La data de 04.08.2006, A.M. a formulat contestaţie împotriva dispoziţiei nr.11498/17.07.2006 emisă de Primarul Mun.Craiova în baza Legii 10/2001, prin care a fost respinsă cererea de restituire în natură a terenului în suprafaţă de 18080 mp..
În motivarea contestaţiei a arătat că autoarea sa A.S a solicitat restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 20504 mp., situat în Craiova, Calea Dunării, nr.14, din care în anul 1953 a fost preluată fără titlu valabil suprafaţa de 17634,5 mp., iar în baza Decretului nr.450/1979, a fost preluată suprafaţa de 2870 mp. şi că în prezent terenul solicitat este parţial liber.
S-au depus la dosar în copie: dispoziţia contestată, notificarea formulată în baza Legii 10/2001, adresa Comitetului Executiv al Sfatului Popular al oraşului Craiova, proces-verbal de preluare din 03.03.1980, proces-verbal privind starea de fapt a imobilului din 15.03. 2006, dispoziţia nr.8060/2006 şi dispoziţia nr.12654/2006, referat privind propunerea de restituire a imobilului, certificat supliment de moştenitor nr.99/30.09.2005, act de vânzare-cumpărare autentic nr.8113/1974, stat de plată a despăgubirilor, act de vânzare din 1940, acte de stare civilă, certificatul de moştenitor nr.1349/1974ş.a.
La data de 14.12.2006, reclamantul şi-a precizat contestaţia, conform dispoziţiei instanţei, arătând că este unicul moştenitor al defunctei A.S, decedată la 09.04.2005, care a formulat notificare pentru suprafaţa de teren de 20504 mp., situată în Craiova, Calea Dunării, nr.14.
În anul 2006 s-au admis două dispoziţii de restituire în natură pentru aceeaşi suprafaţă de 2424 mp., terenul respectiv aflându-se în posesia reclamantului.
La 29.06.2007, reclamantul a depus la dosar o notă de precizări, arătând că deţine în indiviziune cu alte persoane o suprafaţă de 499 mp. ce nu face obiectul litigiului, că suprafaţa restituită în natură se compune din trei parcele şi că solicită restituirea în natură a diferenţei de teren de 18080 mp.
La 04.07.2008, reclamantul şi-a precizat acţiunea, solicitând nu numai restituirea în natură a terenului ci şi acordarea în compensare a altor bunuri sau servicii în măsura în care nu este posibilă restituirea pe vechiul amplasament.
Prin sentinţa nr.328 din 7 noiembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr.3013/63/2006, s-a admis în parte contestaţia formulată de reclamantul A.M. împotriva dispoziţiei nr.11498/17.07.2006 a Primarului Municipiului Craiova, în contradictoriu cu pârâţii Primăria Municipiului Craiova şi Primarul Municipiului Craiova.
S-a anulat în parte dispoziţia nr.11498/17.07.2006 a Primarului Mun.Craiova, în sensul că s-a dispus restituirea în natură către reclamant a terenului în suprafaţă de 245 mp., situat în Craiova, str.Calea Dunării, nr.14, judeţul Dolj, identificat prin schiţa la raportul de expertiză, efectuat de exp. M. P prin suprafaţa S7, schiţa făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-a menţinut dispoziţia contestată în ceea ce priveşte măsura de acordare a despăgubirilor pentru restul terenului de 20259 mp.
S-a reţinut că pentru terenul din Craiova str. Calea Dunării nr.14, preluat de la A.S, s-a emis iniţial dispoziţia nr.8060/20.04.2006 a Primarului Municipiului Craiova, prin care s-a restituit acesteia suprafaţa de 2424 mp. (din totalul de 2050 mp), compusă din S1 – 67 mp, S2 – 245 mp şi S3 – 2112 mp.
Ulterior, prin dispoziţia nr.12654/14.08.2006, s-a modificat art.1 din dispoziţia anterioară, restituirea în natură a suprafeţei menţionată în actul emis iniţial, făcându-se către reclamantul A.M.M – moştenitorul fostului proprietar al imobilului.
Pentru diferenţa nerestituită în natură a fost emisă dispoziţia nr.11498/17.07.2006, prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile Titlului VII din Legea nr.247/2005, aceasta fiind contestată de reclamant, care a pretins că terenul poate fi restituit în natură.
Instanţa a constatat că imobilul autoarei A.S. compus din teren în suprafaţă de 20504 mp. a fost preluat abuziv, în două etape şi anume, în 1953 s-a preluat fără titlu suprafaţa de 17634,5 mp, iar în baza decretului de nr.450/1979 s-a trecut în proprietatea statului terenul de 2870 mp.
Expertiza efectuată în cauză a identificat parcelele restituite reclamantului prin dispoziţia nr.12654/2006, suprafaţa S8 care constituie în prezent proprietatea reclamantului , şi terenurile libere de construcţii S4, S5, S6, S7 şi S9, cu următoarele suprafeţe: 136 mp.; 42 mp.; 162 mp; 245 mp.; şi 906 mp., stabilind că restul terenului este ocupat de blocuri de locuinţe, străzi şi alei, de Complexul Pelendava şi Imprimeria Oltenia.
S-a concluzionat că poate face obiectul restituirii în natură către reclamant numai terenul S7 în suprafaţă de 245 mp., aşa cum este identificat în schiţa anexă la raportul de expertiză, care prin amplasament este susceptibil de a face obiectul unei proprietăţi private funcţionale, a cărei existenţă în zona respectivă nu ar afecta normala utilizare a construcţiilor învecinate.
Suprafeţele S4 şi S5 reprezintă spaţii de parcare, subteranul suprafeţei de 162 mp., identificată ca fiind S6, este străbătut de reţeaua de canalizare a blocurilor din zonă, iar terenul de 609 mp. (S9) este amplasat între blocurile de locuinţe şi Complexul Comercial Pelendava, neavând un amplasament care să permită restituirea în natură.
Privitor la solicitarea reclamantului de a i se acorda în compensare bunuri sau servicii, tribunalul a apreciat că reprezintă un act de dispoziţie ce poate fi consimţit numai de titularul dreptului de proprietate asupra bunului.
Împotriva sentinţei au declarat apeluri reclamantul şi Primarul Municipiului Craiova.
În apelul reclamantului s-a arătat că, deşi prin contestaţia depusă la 4.08.2006 a menţionat că o parte din terenul a cărui restituire a solicitat-o se află în incinta Poligrafiei, căreia îi revenea competenţa de soluţionare a notificării, instanţa nu a avut în vedere aceste susţineri.
Cele două expertize efectuate în cauză au stabilit că, aproximativ 20625 mp. sunt în administrarea şi folosinţa CNI Coresi SA Bucureşti – Imprimeria Oltenia, SC SKY Holding SRL şi a Municipiului Craiova, constatare faţă de care instanţa trebuia să analizeze dispoziţia primarului şi să oblige unitatea deţinătoare să emită dispoziţie motivată privind măsurile reparatorii solicitate prin notificare.
Pe fond, s-a reţinut că pot fi restituite în natură şi terenurile de 906 mp (S9) care nu se află în proximitatea blocurilor, cum a reţinut expertul, mult mai aproape de acestea fiind situată suprafaţa S7, restituită prin sentinţa apelată.
Privitor la cele două parcele, S4 şi S5, afectate parcărilor, conform practicii instanţelor, pot fi restituite, urmând ca ulterior proprietarul să negocieze cu primăria pentru chiria datorată.
Prima instanţă nu s-a pronunţat asupra cererii reclamantului, precizată, privind subrogarea sa în drepturile concesionarului pentru terenul ocupat de construcţii, aşa cum a fost identificat prin adresa nr.83313/16.06.2008 emisă de Primăria Craiova – direcţia patrimoniu.
Pârâtul a criticat sentinţa, invocând legalitatea dispoziţiei contestate, care a ţinut seama de situaţia concretă a terenului, imposibil de restituit în natură, ipoteză în care sunt incidente prevederile art.10 pct.1 şi 2 din Legea nr.10/2001.
Suprafeţele identificate de expert sunt necesare şi utile pentru buna funcţionare a obiectivelor realizate ca efect al exproprierii, parte din acestea fiind destinate traficului rutier şi pietonal spre ansamblul de blocuri.
Legea specială de retrocedare nu instituie obligaţia ca fiecare metru de teren preluat de stat să fie ocupat de construcţii, ci terenul preluat, în ansamblul său, să fie afectat de lucrări de utilitate publică.
Examinând criticile invocate, se constată fondate apelurile, pentru următoarele considerente:
Dispoziţiile art.22 din Legea nr.10/2001 prevăd că notificarea se adresează persoanei juridice deţinătoare a imobilului solicitat spre restituire sau persoanei juridice abilitată de lege să soluţioneze notificarea cu privire la un bun care nu se află în patrimoniul său.
În sensul prevăzut de Legea nr.10/2001 şi de Normele metodologice de aplicare unitară a legii, aprobate prin HG nr.250/2007, are calitate de unitate deţinătoare, fie entitatea care exercită, în numele statului, dreptul de proprietate publică sau privată cu privire la un bun ce face obiectul legii, fie entitatea care are înregistrat în patrimoniul său, indiferent de titlul cu care a fost înregistrat, bunul ce face obiectul legii.
În situaţia în care entitatea căreia i se adresează notificarea deţine numai în parte bunul solicitat, are obligaţia, conform art.27 alin.1 şi 2 din Legea nr.10/2001, de a emite decizie motivată de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deţine, şi de a comunica persoanei îndreptăţite toate datele privind persoana fizică sau juridică deţinătoare a celeilalte părţi din imobilul solicitat, ori, după caz, faptul că nu este în măsură să-l cunoască, informarea realizându-se potrivit alin.3 din textul menţionat, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Entitatea căreia i s-a adresat notificare şi care nu deţine în totalitate bunul, în nici un caz nu poate respinge notificarea şi cu privire la acea parte din bun deţinută de altă persoană fizică sau juridică.
În speţă, dispoziţia contestată de reclamant a fost emisă de pârât cu nerespectarea prevederilor art.22 şi 27 din Legea nr.10/2001, în privinţa unei părţi din terenul care a făcut obiectul notificării.
Prin cererea introductivă, penultimul alineat de la fila 2, reclamantul a precizat că, aşa cum rezultă şi din procesul verbal privind starea de fapt a imobilului, terenul este ocupat parţial de blocuri de locuinţe colective, trotuar şi carosabil, alei acces blocuri, incintă Poligrafie, astfel încât competenţa de soluţionare a notificării aparţine unităţii deţinătoare, respectiv proprietarului construcţiilor edificate.
Expertul D.D. în lucrarea depusă la filele 92-96 din dosarul de fond, a constatat că din totalul terenului cerut prin notificare, suprafaţa de 9642 mp., pe care este amplasat Complexul comercial Pelendava, aparţine SC SKY Holding SRL, iar suprafaţa de 14600 mp. este deţinută de Imprimeria Oltenia.
O situaţie similară rezultă şi din expertiza întocmită de expert M.P (file 121-124), care concluzionează că 20419,95 mp. se află în folosinţa CNI CORESI SA Bucureşti – Imprimeria Oltenia, SC SKY HOLDING SRL şi a Municipiului Craiova, iar 906 mp. sunt în incinta SC SKY Holding SRL.
La termenul din 7.03.2008 reclamantul a formulat cerere de introducere în cauză a celor două societăţi comerciale, în calitate de unităţi deţinătoare, cerere respinsă de instanţă, cu motivarea că acestea „ nu sunt persoane care să pretindă aceleaşi drepturi ca şi reclamantul, neavând calitate de persoane îndreptăţite conform legii nr.10/2001, astfel că cererea este informă din punct de vedere procedural, pentru lipsa obiectului”.
Soluţia instanţei cu privire la cererea reclamantului de introducere în cauză a unităţilor deţinătoare, este dată cu nerespectarea dispoziţiilor art.22 şi 27 din Legea nr.10/2001, în raport de situaţia terenului în litigiu, aşa cum a fost prezentată prin cererea introductivă, şi confirmată de cele două expertize efectuate în cauză, reclamantul neputând fi sancţionat pentru neîndeplinirea de către entitatea investită cu soluţionarea notificării, a obligaţiilor rezultate din lege, în sarcina acesteia.
Faptul că Primăria Craiova, fiind investită cu soluţionarea notificării, nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută de art.27 din Legea nr.10/2001, de informare a persoanei îndreptăţite cu privire la persoanele juridice deţinătoare a unei părţi din imobil, nu este de natură a lipsi pe reclamant de dreptul de a se adresa instanţei pentru a supune dezbaterea pricinii în contradictoriu cu toţi deţinătorii bunului (aşa cum s-a solicitat prin cererea introductivă).
Introducerea în cauză a celor două se impunea şi faţă de obiectul cererii depusă la 4.07.2008 (fila 167 din dosar), prin care s-a precizat că suprafeţele deţinute de SC SKY Holding SRL şi Imprimeria Oltenia au fost concesionate de Primărie, fiind aplicabile prevederile art.21 din lege, cu privire la aceste terenuri.
Având în vedere atât obiectul acţiunii principale, cât şi a cererilor ulterioare de precizare, era necesar ca instanţa să lămurească situaţia juridică a imobilului solicitat prin notificare, la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001, în contradictoriu cu deţinătorii reali ai bunului, şi să stabilească dacă parte din teren este evidenţiată în patrimoniul unor societăţi comerciale privatizate, sau a făcut obiectul unor contracte de concesiune, urmând ca, în raport de situaţia de fapt stabilită, să facă aplicarea, după caz, a prevederilor art.21, 27 sau 14 din lege.
Pentru considerentele arătate şi în vederea soluţionării unitare a cauzei, urmează să fie admise ambele apeluri şi în baza art.297 Cod pr.civilă să se desfiinţeze sentinţa cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
??
??
??
??
5
