Ncadrarea activitatii în grupa I de munca. Regim probator. Calitate procesuala pasiva Acţiuni (în): anulare, posesorie, regres, pauliană etc.


Intimatii si-au desfasurat activitatea ca angajati ai societatii SC”T”SA, care a fost radiata din registrul comertului ca urmare a finalizarii lichidarii. Argumentul recurentei ca a preluat numai arhiva, intimatii nefiind angajatii sai în perioadele pentru care solicita încadrarea în grupa I de , astfel încât nu i-ar reveni obligatia de a înscrie mentiunile respective în carnetele de munca ale intimatilor nu este întemeiat cata vreme aceasta a preluat toate drepturile de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile ale societatii SC”T”SA, in urma încheierii mai multor operatiuni juridice, inclusiv cele privind pastrarea si gestionarea arhivei societatii .

Potrivit pct.1 din anexa la Ordinul Comun 1556/333/1995 al MMPS, profilul de activitate SC “T” SA, fabricarea de îngrasaminte chimice pe baza de amoniac,fosfor si uree, se încadreaza în grupa I-a de munca si cu toate ca salariatii au continuat sa îsi desfasoare activitatea în conditii ce se încadreaza în grupa I de munca, în perioadele ce fac obiectul actiunii lor figureaza în carnetele de munca grupa a II-a, desi nu exista la nivelul angajatorului nicio decizie care sa justifice aceasta modificare.

Decizia civila nr. 4849/R din 29 Iunie 2009

Prin sentinta civila nr.2934 din data de 05.12.2008, pronuntata de Tribunalul Teleorman – Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, a fost admisa, în parte, actiunea si s-a constatat ca munca prestata de reclamanti – fosti angajati ai SC”T”SA, se încadreaza în grupa I-a de munca. Prin aceeasi sentinta, a fost obligata pârâta sa efectueze în carnetele de munca ale reclamantilor rectificarile privitoare la grupa I-a de munca pentru perioadele mai sus mentionate.

Tribunalul a apreciat ca fiind irelevante sustinerile pârâtei referitoare la faptul ca nu se poate pronunta în vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare în carnetele de munca ale reclamantilor deoarece din dispozitiile Decretului nr.92/1976 rezulta obligatia angajatorului de a efectua toate mentiunile în carnetul de munca al salariatului,chiar si acele mentiuni, care, din omisiunea altor angajatori,nu au fost efectuate.

La cererea salariatului,angajatorul este obligat sa completeze mentiunile din carnetul de munca al salariatului,chiar si cu privire la perioade anterioare angajarii salariatului în acea unitate,pe baza înscrisurilor prezentate de salariat.

În fapt, reclamantii au fost angajati ai fostei societatii SC”T”SA.

Retine tribunalul ca în toate carnetele de munca ale reclamantilor sunt mentionate locuri de munca în conditii deosebite.

Potrivit pct.1 din anexa la Ordinul Comun 1556/333/1995 al MMPS, profilul de activitate al pârâtei SC “T” SA,fabricarea de îngrasaminte chimice pe baza de amoniac,fosfor si uree, se încadreaza în grupa I-a de munca.

De asemenea, în speta sunt aplicabile prevederile Ordinului nr.50/1990,precum si cele ale art.3 din ordinul nr.1566 din 03.07.1995 al MMPS,Ministerul Industriilor si Ministerul Sanatatii potrivit caruia”Locurile de munca si activitatile cu conditii deosebite din industria chimica si petrochimica, necuprinse în grupa I-a de munca,vor beneficia de încadrare în grupa a Il-a de munca în vederea pensionarii ca urmare a nominalizarii lor de catre conducerile societatilor comerciale cu sindicatele,în baza conditiilor concrete la fiecare loc de munca,conform prevederilor Ordinului nr.50/1990.

Câta vreme din mentiunile existente în carnetele de munca ale reclamantilor nu rezulta ca ar fi intervenit vreo modificare din punctul de vedere al încadrarii salariale,a locului de munca,care sa poata justifica trecerea acestora într-o alta grupa de munca,fiind solicitat acest lucru,Tribunalul apreciaza ca nu exista nici un temei care sa justifice trecerea reclamantilor în grapa l-a de munca.

De fapt si în raportul de expertiza contabila se arata ca nu au fost respectate prevederile Ordinului 1566/1995, art.3 (nu s-a facut nominalizarea de catre conducerea societatii în acord cu sindicatul), iar încadrarea în grupa a Il-a de munca s-a facut în mod eronat deoarece reclamantii au lucrat în aceleasi conditii (activitati, sectii) ca si salariatii precizati în procesul verbal încheiat la data de 17.03.2004 si referatul din 01.04.2004.

Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs petenta SC DC SRL, solicitand modificarea sentintei recurate si respingerea actiunii .

În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozitiile art.304 pct.9 C.pr.civ., recurenta a aratat ca S.C. DC SRL este parte in proces numai pentru faptul ca a preluat arhiva S.C. T S.A. , societate lichidata , la care reclamantii au fost salariati în perioadele pentru care solicita încadrarea în grupa I de munca . Prin urmare, reclamantii nu au desfasurat activitate în perioadele mentionate la SC DC S.R.L. si aceasta nu poate sa înscrie aceasta mentiune în carnetele de munca . S.C.DC S.R.L. a luat fiinta în anul 2004 deci personalul respectiv nu putea desfasura activitatea la S.C.DC S.R.L. în perioada 1990-2003.

Mai arata recurenta ca expertiza a fost efectuata de catre un expert contabil, nu un expert în relatii de munca si nu i-a fost comunicata.

Mentioneaza recurenta ca au fost puse la dispozitia expertului statele de plata a salariilor existente în arhiva S.C.T S.A. din care rezulta locul de munca, respectiv instalatia, sectia, serviciul unde au lucrat reclamantii si care corespunde cu înscrisurile din carnetele de munca ( coloana 6).

Atat expertul, cat si instanta nu au luat in considerare prevederile egale referitoare la încadrarea în grupe de munca.

Locurile de munca ce se încadreaza în grupa I de munca sunt nominalizate expres în anexa la HG.559/1990, art.2 din HG.559/1990, Ordinul 969/1990, Ordinul 1566/1995, iar celelalte locuri de munca necuprinse în grupa I beneficiaza de grupa a II a.

Conform legislatiei nu toate locurile de munca de la S.C.T S.A. sunt cuprinse în grupa I asa cum solicita sa fie încadrati reclamantii, iar existenta înscrisului “locuri de munca în conditii deosebite în carnetele de munca se refera fie la grupa I, fie la grupa a II a .

Arata recurenta ca în arhiva S.C. T S.A. exista situatia lunara a contributiei de asigurari sociale diferentiat pe grupa I si a II a de munca începand cu data de 01.04.1992 conform Legii 49/1992, de unde rezulta foarte clar la ce grupa de munca au fost nominalizati reclamantii, situatie prezentata expertului dar care nu a fost luata in considerare.

Mentioneaza recurenta ca unii reclamanti au in anumite perioade grupa I de munca de drept conform locului de munca dar apoi si-au schimbat locul de munca si au fost trecuti la grupa a II a de munca. În prezent, S.C.DC S.R.L. elibereaza adeverinte fostilor salariati ai S.C.T S.A. care nu au înscrise grupe de munca in carnetele de munca conform prevederilor legale si statelor de plata existente in arhiva, precum si locul de munca înscris in carnetul de munca.

Analizând întregul material probator administrat în cauza, prin prisma criticilor invocate de catre recurent, cât si din oficiu, conform art.304/1 C.pr.civ., Curtea retine urmatoarele:

Intimatii si-au desfasurat activitatea ca angajati ai societatii SC”T”SA, care a fost radiata din registrul comertului ca urmare a finalizarii lichidarii.

Argumentul recurentei ca a preluat numai arhiva, intimatii nefiind angajatii sai în perioadele pentru care solicita încadrarea în grupa I de munca , astfel încât nu i-ar reveni obligatia de a înscrie mentiunile respective în carnetele de munca ale intimatilor nu este întemeiat. Curtea constata ca recurenta a preluat toate drepturile de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile ale societatii SC”T”SA Turnu Magurele, in urma încheierii mai multor operatiuni juridice, inclusiv cele privind pastrarea si gestionarea arhivei societatii .

Curtea retine, sub aspectul temeiniciei pretentiilor intimatilor reclamanti, ca potrivit pct.1 din anexa la Ordinul Comun 1556/333/1995 al MMPS, profilul de activitate SC “T” SA, fabricarea de îngrasaminte chimice pe baza de amoniac,fosfor si uree, se încadreaza în grupa I-a de munca, aceasta fiind mentionata de altfel pentru anumite perioade în carnetele de munca ale intimatilor reclamanti.

Cu toate ca acestia au continuat sa îsi desfasoare activitatea în conditii ce se încadreaza în grupa I de munca, în perioadele ce fac obiectul actiunii lor figureaza în carnetele de munca grupa a II-a, desi nu exista la nivelul angajatorului nicio decizie care sa justifice aceasta modificare.

În mod corect prima instanta a considerat ca si pentru perioadele ce fac obiectul actiunii activitatea trebuie încadrata în grupa I de munca.

Sustinerea recurentei în sensul ca din documentele existente în arhiva sa rezulta cu claritate conditiile de munca în care intimatii au prestat munca , precum si grupa de munca nu este determinanta în ce priveste stabilirea grupei de munca, întrucât dreptul salariatului de a contesta aceasta încadrare nu poate fi negat, iar posibilitatea instantei de a aprecia legalitatea si temeinicia încadrarii realizate de angajator nu poate fi limitata .

Pentru aceste considerente, Curtea constata ca tribunalul a facut o corecta aplicare a legii, neexistând vreun alt motiv de nelegalitate sau netemeincie a sentintei recurate, astfel încat, vazând si dispozitiile art.312 C.pr.civ., Curtea va respinge recursul, ca nefondat.