Suspendarea procedurii somaţiei de plată până la soluţionarea litigiului dintre părţi promovat pe calea dreptului comun. Inadmisibilitate


O.G. nr. 5/2001, art. 1, art. 10 C. proc. civ., art. 244 pct. 1

Având în vedere că somaţia de plată are caracter de procedură urgentă şi specială, reglementată de lege în scopul realizării de bunăvoie sau prin silită a unor creanţe certe, lichide şi exigibile, constatate printr-un înscris, nu se poate dispune suspendarea judecăţii acesteia până la soluţionarea unui alt litigiu între aceleaşi părţi, pe calea dreptului comun, deoarece o asemenea suspendare ar fi contrară scopului pentru care a fost instituită şi reglementată procedura somaţiei de plată.

C.A. laşi, s. com., dec. nr. 1225 din 19 octombrie 2009,

în Jurindex

Prin încheierea de şedinţă din 18.05.2009 a fost respinsă cererea de suspendare formulată în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., de către pârâta SC T. SRL, faţă de faptul că pretenţiile ce fac obiectul dosarului X nu au legătură cu obiectul cererii de faţă, având ca obiect somaţie de plată.

împotriva acestei încheieri, respectiv a dispoziţiei instanţei de respingere a cererii de suspendare, a formulat recurs pârâta SC T. SRL, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie cu următoarea motivare:

La 19.03.2009, când reclamanta SC G.F. SA a depus cererea de chemare în judecată pentru obligarea la plata unor servicii prestate în cadrul contractului nr. 11-2116/2005, încheiat cu recurenta în anul 2008, formându-se dosarul de faţă, pe rolul aceleiaşi instanţe exista dosarul X, ce avusese termen de judecată la 06.04.2009 şi care are ca obiect solicitarea de a le fi plătită o sumă de 538.073,5 lei, în cadrul aceluiaşi contract.

Motivarea instanţei de neadmitere a cererii de suspendare a judecării noului dosar este concisă: „Instanţa respinge cererea de suspendare formulată de pârâtă, motivat de faptul că pretenţiile ce fac obiectul dosarului X nu au legătură cu obiectul cererii de faţă”.

In dosarul X, societatea recurentă a solicitat Tribunalului Vaslui să oblige pârâta SC G.F. SA la plata sumei de 538.073,57 lei pentru prejudiciul cauzat prin oprirea intempestivă a furnizării gazelor naturale şi cheltuieli de repornire a instalaţiilor afectate; totodată, a solicitat şi plata unei penalităţi. SC G.F. SA invocă drept temei legal pentru cererea sa O.G. nr. 5/2001, pentru a plăti o taxă timbru de 40 lei, şi nu de 3.726,74 lei, cât ar fi plătit dacă ar fi introdus, cum era şi normal, o cerere reconvenţională, conform prevederilor art. 119

C. proc. civ. Iată că SC G.F. SA vrea ca, strecurându-se printre acte normative, să obţină titlu executoriu înaintea judecării cererii recurentei şi fară a plăti, la nivelul normal, taxele de timbru. Dc aceea consideră că instanţa de fond, trebuia ca, interpretând cererca SC G.F. SA ca o cerere reconvenţională, să suspende judecarea cererii SC G.F. SA până la emiterea unei hotărâri definitive în dosarul X, aşa cum a solicitat.

Faţă de cele reţinute mai sus, considcră recurenta că până la o soluţie definitivă şi a dosarului X se impune suspendarea cauzei, deoarece este vorba despre aceleaşi părţi şi se invocă prevederile aceluiaşi contract, nr. 11-2116/2005, încheiat între părţi.

Analizând motivele de recurs formulate şi raportându-le la actele dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile în cauză, Curtea a reţinut că recursul este nefondat:

Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr. (…) are ca obiect o somaţie de plată, întemeiată pe dispoziţiile O.G. nr. 5/2001 şi pe contractul nr. 11-2116/01.04.2005 încheiat între părţi, având ca obiect furnizarea în regim reglementat de naturale. Or, pe calea somaţiei de plată, conform art. 1 din O.G. nr. 5/2001, se urmăreşte, la cererea creditorului, executarea silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani asumate

printr-un contract constatat printr-un înscris şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii. Potrivit art. 10 din acelaşi act normativ, împotriva ordonanţei de admitere a somaţiei de plată, cel interesat poate face contestaţie la executare potrivit Codului de procedură civilă şi poate invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu.

Aşa fiind, având în vedere că somaţia de plată are caracter de procedură urgentă şi specială reglementată de lege în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a unor creanţe certe, lichide şi exigibile, constatate printr-un înscris, nu sc poate dispune suspendarea judecăţii acesteia până la soluţionarea unui alt litigiu între accleaşi părţi, pe calea dreptului comun, deoarece o asemenea suspendare ar fi contrară scopului pentru care a fost instituită şi reglementată procedura somaţiei de plată.

Aşa fiind, în mod corect prima instanţă a respins cererea de suspendare a cauzei, toate motivele invocate în recurs pentru admiterea cererii de suspendare a cauzei în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ. fiind apărări de fond care pot fi valorificate de către recurentă în alt context procedural.

In consecinţă, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Curtea a respins recursul şi a menţinut ca legală şi temeinică hotărârea recurată.