C. muncii, art. 3, art. 4, art. 41
împrejurarea că angajatorul a comunicat salariatului schimbarea locului de muncă, fără a solicita acordul prealabil al acestuia, constituie modificarea unilaterală a contractului de muncă şi este o măsură nelegală.
Există excepţii în ceea ce priveşte schimbarea locului de muncă doar în cazul în care angajatorul dispune delegarea, detaşarea sau modificarea temporară a locului muncii, cu titlul de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a salariatului.
C.A. Craiova, Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia nr. 4011 din 4 iunie 2008, Jurindex
Prin sentinţa civilă nr. 1550 din 10 decembrie 2007, Tribunalul Mehedinţi a admis în parte contestaţia precizată formulată de reclamanta U.N. împotriva intimatei CN P.R. SA, D.R.P. C.; a anulat adresa nr. 250/26954 din 4 octombrie 2007 şi dispoziţia de serviciu nr. 256/6704 din 5 noiembrie 2007.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Petenta a fost încadrată în funcţia de la Direcţia Judeţeană de Poştă M. la data de 3 mai 1993, ca urmare a transferului în interesul serviciului. Chiar de la data încadrării, petenta şi-a desfăşurat activitatea în localitatea Drobcta Turnu Severin.
Ulterior, aşa cum rezultă din cuprinsul adresei nr. 127/5527 din 16 iunie 1995, s-a desfiinţat compartimentul juridic, stabilindu-se că petenta va fi trecută în funcţia de consilier juridic la Direcţia Regională de Poştă C., fară schimbarea efectivă a sediului actual. De asemenea, s-a stabilit că petenta va desfăşura activitatea de reprezentare şi consultanţă juridică pe raza judeţelor M., G. şi V.
Prin referatul nr. 101/663 din 30 octombrie 2000, întocmit de şef Serviciu juridic la CN P.R. SA, s-a solicitat şi aprobat menţinerea consilierilor juridici, printre care este menţionată şi petenta, în localităţile lor de domiciliu.
Din actele depuse la dosar rezultă că petenta U.N. are domiciliul în Drobeta Turnu Severin.
Potrivit dispoziţiilor art. 41 alin. (1) C. muncii, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor. Rezultă, aşadar, că executarea contractului individual de muncă este guvernată de principiul stabilităţii în muncă, ceea ce presupune că modificarea poate interveni numai în condiţiile prevăzute de lege.
Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: durata contractului, locul muncii, felul muncii, condiţiile de muncă, salariul, timpul de lucru şi timpul de odihnă.
împrejurarea că intimata a comunicat petentei schimbarea locului de muncă, fară a solicita acordul prealabil al acesteia, constituie modificare unilaterală a contractului de muncă şi este o măsură nelegală.
Există excepţii în ceea ce priveşte schimbarea locului de muncă doar în cazul în care angajatorul dispune delegarea, detaşarea sau modificarea temporară a locului muncii, cu titlul de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a salariatului, însă petenta nu se încadrează în niciuna dintre aceste situaţii.
Faţă de considerentele expuse, instanţa a reţinut că intimata în mod nelegal a modificat locul de muncă al petentei, astfel că a admis în parte contestaţia precizată şi a anulat actele contestate.
Referitor la daunele morale solicitate de reclamantă, instanţa a reţinut că acestea nu se justifică, având în vedere că petenta nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, respectiv comportarea abuzivă a intimatei, încălcarea repetată a drepturilor prevăzute de Constituţie şi nici întinderea prejudiciului, astfel că acest capăt de cerere a fost respins.
împotriva acestei sentinţe au formulat recurs intimata şi contestatoarea, criticând sentinţa pentru netemeinicie şi nelegalitate şi solicitând modificarea acesteia. Analizând sentinţa recurată, în raport de criticile formulate şi de probele administrate, curtea a apreciat că nu sunt motive de casare sau modificare şi a menţinut-o.
Sunt neîntemeiate criticile formulate de recurenta-contcstatoare privind nesoluţionarea capetelor de cerere referitoare la dauncle-
interese şi diferenţele salariale neacordate, cât şi a contravalorii tichc-telor de masă, deoarece prin acţiunea introductivă, contestaţia de faţă, s-a solicitat anularea dispoziţiei (adresa nr. 250/16954/2007, emisă de intimată) şi acordarca de daune morale.
Instanţa de fond a anulat dispoziţia contestată, dar a respins justificat cererea de daune morale, întrucât nu au fost dovedite.
La următorul termen, când şi-a completat acţiunea, a solicitat diferenţe de salariu şi contravaloarea tichetelor de masă, fară a concretiza suma, perioada pentru care se solicită şi, de asemenea, fară dovezi, cu excepţia unui certificat medical, care nu justifică pretenţiile sale, iar la termenul de judecată când s-au pus concluzii pe fond, contestatoarea şi-a exprimat punctul de vedere privind contestaţia în ansamblu sub toate aspectele, însă instanţa a acordat numai cât s-a dovedit.
Criticile formulate de intimată privind neluarea în considerare a situaţiei de fapt existente în cadrul său şi transformările prin care a trecut sunt neîntemeiate, întrucât instanţa a făcut o corectă aplicaţiunc a prevederilor art. 41 alin. (1) C. muncii, care permit modificarea contractului de muncă numai prin acordul părţilor, iar contractul de muncă este încheiat cu D.J.P. M. şi locul de muncă la Oficiul juridic al angajatorului, iar transformările succesive ale recurentci-intimate nu i-au afectat locul de muncă, mai cu seamă că după ultima renegociere i-a fost menţinut locul de muncă la sediul O.J.P. M.
Cum, pentru a i se schimba locul de muncă, angajatorul trebuia să aibă consimţământul angajatului, dar a dispus unilateral, corect s-a apreciat că măsura este nclegală şi a fost anulată de instanţă.
