Stabilirea vechimii în muncă în ipoteza pensionării unei persoane ce a fost deţinută, în lagăre sau închisori, pentru activitate revoluţionară, antifascistă sau democratică. Vechime în muncă


Legea nr. 3/1977, modificată – art. 20 lit. a

Decretul-lege nr.118/1990 – art.1 lit. a

Prin dispoziţiile art. 20 lit. a din Legea nr. 3/1977, modificată, legiuitorul a urmărit să echivaleze fiecare an de detenţie cu 1,6 ani vechime în muncă, fără a prevedea că perioada de detenţie reprezintă vechime în grupa a I-a de muncă.

Curtea de Apel Timişoara, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale,

decizia civilă nr. 468 din 22 februarie 2007

Prin sentinţa civilă nr. 3225 din 25 noiembrie 2005, Tribunalul Caraş-Severin a respins acţiunea formulată de reclamantul G.G. împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin, reţinând că acesta a beneficiat necuvenit de un procent de recorelare de 30,34 % cu începere din luna august 2000, întrucât recorelarea pensiei trebuia făcută cu un procent de 24,92%, conform prevederilor art. 2 alin. 1 din H.G. nr. 332/2000, cu începere din luna septembrie 2000, anul pensionării fiind 1993.

Recursul declarat de contestator nu a fost motivat în drept, iar în fapt s-a susţinut, în esenţă, că pârâta a greşit cu ocazia recorelării pensiei, deoarece perioada de detenţie de 7 ani, 3 luni şi 2 zile trebuia încadrată în grupa I de muncă, potrivit dispoziţiilor art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990 şi art. 14 lit. a din Legea nr.3/1997, iar nu în grupa a III-a de muncă.

În urma examinării cauzei prin prisma motivelor invocate în scris şi în limitele conferite de art. 3041 C. pr. civ., Curtea a constatat că recursul nu este fondat.

Astfel a reţinut că, prin contestaţia formulată, G.G. a solicitat anularea deciziilor de pensionare nr. 110660/26.09.1997 şi nr. 110660/29.06.2005, emise de pârâta Casa Judeţeană de Pensii, ca urmare a nesocotirii prevederilor art. 14 şi 20 din Legea nr.3/1977, art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990 şi ale Hotărârii nr. 133/1990 a Comisiei Judeţene Caraş-Severin, constituită conform dispoziţiilor Decretului-lege nr. 118/1990.

Reclamantul a susţinut că, în mod greşit, pârâta a încadrat perioada de detenţie la grupa a III-a de muncă, întrucât, raportat la cerinţele art. 1 din Decretul-lege nr.118/1990 şi art. 14 lit. a din Legea nr. 3/1977, fiecare an de detenţie echivalează cu 1,6 ani vechime în grupa I-a de muncă.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că, prin decizia nr. 110660 din 29.06.2005, în temeiul dispoziţiilor art. 89 din Legea nr. 19/2000, Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin a procedat la revizuirea drepturilor de cuvenite contestatorului, constatând că decizia de pensionare emisă iniţial a nesocotit prevederile art. 2 alin. 1 din H.G. nr. 332/2000.

Prin aceeaşi decizie s-a constat plata necuvenită către titularul pensiei a unei sume de 5.506.568 lei ROL, în perioada 1.08.2002 – 1.08.2005, scutită însă de recuperare în temeiul art. 1 alin. 1 din Legea nr. 544/2003.

Potrivit art. 1 lit. a din Decretul-lege nr. 118/1990 şi art.20 lit. a din Legea nr. 3/1977, perioada detenţiei se ia în calcul la stabilirea vechimii în muncă, acordându-se 1,6 ani pentru fiecare an de detenţie, fără încadrarea ei în grupa a I-a de muncă.

Legiuitorul a urmărit să echivaleze fiecare an de detenţie cu 1,6 ani vechime în muncă, fără a prevedea că perioada de detenţie reprezintă vechime în grupa a I-a de muncă.

Pentru considerentele expuse, s-a apreciat ca nefondat recursul declarat în cauză, deoarece instanţa de fond a dat o justă interpretare atât probatoriului administrat, din care a rezultat că perioada de detenţie de 7 ani, 3 luni şi 2 zile a fost echivalată cu o perioadă de 10 ani şi 9 luni vechime în grupa a III-a de muncă, cât şi dispoziţiilor art.1 lit. a din Decretul-lege nr. 118/1990 şi art. 20 lit. a din Legea nr. 3/1977.