nu în anularea actelor de proprietate;
– exceptia tardivitatii formularii plângerii ce face obiectul cererii reconventionale, fata de disp.art. 53 L18/1991, apreciind ca de fapt cererea pârâtei-reclamante trebuie calificata în acest sens;
– exceptia autoritatii de lucru judecat si a lipsei de interes în ce priveste cererea reconventionala, tinându-se seama de faptul ca titlul de proprietate a fost eliberat în baza unei hotarâri judecatoresti.
Instanta a încuviintat si administrat proba cu înscrisuri.
Analizând cu prioritate, în conditiile art.137 C.pr.civ., exceptiile invocate, instanta urmeaza a le respinge de plano ca neîntemeiate, pentru urmatoarele motive:
Instanta apreciaza ca toate exceptiile ridicate de pârât nu sunt veritabile exceptii procesuale, ce ar face de prisos analizarea în fond a cererii reconventionale, ci sunt doar aspecte ce relefiaza deficiente în redactarea cererii reconventionale, cerere pe care însa instanta trebuie sa o analizeze prin prisma disp.art.84 C.pr.civ., respectiv dincolo de termenii folositi, ci în functie de intentia partii.
Altfel spus, instanta apreciaza ca interesul pârâtului este ca cererea reconventionala sa fie analizata si respinsa în fond.
Astfel, titlurile de proprietate a caror nulitate o solicita pârâta-reclamanta, respectiv nr.137179/2009 (f.30) si nr.46337/1994 (f.29), ambele emise pe numele autorului I M, au fost eliberate ca urmare a recunoasterii dreptului autorului la reconstituirea dreptului de proprietate prin hotarâri judecatoresti, respectiv prin sentinta civila nr.1291/2008 a Judecatoriei Costesti (f.56) si sentinta civila nr.1663/1992 a Judecatoriei Pitesti (f.77-80).
Autoritatea de lucru judecat cunoaste doua manifestari procesuale, aceea de exceptie procesuala si aceea de prezumtie, respectiv de mijloc de proba.
Daca în manifestarea sa de exceptie procesuala, autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevazuta de art. 1201 C.civ. (obiect, parti, cauza), nu tot astfel se întâmpla atunci când acest efect important al hotarârii se manifesta pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legatura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fara posibilitatea de a mai fi contrazis. Aceasta reglementare a autoritatii de lucru judecat în forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor între hotarâri judecatoresti.
Cum, potrivit art. 1200 pct. 4 rap. la art. 1202 alin. (2) C.civ., în relatia dintre parti, aceasta prezumtie are caracter absolut, înseamna ca nu se poate introduce o noua actiune în cadrul careia sa pretinda stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecatoreste anterior.
Principiul autoritatii de lucru judecat corespunde necesitatii de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea în fata instantelor a chestiunii litigioase deja rezolvate.
Pentru aceste considerente, instanta va respinge cererea reconventionala ca neîntemeiata.
Prin urmare, instanta va admite în parte actiunea reclamantului-pârât si va obliga pârâta Comisia locala la plata de despagubiri civile.
Astfel, reclamantul-pârât a solicitat despagubiri constând în daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere, totalizând suma de 25600 lei.
Însa daunele cominatorii reprezinta o sanctiune pecuniara, ce se aplica în vederea asigurarii executarii unei obligatii de a face sau de a nu face, ratiunea acordarii unor astfel de daune o constituie exercitarea efectului lor de constrângere asupra debitorului care persista în neexecutarea obligatiei pe care si-a asumat-o, prin silirea lui la plata catre creditor a unor sume calculate în raport cu durata întârzierii îndeplinirii obligatiei de a face sau de a nu face.
Fara sa reprezinte un mijloc, direct sau indirect, de silita asupra bunurilor debitorului, aceste daune constituie totusi o modalitate de constrângere ce rezulta din amenintarea cu o atare executare daca debitorul nu îsi îndeplineste obligatia asumata.
Fata de caracterul lor provizoriu, în cazul în care debitorul executa obligatia, daunele cominatorii vor trebui sa fie reduse la cuantumul despagubirilor datorate pentru întârzierea executarii, iar în cazul în care debitorul refuza executarea, cuantumul lor ar trebui convertit totusi la valoarea exacta a prejudiciului suferit prin neexecutare, o alta solutie nefiind posibila.
Într-adevar, în sistemul nostru de drept, despagubirea nu poate depasi valoarea prejudiciului pentru ca diferenta s-ar transforma într-o pedeapsa civila în favoarea creditorului, care s-ar îmbogati în acest mod fara justa cauza.
Prin urmare, pentru a putea fi acordate creditorului aceste daune cominatorii trebuie transformate în daune interese, respectiv în despagubiri pentru prejudiciul efectiv suferit prin executarea cu întârziere a obligatiei.
În consecinta, instanta va acorda reclamantului-pârât cu titlu de despagubiri suma evaluata de acesta ca reprezentând beneficiu nerealizat, cu sublinierea ca subventia de stat se acorda cu titlu de ajutor pentru cheltuielile de productie, cheltuieli pe care reclamantul-pârât nu le-a efectuat.
De asemenea, în temeiul art.274 C.pr.civ rap. la art.52 al.3 L18/1991, instanta va obliga Comisia locala de fond funciar Caldararu sa plateasca reclamantului – pârât si pârâtului S M cheltuielile de judecata efectuate, constând în onorariu avocat, conform chitantelor de la dosar.
În privinta pârâtului S M, instanta va face aplicarea disp.art. 274 al.3 C.pr.civ., având în vedere ca pentru acesta procesul a avut doar un termen de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge exceptiile invocate de reclamantul – pârât si de pârâtul Stânga Marian ca neîntemeiate.
Admite în parte actiunea, modificata formulata de reclamantul – pârât BM V, domiciliat în comuna C, sat S, str. Principala, nr. 125, judetul Arges în contradictoriu cu pârâta – reclamanta COMISIA COMUNALA DE FOND FUNCIAR C- prin primar, cu sediul în comuna Caldararu, judetul Arges, pârâti PRIMARUL COMUNEI C, cu sediul în comuna C, judetul Arges, INSTITUTIA PREFECTULUI ARGES, cu sediul în Pitesti, Piata Vasile Milea, nr. 1, judetul Arges, COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR ARGES, cu sediul în Pitesti, Piata Vasile Milea, nr. 1, judetul Arges si S M domiciliat în Bi, sector x, str. M , nr. x, bl. x, sc. x, et. x ap. x.
Obliga Comisia locala de fond funciar C , judetul Arges sa plateasca reclamantului – pârât suma de 3000 lei, cu titlu de despagubiri civile.
Respinge cererea reconventionala, ca neîntemeiata.
Obliga Comisia locala de fond funciar C, judetul Arges sa plateasca reclamantului – pârât suma de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata si pârâtului S M, suma de 1000 lei, cu acelasi titlu.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica de la 14 Decembrie 2010.
