Recurs litigii cu profesioniştii. închiderea procedurii insolvenţei în temeiul art.132 alin.2 din legea nr.85/2006. -art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006.


SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL.

Materie : RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTII. ÎNCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENŢEI ÎN TEMEIUL ART.132 ALIN.2 DIN LEGEA NR.85/2006.

-art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006.

Potrivit art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 “O procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul – sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite şi când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă. … „.

Criticile aduse hotărârii prin prisma faptului că nu s-au depus eforturi pentru antrenarea răspunderii persoanelor culpabile de ajungerea în insolvenţă, sau că lichidatorul nu a depus diligenţele necesare pentru recuperarea creanţelor sunt nefondate, procedura desfăşurându-se cu parcurgerea tuturor etapelor prevăzute de lege.

Criticile aduse hotărârii prin prisma faptului că nu s-au depus eforturi pentru antrenarea răspunderii persoanelor culpabile de ajungerea în insolvenţă, sau că lichidatorul nu a depus diligenţele necesare pentru recuperarea creanţelor sunt nefondate, procedura desfăşurându-se cu parcurgerea tuturor etapelor prevăzute de lege.

În mod legitim, judecătorul sindic a considerat că starea de pasivitate manifestată de creditorul recurent pe parcursul desfăşurării întregii proceduri nu poate duce la obligarea lichidatorului judiciar la completarea rapoartelor, întrucât  rapoartele de activitate sau măsurile dispuse de acesta pot fi atacate în termenele prevăzute de Legea insolvenţei şi nu după finalizarea procedurii.

Decizia nr.425/C/14.06.2012 a Curţii de Apel Oradea – Secţia a II –a civilă,  de contencios administrativ şi fiscal.

Constată că prin sentinţa nr. 2301/12.10.2011 Tribunalul Bihor a respins  ca nefondate obiecţiunile formulate de creditoarea A. V.  A.  S.

A aprobat raportul final privind pe debitoarea SC J.  C.  2001 S.R.L. cu sediul în O. str. P.  C.,  nr. 1, jud. Bihor, CIF R 5344200, J05/1005/1994.

A dispus închiderea procedurii insolvenţei debitorului SC J. C. 2001 S.R.L. cu sediul în O. str. P. C. nr. 1, jud. Bihor, CIF R 5344200, J05/1005/1994,  radierea debitorului din registrul comerţului, a descărcat pe  lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă M. A. C. cu sediul în O. str. R. K., nr. 6, jud. Bihor,nr. de înregistrare în tabloul practicienilor de insolvenţă 11749 de orice îndatoriri şi responsabilităţi.

A dispus notificarea prezentei sentinţe creditorilor, lichidatorului judiciar, Direcţiei Teritoriale a Finanţelor Publice, Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bihor pentru efectuarea menţiunii de radiere, precum şi  publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă.

Instanţa de fond a reţinut  în fapt că prin sentinţa  comercială nr. 93/F/2008 a fost deschisă faţă de debitoarea SC J. C. SRL procedura simplificată de insolvenţă, dispunându-se totodată trecerea acesteia în faliment. După comunicarea hotărârii de deschidere a procedurii, lichidatorul judiciar a procedat la întocmirea raportului privind cauzele şi împrejurările care au determinat starea de insolvenţă, raport ce a fost depus la data de 9 aprilie 2008. În cuprinsul lui s-a concluzionat că nu se poate reţine incidenţa vreuneia dintre faptele prevăzute la art. 138 din Legea nr. 85/2006, nici unul dintre creditori neformulând obiecţiuni faţă de conţinutul lui.

Potrivit art. 21 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 împotriva rapoartelor depuse de către lichidatorul judiciar debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie în termen de 3 zile de la depunerea lor. Fiind vorba de un termen instituit în vederea realizării unor drepturi procesuale recunoscute persoanelor interesate, depăşirea lui atrage sancţiunea decăderii în condiţiile prevăzute de art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă.

Examinarea ulterioară a legalităţii măsurilor întreprinse de lichidatorul judiciar nu mai poate avea loc întrucât s-ar ajunge la înlăturarea efectelor sancţiunii amintite pe o altă cale decât cea prevăzută de lege. Tocmai de aceea, judecătorul sindic a considerat că starea de pasivitate manifestată de creditorul A. V. A. S. pe parcursul desfăşurării întregii proceduri nu poate duce la obligarea în această etapă a lichidatorului judiciar la completarea raportului amintit, astfel încât, ţinând seama că  au fost parcurse toate etapele procedurii, a respins ca nefondate obiecţiunile şi în baza art. 129 din Legea nr. 85/2006 a dispus închiderea procedurii, radierea debitoarei şi descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri.

Împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă a declarat recurs în termen recurenta AVAS B. solicitând instanţei admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul de a se dispune continuarea procedurii insolvenţei debitoarei falite cu respectarea etapelor procedurale prevăzute de lege.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat instanţei că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greşită a legii, prin nerecuperarea creanţei sale fiind prejudiciată, arată că a preluat creanţa C. A. S. B. în sumă de 8.740,77 lei 

Consideră că în cauză erau îndeplinite condiţiile antrenării răspunderii patrimoniale a fostului administrator pentru a se obţine sume suplimentare destinate acoperirii pasivului.

Apreciază că A.V.A.S a suferit un prejudiciu a cărui existenţă se stabileşte prin constatarea de către judecătorul sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăţi ci şi a împrejurării că obligaţiile faţă de creditori nu pot fi plătite.

 Potrivit teoriei şi practicii juridice în dreptul civil şi comercial operează doua reguli principale, respectiv că răspunderea delictuală operează pentru cea mai uşoară  culpă şi că indiferent de  gravitatea vinovăţiei obligaţia de reparare a prejudiciului este integrală. 

 Răspunderea administratorului reglementată de art. 138 din lege este una specială care pune la dispoziţia creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a asigura bunuri valorificabile necesare acoperirii pasivului debitoarei, culpa administratorului fiind prezumată .

Nu a  fost aplicate corect regulile răspunderii instituite de art.138 şi urm. din Legea nr.85/2006, faptele trebuind a fi privite în contextul stării de insolvenţă a debitoarei. Prin acestea debitoarea a fost lipsită de lichidităţi tocmai pentru că a fost administrată cu rea credinţă sau neglijenţă.

În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct.9 , 304 ind. 1 Cod procedură civilă şi Legea 85/2006.

Intimaţii legal citaţi nu au depus întâmpinare

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu, Curtea de apel a reţinut că este nefundat, astfel că în baza prevederilor art. 312 Cod Procedură Civilă a dispus respingerea lui ca atare şi menţinerea în totalitate a sentinţei atacate pentru următoarele considerente:

Prin sentinţa nr. 93/F/2008 a Tribunalului Bihor s-a dispus deschiderea procedurii  simplificate a insolvenţei debitoarei SC J. C. 2001 SRL, fiind desemnat în cauză lichidator judiciar M. A.  C.

În îndeplinirea atribuţiilor stabilite de lege şi de judecătorul sindic, lichidatorul judiciar a procedat la emiterea notificărilor prevăzute de lege, la stabilirea  masei pasive a falitei, la convocarea creditorilor şi la efectuarea  publicărilor în BPI, activităţile întreprinse fiind descrise în rapoartele de activitate depuse la dosar.

Pentru acoperirea creanţelor s-au evaluat şi înstrăinat activele societăţii, fiind întocmit raportul final şi situaţiile financiare depuse la filele 75-80.

În urma demersurilor efectuate, lichidatorul a învederat instanţei şi creditorilor că societatea falită nu mai dispune de bunuri valorificabile şi a solicitat închiderea procedurii în temeiul art. 132.

Potrivit art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei: “O procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si când fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul-sindic va pronunţa o sentinţă, închizând procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunând si radierea acestora.

În această situaţie, judecătorul sindic constatând îndeplinite cerinţele acestui texte de lege, în mod corect a dispus închiderea procedurii şi radierea debitorului.

În mod legitim, judecătorul sindic a considerat că starea de pasivitate manifestată de creditorul A. V. A. S. pe parcursul desfăşurării întregii proceduri nu poate duce la obligarea lichidatorului judiciar la completarea rapoartelor, întrucât rapoartele de activitate, sau măsurile dispuse de acesta pot fi atacate în termenele prevăzute de Legea insolvenţei şi nu după finalizarea procedurii, cu atât mai mult cu cât procedura se derulează din anul 2007.

 Prin urmare, instanţa de recurs constatând ca nefondate motivele de recurs invocate, precum şi inexistenţa unor motive de ordine publică care să ducă la casarea ori modificarea sentinţei atacate, a dispus respingerea ca nefondat a recursului şi menţinerea în totalitate a sentinţei atacate.

A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.