Vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 c.p


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECTIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR.  1920/2012

Şedinţa publică de la 22 Mai 2012

Instanţa constituită din :

PREŞEDINTE: A.P.

Grefier: I.D.

Pe rol pronunţarea în cauza penală privind pe inculpat B.M. şi pe parte civilă Spitalul de Pediatrie Pitesti, parte civilă D.F.I., prin reprezentant legal- mama D.P.C., având ca obiect infracţiunea de vătămare corporală  prev. de art. 181 alin. 1 C.P.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au  lipsit toate părtile.

Procedura legal indeplinita, fara citare.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează ca dezbaterile in fond asupra cauzei au avut loc în şedinţa publica din data de 08.05.2012, iar susţinerile părţilor  şi concluziile reprezentantei parchetului sunt consemnate in încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integranta din prezenta sentinţa, instanţa dispunând amânarea pronunţării la data de 15.05.2012 şi apoi la data de astăzi, la care deliberează si hotărăşte următoarele:

INSTANŢA,

Constată că la data de 07.06.2011 a fost înregistrat pe rolul acestei instanţe rechizitoriul nr. 3404/P/2010 emis la data de 03.06.2011 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti, prin care a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul B.M., pentru infracţiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 alin.1 Cod penal.

In esenţă, în actul de sesizare s-a reţinut că la data de 04.05.2010, aflându-se pe str. Brăileni din com. Bascov, jud. Argeş, inculpatul l-a ridicat şi l-a lovit în zona capului prin izbire de asfalt pe minorul partea vătămată D.I.F., provocându-i leziuni traumatice care au necesitat circa 40-50 zile îngrijiri medicale.

In cursul urmăririi penale au fost avute în vedere următoarele probe: declaraţiile părţii civile D.P.C.; declaraţiile martorilor L.D.I., T.O.F., D.O.V., E.I.C., B.G., P.I.D. P.G.A., O.M.; declaraţiile învinuitului B.M.; certificat medico-legal şi raport de expertiză medico-legală emise de SML Argeş; fişa de cazier judiciar şi alte înscrisuri.

Poziţia inculpatului în cursul urmăririi penale a fost în sensul negării învinuirii, acesta arătând că a vrut doar să-l sperie pe minorul parte vătămată, pe motiv că acesta a avut un conflict cu fiul lui, astfel încât l-a apucat pe partea vătămată de pantaloni, voind să-i tragă în jos, apoi l-a ridicat pe acesta în braţe pentru câteva secunde şi l-a pus iar jos, în picioare, fără a fi violent, fără a-l lovi pe minor, fără a-l ţine de picioare cu capul în jos şi fără a-i da drumul cu capul de asfalt.

Partea vătămată D.F.I. (minor lipsit de capacitate de exerciţiu), prin reprezentant legal- mamă D.P.C., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 40.000 lei, sumă restrânsă în cursul judecăţii la cuantumul de 34.000 lei, din care 4.000 lei daune materiale şi 30.000 lei daune morale.

Totodată, Spitalul de Pediatrie Piteşti s-a constituit parte civilă cu suma de 374,54 lei, reprezentând daune materiale- cheltuieli de spitalizare efectuate cu internarea părţii vătămate minor.

In cursul judecăţii, au fost audiaţi: inculpatul; partea vătămată D.F.I., L.D.I.,  T.O.F., D.O.V., E.I.C., B.G., P.I.D., P.G.A., O.M., propuşi prin rechizitoriu; martorii P.G.A., M.C.D., M.R.C., respectiv B.I., în circumstanţiere, propuşi de inculpat; martorul O.A., pe latură civilă, propus de partea civilă.

Totodată, s-au depus noi înscrisuri şi s-a efectuat şi o completare la expertiza medico-legală efectuată în cursul urmăririi penale de către SML Argeş.

In cursul judecăţii, inculpatul a negat săvârşirea faptei expuse în rechizitoriu, arătând în esenţă că anterior incidentului copilul său era frecvent bătut de partea vătămată minoră, care i-a dat şi pantalonii jos, astfel încât cu ocazia incidentului doar i-a cerut explicaţii părţii vătămate minore şi nu a vrut decât să-i dea şi ei pantalonii jos. A precizat că a prins-o pe partea vătămată de pantaloni şi a ridicat-o de la pământ, fără a o ţine de picioare cu capul în jos, iar după câteva zeci de secunde a pus-o imediat jos, fără a o izbi de pământ şi fără ca aceasta să cadă.

Din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză, în faza urmăririi penale şi în faza cercetării judecătoreşti, instanţa reţine că la data de 04.05.2010, în jurul orelor 20,30, partea vătămată minoră D.F.I., în vârstă de circa 10 ani, se afla pe str. Brăileni din com. Bascov, alături de alţi copii. La un moment dat, inculpatul B.M. s-a apropiat de partea vătămată, a apucat-o de picioare, a întors-o şi a ţinut-o cu capul în jos pentru câteva momente, după care i-a dat drumul de la înălţime, astfel încât partea vătămată a căzut şi s-a lovit cu capul de asfalt.

In urma impactului dintre corpul părţii vătămate şi suprafaţa asfaltată a solului, partea vătămată a suferit leziuni traumatice la nivelul capului şi al coloanei vertebrale (traumatism cranian, cu fracturi craniene, precum şi la nivelul vertebrelor), a fost nevoit să poarte aparat gipsat timp de peste o lună de zile pe toată zona toraco-abdominală a corpului, fiind internat în Spitalul de Pediatrie Piteşti în perioada 04.05.2010 – 08.05.2010 şi urmând tratament medical pe perioadă îndelungată.

Situaţia de fapt rezultă din plângerea şi declaraţia reprezentantului legal (mamă) al părţii vătămate (f. 6, 7 dup), din declaraţia părţii vătămate (f. 44 dos.inst.), conform căreia a fost ridicată de inculpat şi ţinută de picioare cu capul în jos, după care inculpatul i-a dat drumul şi partea vătămată a căzut şi s-a lovit la cap, având dureri ulterior la cap şi la coloana vertebrală, luând tratament medical mult timp şi purtând aparat gipsat de la gât până la brâu timp de 6 saptămâni.

Susţinerile părţii vătămate referitoare la acţiunile inculpatului din data respectivă sunt confirmate de declaraţiile martorilor oculari L.D.I., D.O.V., P.G.A., conform cărora inculpatul l-a prins pe copil de picioare şi l-a ţinut timp de câteva secunde cu capul în jos, după care l-a izbit cu capul de pământ (f. 48-49, 56, 57, 58-59 dup, 47-48 , 69-71 dos.inst.).

Totodată, chiar dacă nu au văzut întreg incidentul, martorii oculari B.G., T.O.F şi E.I.C. au declarat că l-au văzut pe inculpat cum a ridicat-o pe partea vătămată minoră şi a ţinut-o de picioare cu capul în jos, timp de câteva secunde, după care au văzut-o pe aceasta din urmă fugind către casă, neputând confirma modul în care partea vătămată a ajuns pe suprafaţa solului, din cauza unui autovehicul care se interpunea între martori şi părţi, respectiv din cauza faptului că martorul T.O.F.şi-a întors privirea de la locul în care se aflau părţile (f. 50-51, 65-66, 67-68 dup, f. 45, 61,62 dos.inst.).

Totodată, potrivit declaraţiei martorei O.M., cu câteva zile înainte de incident inculpatul a ameninţat-o pe partea vătămată minoră, având convingerea că aceasta din urmă l-a bătut pe fiul lui, iar la data incidentului martora nu a văzut cum s-au desfăşurat evenimentele, aflând însă de la bunica acestuia că partea vătămată ar fi fost lovită şi fiind solicitată de bunică să apeleze Serviciul de Urgenţă 112 (f. 52-53 dup, f. 46 dos.inst.).

Cât priveşte declaraţiile martorilor M.R.C. şi M.C.D., instanţa constată că nu sunt relevante sub aspectul celor întâmplate între partea vătămată şi inculpat la data de 04.05.2010, întrucât niciunul din aceşti martori nu au fost prezenţi la locul incidentului, aflându-se la în curtea şcolii din localitate, într-o locaţie de unde nu se putea observa locul incidentului (f. 60-64 dup, f. 76-77 dos.inst.).

Nici declaraţia martorului P.I.D. nu este relevantă pentru stabilirea situaţiei de fapt menţionate, întrucât nici acest martor nu a văzut ce s-a întâmplat între părţi, aflând ulterior de la fiul său, martorul P.G.A., precum şi de la alţi copii, că inculpatul ar fi ridicat-o pe partea vătămată în sus, că ar fi ţinut-o de picioare, respectiv că i-ar fi dat drumul (f. 54-55 dup, f.70 dos.inst.).

In raport de modul în care martorii şi partea vătămată înseşi au relatat evenimentele întâmplate între părţi, instanţa reţine că inculpatul nu l-a „izbit” pe minorul partea vătămată cu capul de asfalt, astfel cum s-a reţinut în rechizitoriu, ci i-a dat drumul de la înălţime (după ce îl ţinuse de picioare, ridicat, cu capul în jos), astfel încât partea vătămată a căzut şi s-a lovit cu capul de asfalt.

Instanţa mai reţine că probele susmenţionate se coroborează şi cu actele medicale şi medico-legale întocmite în cauză, din certificatul medico-legal nr. 386/10.05.2010, respectiv din raportul de expertiză medico-legală nr. 246/A7/10.06.2010 întocmite de SML Argeş rezultând că leziunile traumatice constatate cu ocazia examinării părţii vătămate s-au localizat la nivelul capului şi al coloanei vertebrale, ele putând fi produse prin lovire cu sau de corp dur şi putând data din 04.05.2010 (f. 11, 15, 16 dup).

Totodată, din completarea la raportul de expertiză medico-legală nr. 411/A5+A7/17.11.2011 întocmit de SML Argeş în cursul judecăţii, rezultă că leziunile traumatice constatate la partea vătămată sunt urmarea exclusivă a agresiunii suferite la data de 04.05.2010, nefiind anterioare acesteia, leziunile putând fi produse atât prin mecanism de lovire cu corp dur, cât şi prin lovire de plan dur- asfalt (f. 56-57 dos.inst).

Instanţa nu poate reţine criticile aduse de inculpat faţă de expertiza medico-legală şi de completarea acesteia, în sensul că nu ar fi avut în vedere un anumit act medical depus în cursul urmăririi penale, întrucât actul medical avut în vedere în cadrul acestor critici (buletin computer – tomografie datat 26.05.2010- f. 19 dup) a făcut parte din materialul probatoriu pus la dispoziţia expertului medico-legal pentru efectuarea completării la expertiza medico-legală în faza judecăţii (f. 35 dos. inst.).

Totodată, nici înscrisurile medicale depuse de partea vătămată- civilă la termenul de judecată din 08.05.2012, după efectuarea completării la expertiza medico-legală (f. 85, 86, 88 dos.inst.), nu ar justifica efectuarea unei noi expertize medico-legale ori înlăturarea concluziilor expertizei şi ale completării la expertiză sus-menţionate, întrucât din cuprinsul înscrisurilor vizate de inculpat nu rezultă date noi, relevante pentru starea medicală a părţii vătămate la momentul incidentului din 04.05.2006, ele relevând faptul că la examinările recente ale părţii vătămate, la 10.05.2011 şi la 11.10.2011, rezultatul la RMN era normal, iar partea vătămată nu mai prezenta acuze subiective, cu excepţia episoadelor de cefalie de tip migrenos.

Instanţa nu poate reţine nici celelalte apărări ale inculpatului, în esenţă în sensul că nu a făcut decât să-l ridice pe minor şi să-l ţină la înălţime deasupra solului, fără a-l întoarce cu capul în jos şi fără a-i da drumul, ori în sensul că leziunile traumatice constatate la examinarea minorului ar fi fost preexistente incidentului din 04.05.2010. În acest sens, întregul material probatoriu infirmă toate aceste apărări, astfel cum s-a analizat anterior.

Nici apărarea inculpatului din cadrul concluziilor scrise nu poate fi reţinută de instanţă, în sensul că acţiunea inculpatului ar fi fost săvârşită sub presiunea provocării acestuia, urmare a acţiunii constante de şicanare a copilului său de către partea vătămată, deoarece, pe de o parte, declaraţiile celor audiaţi au fost contradictorii cu privire la relaţiile dintre cei doi copii anterioare incidentului, iar pe de altă parte nici nu s-ar putea reţine întrunirea condiţiilor prev. de art. 73 Cod penal, în condiţiile în care probele nu relevă faptul că inculpatul ar fi fost chiar la acel moment sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă în condiţiile prevăzute de textul legal menţionat.

Având în vedere aceste aspecte, instanţa reţine că fapta inculpatului, care la data de 04.05.2010, aflat pe str. Brăileni din com. Bascov, a exercitat cu intenţie acţiuni de violenţă faţă de partea vătămată minoră D.F.I., pe care a ridicat-o de la sol şi a ţinut-o de picioare cu capul în jos, după care i-a dat drumul, cu efectul căderii părţii vătămate pe asfalt şi producerii acesteia a unor leziuni traumatice care au necesitat circa 40-50 zile îngrijire medicală, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin.1 Cod penal.

La individualizarea pedepsei instanţa are în vedere toate criteriile prev. de art. 72 Cod penal:

-dispoziţiile generale ale Codului penal;

-limitele de pedeapsă fixate în partea specială;

-gradul de pericol social al faptei, apreciat ca fiind destul de ridicat, faţă de împrejurările săvârşirii faptei, de modalitatea în care inculpatul a înţeles să rezolve presupusul conflict dintre fiul său şi partea vătămată, în condiţiile în care chiar martorul propus în circumstanţiere, B.I. a relatat că inculpatul ştia de acest conflict de la fiul său, martorul neştiind vreo persoană care să fi văzut pe acesta din urmă lovit efectiv de partea vătămată (f. 63 dos. inst), instanţa având în vedere şi numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesar părţii vătămate pentru vindecare, precum şi zonele corpului în care au fost localizate acestea (cap, coloana vertebrală);

-persoana inculpatului, care are circa 37 ani, este căsătorit şi are un copil minor, după cum nu este cunoscut cu antecedente penale (f.74 dup) ;

-existenţa circumstanţei atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. b Cod penal, în raport de faptul că inculpatul a dovedit stăruinţă pentru recuperarea pagubei produse părţii vătămate-civile, astfel cum rezultă din declaraţia sa (f. 28 dos.inst), în sensul că a trimis părinţilor părţii vătămate de 2 ori suma de 5.000 lei, refuzată de fiecare dată, declaraţie confirmată de cupoanele pentru mandat poştal şi înscrisurile poştale depuse la dosar pe care se menţionează refuzul primirii sumei de către mama părţii vătămate, D.P.C. (f. 40-43 dos.inst.);

-inexistenţa altor circumstanţe atenuante, în raport de atitudinea nesinceră a inculpatului după săvârşirea faptei, respectiv de faptul că lipsa antecedentelor penale nu conduce automat la concluzia bunei conduite a acestuia anterior săvârşirii faptei, în condiţiile în care, deşi caracterizat favorabil de martorul în circumstanţiere B.I., martorul D.V.O, minor, a relatat că anterior datei de 04.05.2010 a fost la rândul său lovit cu biciul de inculpat.

In raport de toate aceste criterii, în baza art. 181 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. b şi art. 76 alin. 1 lit. e teza I C.pen., instanţa va condamna pe inculpatul B.M. la 4 luni închisoare.

În baza art. 81 Cod penal, va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani şi 4 luni, apreciind că nu se impune încarcerarea inculpatului pentru atingerea scopului pedepsei prev. de art. 52 C.pen.

Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 71 C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen., apreciind că limitarea acestor drepturi este  justificată de faptul că inculpatul s-a dovedit nedemn, prin conduita sa ilegală, să  ocupe şi să fie ales în funcţii publice sau implicând exerciţiul autorităţii de  stat.

Totodată însă, instanţa constată că interzicerea de drept, automată, a dreptului de a alege al inculpatului, deci de  a-şi exprima liber opinia la vot ca cetăţean român, ar  constitui o ingerinţă nejustificată în exercitarea dreptului prev. de art. 3 din Primul Protocol  Adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în considerarea art. 11 şi 20 din Constituţia României, iar interzicerea automată şi absolută a dreptului său de a  ocupa o  altă funcţie sau de a  exercita o  profesie ori  de a  desfăşura o  activitate  nu s-ar justifica, în condiţiile în care inculpatul nu s-a folosit la săvârşirea infracţiunii de nicio astfel de  activitate,  funcţie sau profesie.

În baza art. 71 alin. 5 C.pen., instanţa urmează a constata suspendată de drept executarea pedepsei accesorii aplicate, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

Cu privire la latura civilă, instanţa constată că sunt îndeplinite în cauză condiţiile răspunderii civile delictuale prev. de art. 998-999 Cod civil cu privire la suma de 374,54 lei solicitată de partea civilă Spitalul de Pediatrie Piteşti ca despăgubiri materiale, deoarece suma menţionată reprezintă cheltuielile de spitalizare aferente internării părţii vătămate D.F.I. în această unitate medicală în perioada 04.05.-08.05.2010, pentru îngrijirea leziunilor traumatice produse acesteia prin infracţiunea săvârşită de inculpat (f. 30, 33- 46 dup).

Sunt îndeplinite aceleaşi condiţii şi cu privire la suma totală de 34.000 lei solicitată ca despăgubiri civile de partea vătămată civilă D.F.I., prin reprezentant legal D.P.C., pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Suma de 4.000 lei daune materiale solicitată de partea civilă, reprezentând cheltuieli de natură medicală, precum şi cu transportul la unităţi medicale (f. 14 dos.inst.), este reţinută de instanţă din coroborarea declaraţiei părţii vătămate, în sensul că a urmat tratament medical mult timp după incident, având dureri la cap şi la coloana vertebrală, cu declaraţiile martorei O.M., conform căreia a împrumutat pe reprezentantul legal al părţii vătămate cu suma de 10.000 lei, din care 6.500 lei au fost cheltuiţi în scop medical pentru copil (f..46 dos.inst), cu declaraţia martorului O.A., care a confirmat faptul că martora susmenţionată a împrumutat pe mama părţii vătămate cu bani  în scop medical pentru copil, şi martorul O.A. acordându-i la rândul său un astfel de împrumut de 1.000 lei în acelaşi scop (f. 82 dos.inst.).

In plus, instanţa are în vedere, sub aspectul daunelor materiale, şi bonurile fiscale chitanţele şi decontul de cheltuieli depuse de partea vătămată la dosar, care atestă efectuarea cheltuielilor de către aceasta cu tratamentul medical necesar pentru vindecarea leziunilor traumatice suferite (f. 15-26, f. 86 dos.inst.).

Totodată, din declaraţiile părţii vătămate şi ale martorilor deja menţionaţi, coroborate cu toate actele medicale şi medico-legale depuse la dosar, instanţa reţine că minorul parte vătămată D.F.I. a suferit şi un prejudiciu moral ca urmare a acţiunilor de violenţe exercitate de inculpat, prejudiciu constând atât în durerile fizice inerente leziunilor traumatice ce i-au fost produse, cât şi în suferinţa psihică, prezentă încă mult timp după data de 04.05.2010.

Dincolo de faptul că minorul a fost spitalizat şi a fost nevoit să poarte aparat gipsat de la gât până la brâu timp de 6 săptămâni, el a urmat tratament medical pe perioadă îndelungată, nu numai pentru durerile propriu-zise, ci şi pentru ameliorarea stării posttraumatice, acuzând frecvent cefalee, stare de amorţeală, dureri, somn agitat şi întrerupt, prezentând stare de iritabilitate la examinarea medicală neurologică mult ulterioară incidentului.

In raport de toate aceste aspecte şi având în vedere vârsta acesteia la momentul săvârşirii infracţiunii asupra sa, circa 10 ani, instanţa constată că se justifică pe deplin suma de 30.000 lei solicitată ca despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de partea vătămată civilă minoră.

Pentru aceste motive, în baza art. 14 şi 346 C.pr.pen. corob. cu art. 998-999 Cod civil si cu art. 313 din Legea nr. 95/2006, instanţa va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul de Pediatrie Piteşti şi va obliga pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 374,54 lei, reprezentând daune materiale-cheltuieli de spitalizare.

În baza art. 14 şi 346 C.pr.pen. corob. cu art. 998-999 Cod civil, va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă D.F.I., prin reprezentant legal D.P.C.,  şi va obliga pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 34.000 lei, din care 4.000 lei daune materiale şi 30.000 lei morale.

În baza art. 193 alin. 1 şi 2 C.pr.pen., va obliga pe inculpat la plata către partea civilă D.F.I., prin reprezentant legal D.P.C., a sumei de 3.500 lei reprezentând cheltuieli judiciare, respectiv onorariile avocaţilor din cursul urmăririi penale şi a judecăţii, conform chitanţelor depuse la dosar (f. 84, 93, 94, 95 dos. inst).

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen., va obliga pe inculpat la 700 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 181 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. b şi art. 76 alin. 1 lit. e teza I C.pen., condamnă pe inculpatul  B.M., cetăţean român, fără antecedente penale, la 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 81 Cod penal, dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani şi 4 luni.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 71 C.pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.pen. şi constată suspendată de drept executarea acesteia pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 14 şi 346 C.pr.pen. corob. cu art. 998-999 Cod civil si cu art. 313 din Legea nr. 95/2006, admite acţiunea civilă formulată de partea civilă SPITALUL DE PEDIATRIE PITEŞTI, şi obligă pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 374,54 lei, reprezentând daune materiale-cheltuieli de spitalizare.

În baza art. 14 şi 346 C.pr.pen. corob. cu art. 998-999 Cod civil, admite acţiunea civilă formulată de partea civilă D.F.I, prin reprezentant legal D.P.C.  şi obligă pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 34.000 lei, din care 4.000 lei daune materiale şi 30.000 lei morale.

În baza art. 193 alin. 1 şi 2 C.pr.pen., obligă pe inculpat la plata către partea civilă D.F.I., prin reprezentant legal D.P.C., a sumei de 3.500 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen., obligă pe inculpat la 700 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs în 10 zile.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 22 mai 2012.

 Preşedinte,

A.P.

Grefier,

I.D.

RED. A.P.

TEHN. MN

2 EX/11.06.2012