Aplicarea legii în timp. Aplicarea imediata a dispozitiilor de ordine publica cuprinse în legea noua. Contract de arendare încheiat înainte de modificarea Legii 16/1994. Titlu executoriu Contracte economice


Dispozitiile art.6 alin.5 din Legea 16/1994 au fost modificate prin OUG nr.157/2002, in vigoare de la 25.11.2002, in sensul ca s-a conferit valoare de titlu executoriu contractelor de arendare incheiate in scris, inregistrate la consiliul local, pentru plata arendei la termenele si in modalitatile stabilite prin contract.

Chiar daca incheierea contractului nr.219, la 25.07.2002 s-a realizat sub imperiul legii vechi, este de principiu ca situatiilor subiective individuale nascute din actele juridice ale partilor le sunt incidente numai normele permisive sau supletive, in vigoare la data constituirii lor.

Insa normele imperative, de ordine publica sunt de imediata aplicare raporturilor juridice in curs de derulare, astfel ca recunoasterea caracterului de titlu executoriu contractului de arendare nu presupune retroactivitatea legii noi, ci imediata sa aplicare.

In aceste conditii contractul de arenda nr.219/2002 a dobandit valoare de titlu executoriu, prin efectul legii, executarea silita fiind declansata cu respectarea dispozitiilor legale.

(Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala; Sentinta Comerciala NR.98 din 15.06.2009)

Asupra contestatiei de fata, deliberand retine urmatoarele:

Prin contestatia inregistrata sub nr.1367/2/2009, pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, contestatoarea SC M SRL a solicitat anularea procesului verbal de aplicare a sechestrului nr.12/29.01.2009, intocmit de ADS, prin care s-a instituit masura asiguratorie asupra bunurilor aflate in proprietatea societatii.

In motivare s-a invederat ca masura sechestrului a fost instituita asupra bunurilor aflate in patrimoniul societatii, bunuri a caror valoare depaseste cu mult valoarea debitului pretins, fapt ce ingradeste nejustificat dreptul de dispozitie al debitoarei.

S-a sustinut ca debitul este pretins in temeiul unui titlu ce nu este opozabil, contractul de concesiune 58/15.10.2002,contract in care contestatoarea nu este parte; actul de contestat nu mentioneaza titlul executoriu, suma datorata si natura acesteia, cu incalcarea dispozitiilor art. 63 alin. 1 din OUG 51/1998.

S-a mai sustinut ca partile au incheiat un contract de arenda 219/25.07.2002, in temeiul caruia intimata a pretins un debit de 45.023,30 lei, debit ce face obiectul unei contestatii aflate pe rolul instantelor, in fond dupa casarea sentintei 173/17.09.2007, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti prin decizia Inaltei Curtii de Casatie si Justitie nr. 2770/08.10.2008.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 399 c.pr.civ, art. 1 alin.2 din OUG 64/2005 raportat la art. 45, art.47, art. 63 din OUG 51/1998.

Prin cerere completatoare, formulata la 30.03.2009, contestatoarea a invocat exceptia prematuritatii executarii silite pornite in lipsa unei hotarari judecatoresti care sa constate valoarea de titlu executoriu a contractului de arenda nr.219/25.07.2002.

Prin intampinarea formulata la 06.03.2009, intimata ADS a invocat exceptia tardivitatii formularii contestatiei in temeiul art. 1 alin. 2 din OUG 64/29.06.2005, raportat la art. 44 OUG 51/1998 si art. 401 alin. 1 c.pr.civ., sustinand ca termenul de 15 zile a fost depasit, in calcularea acestuia intimata raportandu-se la data comunicarii somatiei nr. 44417/14.12.2005 si a somatiei 54030/16.03.2007, actul de executare contestat procesul verbal de sechestru nr. 12/29.01.2009, fiind emis in temeiul actelor prin care s-a declansat executarea silita.

Au fost invocate si dispozitiile art.58. art.59, art. 60 din OUG 51/1998, in raport cu care actul de executare prin care s-a instituit sechestrul nu poate fi apreciat ca reprezentand o noua executare, pentru ca debitorul sa beneficieze de un termen distinct, inlauntrul caruia sa poata contesta masura.

S-a sustinut ca raportul de accesorialitate al actului de executare emis in cursul executarii silite declasate prin somatiile susmentionate, impotriva carora debitoare a formulat de asemenea, contestatie respinsa ca tardiva prin sentinta nr.154/26.09.2006 pronuntata de CAB, irevocabila prin nr.2195/06.06.2007 a ICCJ, impune respingerea ca tardiva a prezentei contestatii, intrucat noul act de executare, accesoriu,care nu reprezinta o noua executare, ci un act emis in cursul aceleiasi executari, urmand soarta principalului.

Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea contestatiei.

Intimata a sustinut ca eroarea privind indicarea contractului de concesiune nr.58/15.12.2002, in procesul verbal de aplicare a sechestrului nr.12/29.0.2009 a fost rectificata prin nota de constatarea nr.113362/24.02.2009, comunicata debitoarei prin adresa nr.113368/25.02.2009, in sensul indicarii corecte a titlului executoriu contractul de arenda nr.219/25.07.2002.

S-a mai aratat ca in temeiul somatiei nr.54030/16.03.2007, prin care a fost comunicat titlul executoriu reprezentat de contractul de arenda nr.219/2002 debitoarea a fost somata sa achite sumele datorate in termen de 5 zile, in caz contrar fiind declansata executarea silita pentru un debitul restant, in suma 51.328,44 lei reprezentand arenda si penalitati de intarziere.

Intrucat debitoarea nu a achitat debitul pretins intimata a procedat la aplicarea sechestului asupra bunurilor debitoarei, prin procesul verbal 12/29.01.2009 in conformitate cu disozitiile art. 58 – 60 din OUG 51/1998.

S-a sustinut ca atata timp cat contestatia debitoarei, prin care s-a invocat neintrunirea conditiilor art.379 c.pr.civ nu a fost solutionata, in sensul admiterii irevocabile, procedura executarii silite isi urmeaza cursul; raportat la art.399 c.pr.civ s-a invederat ca nu se poate contesta un act de executare subsecvent, emis cu respectarea dispozitiilor legale, in temeiul titlului executoriu si a actelor de executare a caror anulare nu s-a obtinut prin hotarare judecatoresca irevocabila.

In drept s-au invocat dispozitiile art. 115, art. 137, art. 399 si urm. c.pr.civ; Legea nr.16/1994; OUG 64/2005, OUG nr.51/1998, prevederile contractului de arenda 219/2002.

Examinand actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:

Partile au incheiat contractul de arenda nr.219/25.07.2002, prin care ADS, in calitate de arendator a convenit transmiterea dreptului si a obligatiei de exploatare a terenului cu desinatie agricola in sup. de 318,35 ha catre SC M SRL, in schimbul achitarii unei arende in cuantumul si la termenele stipulate.

Intrucat SC M SRL, in calitate de arendas, nu si-a indeplinit, in conformitate cu termenii contractului obligatia de achitare a arendei, ADS a emis somatia nr.44417/14.12.2005, pentru suma de 168.576,32 RON, reprezentand arenda scadenta si penalitatile aferente, calculate conform contractului, solicitand achitarea sumei in termen de 5 zile, in caz contrar urmand a fi pornita executarea silita in conformitate cu dispozitiile OUG 64/2005 si ale OUG 51/1998.

Debitoarea nu a achitat debitul in termenul prevazut in somatie astfel ca, ADS a emis Ordinul de poprire 531/01.02.2006 pentru suma mentionata in somatie.

Debitoarea a contestat aceste acte de executare; prin sentinta comerciala nr.154/26.09.2006 pronuntata de CAB, mentinuta prin decizia 2195/06.06.20067 a ICCJ a fost respinsa ca tardiva contestatia formulata impotriva Ordinului de poprire 531/01.02.2006, a fost respinsa cererea de incetare a executarii silite , constatnadu-se valabilitatea titlului exeutoriu reprezentat de contractul de arenda 219/2002.

Ulterior, in cursul executarii silite, intrucat contestatoarea a efectuat plati partiale s-a procedat la recalcularea debitului restant si a penalitatilor aferente fiind emis un nou act de executare pentru diferentele neachitate, somatia 81423/21.09.2006, pentru suma de 45.023,30 RON.

Prin contestatia inregistrata sub nr.3338/269/2006, pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, debitoarea a contestat somatia 81423/21.09.2006, a solictat sa se constate incetata executarea pornita in temeiul Ordinului 531/01.2006; contestatia, solutionata prin sentinta comerciala 173/17.09.2007, casata cu trimitere spre rejudecare, prin decizia 2770/08.10.2008 pronuntata de ICCJ, formeaza obiectul dosarului 9/2/2009 aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.

A rezultat ca, ADS emis o noua somatie nr.54030/16.03.2007,in temeiul aceluiasi titlu executoriu pentu suma de 51.328,44 RON arenda si penalitati.

Intrucat executarea silita nu a fost suspendata, in cursul acesteia , in conformitate cu dispozitiile art.1 alin. 1 din OUG 64/2005 si ale art. 56, art. 62, art. 64, art. 65 si art. 67 OUG 51/1998, in considerarea actului incepator de executare, somatia nr.44417/14.12.2005 si a somatiei 54030/16.03.2007 prin care s-a solicitat achitarea debitelor restante, creditoarea a procedat la insituirea masurii sechestrului asupra bunurilor aflate in patrimoniul debitoarei pana la incidenta sumei de 51.328,44 lei.

Cu privire la exceptia tardivitatii formularii contestatiei, exceptie intemeiata pe dispozitiile art.1 alin.1 OUG 64 /2005 raportat la 44 OUG 51/1998, 401 alin.1 lit. a c.pr.civ. si art. 399 c.pr.civ, retine ca prin contestatia la executare se urmareste inlaturarea neregularitatilor comise in cursul urmaririi silite printr-un act de executare determinat, procesul verbal nr.12/29.01.2009, incheiat in prezenta reprezentantului contestatoarei, act de executare care insa, a fost rectificat prin nota de constatare 113362/24.02.2009, comunicata cu adresa 113368/ 25.02.2009.

In conditiile art.399 alin.1 c.pr.civ. si art.401 alin.1 lit.a c.pr.civ.apreciaza contestatia inregistrata la 09.03.2009, formulata in termenul legal de 15 zile; termen socotit de la data comunicari actului de excutare rectificat, 25.02.2009.

In ceea ce priveste exceptiile prematuritatii si inadmisibilitatii ridicate de contestatoare la termenul din 30.03.2009, retine ca prin natura lor exceptiile procesuale reprezinta un mijloc de aparare care tinde la respingerea sau anularea cererii introductive.

De aceea, instanta apreciaza ca cele invocate de catre contestatoare au valoarea unor precizari aduse contestatiei, urmand a fi analizate in consecinta.

S-a sustinut prematuritatea si inadmisibilitatea executarii silite pornite in lipsa unui titlu executoriu, afirmandu-se ca, raportat la dispozitiile art.6 alin.5 Legea 16/1994, in vigoare la data incheierii contractului de arenda nr.219/25.07.2002, intrucat legea nu recunostea valoarea de titlu executoriu a contractului de arenda se impunea obtinerea unei hotarari judecatoresti.

Dispozitiile art.6 alin.5 din Legea 16/1994 au fost modificate prin OUG nr.157/2002, in vigoare de la 25.11.2002, in sensul ca s-a conferit valoare de titlu executoriu contractelor de arendare incheiate in scris, inregistrate la consiliul local, pentru plata arendei la termenele si in modalitatile stabilite prin contract.

Chiar daca incheierea contractului nr.219, la 25.07.2002 s-a realizat sub imperiul legii vechi, este de principiu ca situatiilor subiective individuale nascute din actele juridice ale partilor le sunt incidente numai normele permisive sau supletive, in vigoare la data constituirii lor.

Insa normele imperative, de ordine publica sunt de imediata aplicare raporturilor juridice in curs de derulare, astfel ca recunoasterea caracterului de titlu executoriu contractului de arendare nu presupune retroactivitatea legii noi, ci imediata sa aplicare.

In aceste conditii contractul de arenda nr.219/2002 a dobandit valoare de titlu executoriu, prin efectul legii, executarea silita fiind declansata cu respectarea dispozitiilor legale.

In ceea ce priveste legalitatea procesului verbal de instituire a sechestrului nr.12/29.01.2009, retine ca potrivit art. 1 alin. alin 2 din OUG 64/2005 raportat la art.58, art 59 si art. 60 din OUG 51/1998 creditoarea ADS este indreptatita a porni executarea silita dupa comunicarea titlului executoriu, conform art. 39 alin. 1, daca debitoarea nu a achitat creanta in termen de 5 zile, fara nici o alta somatie, avand totodata posibilitatea aplicarii sechestrului asupra bunurilor aflate in patrimoniul debitoarei, valorificarea acestora, pana la concurenta debitului, urmand a se efectua fara incuviintarea instantei.

Este adevarat ca intinderea creantei, contestata de catre debitoare, face obiectul dosarului nr.9/2/2009 aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, insa nu s-a solicitat suspendarea executarii silite, astfel ca, in masura in care contestatia prin care s-a negat existenta unei datorii in temeiul contractului de arenda nr.219/2002 va fi admisa, debitoarea va fi indreptatita sa solicte intoarcerea executarii.

In consecinta apreciind actele de executare procesul verbal de aplicare a sechestrului nr.12/29.01.2009 si nota de constatare 113362/24.02.2009 intocmite cu respectarea prevederilor OUG64/2005 si ale OUG 51/1998, a respins contestatia ca neintemeiata. (C.S.)