Deschiderea procedurii insolvenţei şi efectele pe care le produce hotărârea de deschidere a procedurii. Imposibilitatea trecerii la procedura falimentului în cazul casării sentinţei de deschidere a procedurii. Faliment


– art. 33 şi urm. şi art. 107 din privind procedura insolvenţei şi art. 311 Cod procedură civilă.

Casarea sentinţei de deschidere a procedurii a avut ca efect repunerea părţilor în situaţia anterioară deschiderii procedurii, astfel că măsurile dispuse fără a exista o hotărâre de deschidere a procedurii nu pot produce efecte juridice, cererile părţilor urmând a fi reanalizate.

Fiind casată hotărârea prin care s-a deschis procedura insolvenţei faţă de debitoarea recurentă nu se mai putea trece la o altă fază a procedurii insolvenţei, fără a se hotărî dacă se impune sau nu redeschiderea procedurii.

Decizia nr. 851 din data de 17 mai 2010 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia Comercială şi de Administrativ şi Fiscal

În cadrul procedurii insolvenţei deschisă împotriva debitoarei SC DC SRL prin sentinţa nr.277/2.02.2009, a fost întocmit raportul administratorului judiciar prin care s-a propus, intrarea debitoarei în faliment, potrivit art.54 alin 3 din Legea privind procedura insolvenţei.

Prin sentinţa nr.1024 din 22 mai 2009, judecătorul-sindic a admis cererea formulată de administratorul judiciar şi în temeiul art. 107 lit. D din legea privind procedura insolvenţei, a aprobat raportul administratorului judiciar, a dispus intrarea în procedura simplificată şi începerea procedurii falimentului debitoarei.

Totodată s-a dispus dizolvarea societăţii debitoare şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului, fixându-se termenul maxim de predare a gestiunii către lichidator împreună cu lista actelor şi operaţiunilor efectuate după deschiderea procedurii.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a constat că sunt îndeplinite condiţiile deschiderii procedurii falimentului, potrivit: art. 107 lit. D din Legea nr. 85/2006.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs debitoarea criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie invocând dispoziţiile art.304 pct. 9 Cod procedură civilă.

În motivarea căii de atac, recurenta debitoare a arătat că prin sentinţa nr.277 din 2.02.2009, pronunţată de Tribunalul Prahova s-a dispus deschidere procedurii generale a insolvenţei privind pe debitoarea, SC DC SRL, împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, iar prin decizia nr. 992 din 22.06.2009, Curtea de Apel Ploieşti a admis recursul formulat de debitoare, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare în condiţii de legală citare.

Mai arată recurenta, că la data de 22.05.2009, anterior soluţionării recursului declarat împotriva hotărârii de deschidere a procedurii generale a insolvenţei, în dosarul de fond s-a pronunţat sentinţa nr. 1024 prin care s-a dispus intrarea în procedura simplificată, începerea procedurii falimentului debitoarei, hotărârea de intrare în faliment în procedură simplificată fiind profund nelegală şi netemeinică, întrucât hotărârea de deschidere a procedurii generale, conform art. 311 Cod procedură civilă, nu are nicio putere, părţile aflându-se începând cu data de 22.06.2009 în situaţia anterioară pronunţării hotărârii, ceea ce înseamnă că faţă de debitoare nu s-a deschis procedura generală a insolvenţei.

În opinia recurentei, instanţa de fond în mod greşit a admis propunerea administratorului judiciar şi s-a dispus începerea falimentului în procedura simplificată, nefiind îndeplinite la acel moment condiţiile pentru a se lua această măsură, mai mult debitoarea nu a fost citată, iar instanţa de fond nu a respectat condiţiile prevăzute de art. 54 alin. 3 din Legea nr. 85/2006.

Mai arată că, odată deschisă procedura generală, trecerea la faliment în procedură simplificată se poate face numai după ce hotărârea de deschidere a procedurii generale a rămas irevocabilă, or, în cauza de faţă, această condiţie nu era îndeplinită, respectiv hotărârea nu era irevocabilă, mai mult a fost casată în totalitate pentru nelegală citare, iar potrivit art. 106 Cod procedură civilă, anularea unui act de procedură atrage şi nulitatea actelor următoare.

Astfel, hotărârea de deschidere a procedurii generale este nulă, la fel şi celelalte acte de procedură care sunt ulterioare acesteia.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Prin întâmpinarea formulată la data de 24.03.2010, lichidatorul judiciar, a solicitat în esenţă respingerea recursului ca nefondat, cu precizarea că sentinţa fiind casată, hotărârea de intrare în faliment este nulă, recursul fiind lipsit de interes.

Curtea, examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor şi lucrărilor dosarului, a normelor legale incidente în cauză, a art. 304 şi 3041 Cod procedură civilă, a constatat că recursul este fondat pentru considerentele ce urmează:

Prin sentinţa nr. 277 din 2.02.2009, pronunţată de Tribunalul Prahova s-a dispus deschiderea procedurii generale de privind pe debitoarea, SC DC SRL, împotriva acestei sentinţe a declarat recurs debitoarea iar prin decizia nr. 992 din 22.06.2009, Curtea de Apel Ploieşti a admis recursul formulat, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare în condiţii de legală citare.

La data de 22.05.2009, anterior soluţionării recursului declarat împotriva hotărârii de deschidere a procedurii generale a insolvenţei, în dosarul de fond s-a pronunţat sentinţa nr. 1024 prin care s-a dispus intrarea în procedura simplificată şi începerea procedurii falimentului debitoarei.

Fiind casată hotărârea prin care s-a deschis procedura insolvenţei faţă de debitoarea recurentă SC DC SRL, nu se mai putea trece la o altă fază a procedurii insolvenţei, fără a se hotărî dacă se impune sau nu redeschiderea procedurii.

Hotărârea privind deschiderea procedurii nu a fost suspendată, astfel că procedura şi-a urmat cursul, însă după casarea sentinţei de deschidere a procedurii toate măsurile ulterioare dispuse în baza acesteia sunt nule.

Casarea sentinţei de deschidere a procedurii a avut ca efect repunerea părţilor în situaţia anterioară deschiderii procedurii, astfel că măsurile dispuse fără a exista o hotărâre de deschidere a procedurii nu pot produce efecte juridice, cererile părţilor urmând a fi reanalizate.

Sentinţa recurată fiind recurenta justifică un interes născut legitim şi actual în promovarea căii de atac pentru a anula efectele unei măsuri dispuse fără a fi parcursă faza iniţială de deschidere a procedurii insolvenţei.

Faţă de cele precizate, Curtea a apreciat că se impune casarea sentinţei prin care s-a admis cererea formulată de administratorul judiciar, s-a aprobat raportul întocmit de acesta dispunându-se intrarea în procedură simplificată, începerea procedurii falimentului debitoarei şi dizolvarea societăţii debitoare, întrucât la data care a fost luată măsura respectivă nu mai era deschisă procedura insolvenţei, sentinţa de deschidere fiind casată, nemaiavând nicio putere (art.311 Cod procedură civilă).