Prin sentinţa civilă nr.1829/7.11.2006 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr.3433/121/2006, a fost admisă acţiunea civilă formulată de reclamantul J.N. în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Galaţi.
S-a dispus anularea deciziei de pensionare nr.194995/22.03.2005 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Galaţi.
A fost obligată pârâta să emită o nouă decizie privind stabilirea pensiei de serviciu avându-se în vedere adeverinţa nr.3230/VI/12.09.2006 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
A fost obligată pârâta la plata sumelor reprezentând diferenţa dintre pensia stabilită cu luarea în calcul a adeverinţei mai sus menţionată şi pensia efectiv încasată, începând cu data de 1.03.2005.
Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Galaţi considerând-o nelegală.
În motivarea recursului pârâta a susţinut că sentinţa civilă este pronunţată de către instanţa de fond cu încălcarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi a Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
A mai susţinut recurenta pârâtă că pretenţia reclamantului din cererea de chemare în judecată, cerere care nu este motivată în drept folosindu-se de art.81 din Legea specială, care însă nu se referă la recalcularea în sensul solicitat, ci la stabilirea pensiei de serviciu, obligaţie îndeplinită de instituţie prin decizia nr.194995 din 22.03.2005, definitivă, nefiind contestată în termenul legal, este nefondată, neavând suport legal.
S-a arătat de recurentă că legea specială care reglementează drepturile de ale magistraţilor, Legea nr. 303/2004 în forma iniţială şi republicată, conţine prevederi cu privire la stabilirea, actualizarea şi plata tuturor pensiilor de serviciu şi nu conţine nici o reglementare cu privire la recalcularea sau modificarea pensiei de serviciu pentru situaţiile în care se prezintă elemente şi date( salarii, sporuri) ce nu au fost dovedite la stabilirea iniţială a drepturilor de pensie.
Art.13, 14, 15 şi 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.303/2004, republicată, sunt neinterpretabile în acest sens, reglementându-se toată procedura privind întocmirea dosarului de pensionare, adeverinţa tip pentru pensia de serviciu, cine stabileşte, actualizează această pensie, de când se acordă şi achită aceste drepturi, a mai susţinut recurenta.
Conform art.20 din aceste norme, a arătat recurenta, răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcţia de judecător sau procuror, a mediei salariilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate şi a venitului brut realizat la data pensionării, revine instituţiei care eliberează adeverinţa tip.
Articolul 23 din Norme, aprobate prin HG nr.1275/18.10.2005, reglementează recalcularea pensiilor de serviciu ale magistraţilor dar în condiţiile art.95 şi art.169 din Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, aceste două articole referindu-se la adăugarea de noi stagii de cotizare realizate după pensionare ( minim 12 luni-art.95) sau stagii de cotizare nevalorificate la stabilirea iniţială a pensiei ( art.169), drepturile de recalculate acordându-se cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare( alin.3 din ambele articole) a mai susţinut recurenta-pârâtă.
Chiar Legea nr.19/2000, ce constituie cadrul legal general şi pentru stabilirea pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi pentru acordarea pensiilor de serviciu ale parlamentari ( Legea nr.7/ 2006 recalculare în aceleaşi condiţii prevăzute de art.95 şi art.169 din Legea nr.19/2000) nu conţine nici o prevede care să permită recalcularea pensiilor în situaţia în care se prezintă, ulterior stabilirii iniţiale a drepturilor de pensie, documente doveditoare de natură să modifice sau completeze salariile sau sporurile utilizate la stabilirea pensiei, deci situaţia reclamantului nu se regăseşte în prevederile Legii nr.19/2000, a mai susţinut recurenta.
Între considerente şi dispozitivul hotărârii există contradicţii pentru că pârâtului i s-au acordat drepturile salariale care, potrivit Legii nr.19/2000, nu sunt supuse impozitului pe venit, sistemul public de pensii funcţionând pe principiul contributivităţii, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite şi că baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor nu poate depăşi plafonul de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aceasta însemnând că CAS – ul pârâtului a fost reţinut din suma de 5385 lei( 5 x 1077 lei) nu din întreaga sumă încasată cu titlu de drepturi salariale pe perioada mai 2004-februarie 2005, cât şi pentru faptul că instanţa de fond folosind sintagma “opiniem a reţinut că drepturile de pensie de serviciu pot fi modificate şi actualizate potrivit legii speciale republicată, dar în condiţiile prevăzute de art.95 şi art.169 din Legea nr.19/2000, iar prin dispozitiv se dispune obligarea pârâtei la acordarea acestor drepturi şi retroactiv începând cu 1.03.2005, asimilându-se drepturile salariale cu noi stagii de cotizare ( vechime în muncă), iar drepturile de pensie se acordă retroactiv nu în luna următoare depunerii cererii de recalculare cum impune al.3, a mai susţinut recurenta-pârâtă.
Drepturile de pensie ale reclamantului pot fi modificate prin actualizare anuală, potrivit art.85 al.2 din Legea nr.303/2004 republicată, sau recalculate prin adăugarea unor stagii de cotizare în condiţiile art.95 şi art.169 din Legea nr.19/2000 la cererea persoanei îndreptăţite, a mai susţinut recurenta-pârâtă.
A solicitat admiterea recursului şi modificarea hotărârii instanţei de fond în sensul respingerii acţiunii civile ca nefondate.
În drept şi-a întemeiat recursul pe disp.art.304 pct.9 şi art.3041 C.pr.civ.
Analizând hotărârea instanţei de fond în raport de probele administrate în cauză, de dispoziţiile legale incidente, de criticile formulate de recurentă, cât şi de disp.art.304 pct.9 şi art.3041 C.pr.civ., instanţa constată că recursul declarat este nefondat pentru următoarele considerente:
În primul rând cererea reclamantului nu-şi găseşte temeiul în disp.art.95 şi art.169 din Legea nr.19/2000 ci a avut în vedere o revizuire a calculului pensiei la data stabilirii ei întrucât elementele avute în vedere la calculul iniţial al pensiei au suferit modificări, confirmate de declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul de stat( declaraţie rectificativă).
Or, actele dosarului confirmă existenţa unei asemenea situaţii.
Prin sentinţa civilă nr.397 din 10.04.2006 pronunţată de Tribunalul Galaţi, rămasă irevocabilă, reclamantului intimat i-au fost acordate retroactiv drepturile salariale pentru perioada mai 2004-martie 2005, urmare aplicării discriminatorii a unor dispoziţii legale privind salarizarea magistraţilor.
În atare condiţii, reclamantul a fost repus în situaţia anterioară privind acordarea unor drepturi salariale, drepturi salariale care nu au fost avute în vedere la calculul dreptului de pensie la 1.03.2005, drepturi salariale menţionate în carnetul de muncă al reclamantului, drepturi salariale pentru care s-au reţinut impozitele şi celelalte contribuţii către stat inclusiv către bugetul asigurărilor sociale de stat, situaţie dovedită cu declaraţiile nominale depuse la dosarul cauzei.
Venitul brut realizat la data înscrierii la pensie -1.03.2005 – era de 5735 lei confirmat prin adeverinţa nr.3230/VI/9 din 12.09.2006 eliberată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Această revizuire a calculului dreptului de pensie reprezintă o reparaţie a prejudiciului suferit urmare aplicării discriminatorii a unor reglementări privind salarizarea magistraţilor.
Nerevizuirea calculului pensiei ar crea o nouă între cei cărora drepturile salariale le-au fost acordate ca şi reclamantului prin hotărâre judecătorească, şi cei care au beneficiat de aceste drepturi salariale şi li s-au luat în calcul la stabilirea dreptului de pensie beneficiind de o pensie majorată din 2005 până la 1.07.2007.
Susţinerea recurentei pârâte că reclamantul nu a contestat decizia nr.194995 emisă la data de 22.03.2005 nu poate fi primită pentru că nici nu avea de ce, ea fiind emisă pe drepturile salariale existente la data emiterii ei -1.03.2005- ori drepturile salariale cu care a fost repus în drepturi au intervenit ulterior prin sentinţa civilă nr.397/11.04.2006.
Nu poate fi primită de asemenea susţinerea recurentei pârâte că reclamantului intimat i s-ar fi acordat drepturi salariale care potrivit Legii nr.19/2000 nu sunt supuse impozitului pe şi că baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale nu ar depăşi plafonul de 5 ori salariul mediu utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru că:
Drepturile salariale acordate reclamantului-deşi pensionar la data acordării – ca de altfel pentru toţi magistraţii care au beneficiat de aceste măsuri reparatorii, au fost supuse reţinerilor privind impozitul pe venit ( 16% ), reţinerilor CASS ( 6,5%) şi CAS( 9,5%) această ultimă situaţie rezultând din adeverinţa nr.1696/VI/19.03.2007 eliberată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat cât şi a ordinelor de plată anexate care dovedesc achitarea către bugetul asigurărilor sociale de stat a acestor obligaţii.
Referitor la plafonarea contribuţiei aceasta se aplică tuturor magistraţilor care depăşesc acest plafon şi aceasta nu înseamnă că veniturile respective nu se iau în calculul stabilirii dreptului la pensie.
Mai este de menţionat că referirea la dispoziţiile Normelor aprobate prin HG nr.1275/18.10.2005 de aplicare a disp. Legii nr.303/2004 nu poate fi primită întrucât acestea nu erau în vigoare la data calculării şi stabilirii pensiei de serviciu pentru reclamant, ci erau în vigoare Normele aprobate prin HG nr.263/2005 abrogate abia începând cu 6.11.2005, aceste din urmă norme neprevăzând situaţia ca în venitul brut nu se includ restituiri de drepturi aferente altei perioade” ci doar venitul brut realizat în ultima lună anterioară pensionării.
De altfel aşa cum s-a menţionat, în cauză nu se pune problema unei actualizări sau recalculări a pensiei ci revizuirea unui drept greşit acordat şi care l-a prejudiciat pe reclamant, prejudiciu care trebuie reparat prin acordarea dreptului de care nejustificat a fost lipsit.
Nu se pune problema unei culpe a recurentei ci doar restabilirea unui drept legal cuvenit, consecinţa restabilirii unui drept salarial printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, sentinţa civilă nr.397/10.04.2006 a Tribunalului Galaţi.
În atare condiţii Curtea a apreciat că hotărârea instanţei de fond este legală în cauză nefiind întrunite cerinţele art.304 pct.9 C.pr.civ.
Pentru aceste motive, potrivit art.312 al.1 C.pr.civ., prin decizia civilă nr.372/27.04.2007 Curtea de Apel Galaţi a respins ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Galaţi împotriva sentinţei civile nr.1829/7.11.2006 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr.3433/121/2006.
