Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Jurisprudență Furt


Judecătoria VĂLENII DE MUNTE Sentinţă penală nr. 91 din data de 27.04.2015

La data de (…) pe rolul instanței a fost înregistrată sesizarea (…) privind acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între reprezentantul acestuia și inculpații (…), pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev.de art. 228 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 5 noul cod penal.(…) seful de serviciu al (…) a sesizat telefonic organele de politie cu privire la faptul că, persoane neidentificate au sustras, în noaptea de (…), reductorul metalic al (…) ce aparține (…), parte componentă a (…)

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând acordurile de recunoaștere a vinovăției, precum și actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Acordurile de recunoaștere a vinovăției nr.(…) încheiate la data de (…) între procurorul din cadrul (…) și inculpații (…) , având ca obiect recunoașterea comiterii de către fiecare inculpat în parte a săvârșirii infracțiunii de furt prev. și ped.de art.228 al.1 Cod penal cu aplic.art.5 Cod penal și acceptarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală au fost avizate sub aspectul următoarelor limite:

Pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art.228 al.1 Cod penal cu aplic.art.5 Noul Cod penal fiecare inculpat să fie condamnat, în baza art.61 al.1 șu 4 lit.c Cod penal la pedeapsa amenzii în cuantum de (…) lei, reprezentând (…) zile-amendă a câte (…) lei pentru fiecare zi. În baza art.63 Cod penal să li se atragă atenția inculpaților că dacă, cu rea-credință nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu numărul corespunzător de zile cu închisoare.

S-a menționat că pe parcursul urmăririi penale părțile nu au încheiat o tranzacție sau un acord de mediere cu privire la acțiunea civilă, fapt pentru care latura civilă nu se va soluționa în cadrul acordului de recunoaștere a vinovăției.

În fapt s-a reținut că la data de (…), în jurul orelor (…), șeful de serviciu al (…), respectiv numitul (…) a sesizat telefonic organele de poliție cu privire la faptul că persoane neidentificate au sustras, în noaptea de (…), reductorul metalic al (…) ce aparține (…), parte componentă a (…). Cu ocazia cercetării la fața locului s-a constatat că (…) era incompletă, de pe postamentul din beton lipsind reductorul unității de pompare, desprins din șuruburi. În zonă au fost identificate urme de potcoave și acțiuni de târâre. Din declarațiile inculpaților, coroborate cu declarația martorului (…) a rezultat că la data de (…), în urma unei înțelegeri prealabile, cei doi inculpați au sustras de la sonda sus-menționată piesa metalică menționată mai sus, după ce inculpatul (…) a desfăcut șuruburile de fixare și a deplasat reductorul de pe platforma din beton, cu ajutorul unei pârghii din lemn. Bunul respectiv a fost transportat prin târâre circa (…) m și apoi prin încărcare într-o căruță, la stâna inculpatului (…).

Valoarea prejudiciului cauzat este de (…) lei, sumă cu care (…) s-a constituit parte civilă.

Instanța apreciază că soluția cu privire la care s-a ajuns la acordurile între procuror și inculpați este nejustificat de blândă în raport de gravitatea infracțiunilor, pentru următoarele considerente:

Potrivit situației de fapt reținută chiar în cuprinsul celor două acorduri de recunoaștere a vinovăției, cei doi inculpați au acționat după o înțelegere prealabilă și pregătire a sustragerii bunului de către inculpatul (…). Este cunoscută amploarea sustragerilor în domeniul petrolier, asemenea fapte nefiind deloc izolate, fiind sustras atât brut, cât și componente ale instalațiilor de extragere. Nu în ultimul rând este de observat valoarea bunului sustras, care depășește echivalentul a (…) euro, precum și faptul că sonda nu a mai fost funcțională după sustragerea acelei componente.

În atare situație instanța apreciază că soluția adoptată, respectiv amendă în cuantum de (…) lei este vădit disproporționată față de gravitatea faptelor comise de către cei doi inculpați și nici nu poate avea scopul prevenirii săvârșirii unor asemenea infracțiuni, nefiind o măsură de constrângere sau reeducare a inculpaților.

Drept urmare, față de considerentele expuse mai sus, în temeiul art.485 al.1 lit.b C.pr.pen. instanța va respinge acordurile de recunoaștere a vinovăției încheiate la data de (…) între procurorul din cadrul (…)și inculpații (…) și va trimite cauza procurorului în vederea continuării urmăririi penale.

În temeiul art.275 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Onorariul apărătorului din oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul (…)