Plasament în regim de urgenţă a unei minore într-un apartament de tip familial


Tendinţa mamei de a o izola pe fetiţă de societate, de a o proteja excesiv, de a o împiedica să urmeze cursurile şcolare, refuzul tratamentelor medicale pe care medicul le-a prescris copilului, plasează copilul într-o situaţie de risc şi îi transmit o percepţie distorsionată asupra realităţii, împiedicând-o să dezvolte deprinderi de viaţă şi socializare şi chiar îi pun în pericol sănătatea prin refuzul respectării prescripţiilor medicale. Toate acestea justifică măsura de protecţie specială, cu caracter temporar, a plasamentului în regim de urgenţă.

Decizia civilă nr. 234/R din 18.04.2011 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. 100 din 31.01.2011 a Tribunalului Brăila s-a admis cererea şi s-a stabilit plasamentul în regim de urgenţă la Apartamentul de tip Familial „Franciscane” din cadrul Complexului de tip familial „Universul Copiilor”.

S-a dispus suspendarea exerciţiului drepturilor şi obligaţiilor părinteşti ale părinţilor C.P. şi O.A.S.

A fost delegat exerciţiul drepturilor părinteşti în favoarea Şefului Complexului de Tip Familial „ Universul Copiilor” Brăila.

A fost stabilit acolo domiciliul minorei pe durata plasamentului.

Tribunalul a avut în vedere interesul superior al copilului acela de a fi ocrotit de orice factor de risc, faptul că mama a împiedicat-o să frecventeze cursurile şcolare, izolând-o practic de şcoală şi de mediul normal în care trebuie să fie educată, problemele de sănătate pe care le prezintă mama, cât şi urgenţa măsurii motivată de trauma psihică pe care o poate suferi copilul ca urmare a izolării sale de şcoală şi societate.

Prin decizia civilă nr. 234/R din 18.04.2011 a Curţii de Apel Galaţi s-a respins ca nefondat recursul.

Pentru a decide astfel, instanţa a avut în vedere următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 64 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, plasamentul în regim de urgenţă este o măsură de protecţie specială, cu caracter temporar, ce se stabileşte în situaţia copilului abuzat sau neglijat, iar potrivit dispoziţiilor art. 89 „prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de acesta, prin care este periclitată viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritate corporală, sănătate fizică sau psihică a copilului.

În mod corect Tribunalul a considerat că există motive temeinice care să susţină existenţa unei situaţii de pericol iminent pentru copil în condiţiile în care T., în vârstă de aproximativ 9 ani, a fost înscrisă în clasa I la Şcoala „Ecaterina Teodoroiu”, dar nu a frecventat cursurile, având 524 absenţe.

Tendinţa mamei de a o izola pe fetiţă de societate, de a o proteja excesiv, de a o împiedica să urmeze cursurile şcolare, refuzul tratamentelor medicale pe care medicul le-a prescris copilului, plasează copilul într-o situaţie de risc şi îi transmit o percepţie distorsionată asupra realităţii, împiedicând-o să dezvolte deprinderi de viaţă şi socializare şi chiar îi pun în pericol sănătatea prin refuzul respectării prescripţiilor medicale. Toate acestea justifică măsura de protecţie specială, cu caracter temporar, a plasamentului în regim de urgenţă.