Nulitate absolută parţială contract autentic de vânzare-cumpărare


Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Bals la data de 27.11.2009, sub nr. 3188/184/2009, reclamanta N S a chemat în judecata pe pârâta S C, solicitând instantei ca prin hotarârea pe care o va pronunta, sa dispuna iesirea din indiviziune privind o casa de locuit compusa din doua camere si terenul aferent acesteia în suprafata de 500 mp, sa se constate nulitatea absoluta partiala a contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr.3967/17.07.1991 pentru suprafata de teren mentionata în acel contract si sa se constate ca este proprietara exclusiva a mai multor suprafete de teren, cu cheltuieli de judecata.

În motivare, reclamanta a aratat ca pârâta a cumparat de la mama acesteia cota de 5/8 dintr-o casa de locuit si suprafata de 1.000 mp teren aferent. Cota de 5/8 din casa de locuit i-a revenit mamei sale în urma dezbaterii succesiunii de pe urma defunctului sau tata, cota constatata prin certificatul de mostenitor nr.646/19.10.1973, certificat în baza caruia îi revenea si cota de 5/8 dintr-o suprafata de teren de 500 mp. În consecinta, reclamanta a aratat ca mama sa ar fi putut sa vânda pârâtei numai cota de 5/8 din suprafata de teren de 500 mp, iar nu suprafata mentionata în contract de 1000 mp, diferenta pentru care solicita sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vânzare – cumparare respectiv.

În drept, cererea a fost întemeiata pe disp. art. 728 C.civ. .

În dovedire, reclamanta a solicitat încuviintarea probelor cu înscrisuri, interogatoriu, proba testimoniala si expertiza.

Reclamanta a anexat cererii urmatoarele înscrisuri : certificatul de deces al defunctei N A, contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr.3967/17.07.1991 de catre notarul de stat P R, certificatul de mostenitor nr. 646/19.10.1973, titlul de proprietate nr.0810/19/09.07.2002 emis de Comisia Judeteana Olt pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor (f.6-9).

Cererea a fost timbrata cu 545 lei, taxa judiciara de timbru si 5 lei timbru judiciar.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a aratat ca referitor la primul capat de cerere este de acord sa se dispuna iesirea din indiviziune, dar numai asupra casei de locuit. Cu privire la cel de al doilea capat de cerere, pârâta a solicitat respingerea acestuia ca neantemeiat întrucât în mod corect în actul autentic de vânzare – cumparare s-a mentionat suprafata de teren de 1000 mp, actul respectiv fiind întocmit la data de 17.07.1991, dupa ce mama reclamantei – vânzatoarea facuse cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

În dovedire, pârâta nu a solicitat probe.

Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 245,96 lei  si timbru judiciar de 3 lei.

 

La termenul de judecata din 11.03.2010, instanta a luat act de renuntarea reclamantei la judecata capatului trei de cerere.

Prin încheierea de sedinta din data de 12.04.2010, instanta a admis cererea reclamantei si a dispus introducerea în cauza, în calitate de pârât a numitului S V, pentru motivele expuse în încheierea respectiva.

Prin încheierea de sedinta din data de 26.04.2010, instanta a dispus disjungerea primului capat de cerere privind iesirea din indiviziune fata de cel de al doilea capat de cerere ce are ca obiect constatarea nulitatii absolute partiale a unui act autentic de vânzare – cumparare astfel cum a fost precizat, la acelasi termen.

În vederea solutionarii primului capat de cerere disjuns, s-a dispus formarea unui nou dosar, judecata acestuia fiind suspendata în temeiul art. 244 pct.1 C.pr.civ. pâna la solutionarea irevocabila a celui de – al doilea capat de cerere.

 Instanta a încuviintat pentru parti proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

La solicitarea instantei, Primaria Orasului Bals a comunicat la dosar cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor formulata de defuncta N A la data de 11.03.1991 si fisa care a stat la baza emiterii tp nr. nr.0810/19/09.07.2002 (f.38-40).

La termenele de judecata din 17.05.2010 si 07.06.2010, instanta a luat act de precizarile facute de reclamanta la cererea introductiva de instanta, în ceea ce priveste temeiul juridic al cererii.

Alizând ansamblul materialului probator administrat, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

Prin certificatul de mostenitor nr.646/19.10.1973, s-a constatat ca în urma decesului defunctului N Marin au ramas urmatoarele bunuri succesorale : 500 mp teren loc de casa si cota de 1/2 dintr – o casa, situate în Orasul Bals, iar ca mostenitori cu vocatie succesorala au ramas N A, în calitate de sotie supravietuitoare, careia i-a revenit cota de ¼ din masa succesorala si reclamanta Neagoe ( actuala  N ) S, în calitate de fiica careia i-a revenit cota de ¾ din mostenire.

Ulterior, prin contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 3967/17.07.1991, defuncta N A a vândut pârâtei S C cota indiviza de 5/8 dintr-un imobil compus din suprafata de 1000 mp teren loc de casa si o casa de locuit cu doua camere, construita din caramida.

Prin cererea ce face obiectul prezentului dosar, reclamanta a solicitat sa se constate ca potrivit certificatului de mostenitor nr.646/19.10.1973, mama sa, defuncta N A ar fi putut sa vânda la data de 17.07.1991 numai cota sa indiviza de 1/4 dintr-o suprafata de 500 mp (125 mp) ce au facut obiectul masei succesorale ramase la decesul sotului acesteia, N Marin, iar nu cota de 5/8 dintr-o suprafata de 1000 mp ( 625 mp). Pentru diferenta de 500 mp de teren ce a facut obiectul contractului sus mentionat, reclamanta a solicitat instantei sa constate nulitatea absoluta a actului respectiv întrucât nu îndeplineste conditiile de validitate prevazute de art.948 C.civil, respectiv un obiect determinat. S-a sustinut ca diferenta de 500 mp de teren nu ar fi putut sa faca obiectul unei vânzari cumparari deoarece nu se aflau în circuitul civil la data de 17.07.1991.

Instanta apreciaza ca cererea reclamantei nu este întemeiata pentru urmatoarele considerente :

La data de 11.03.1991, defuncta N A a formulat cerere de reconstituire a terenului în suprafata de 0,75 ha, în baza Legii nr.18/1991, iar la data de 26.09.1991, Comisia Locala Bals a emis adeverinta nr.90841 prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata respectiva conform fisei depuse la fila 39 din dosar. Adeverinta emisa, a constituit dovada dreptului de proprietate pâna la eliberarea titlului de proprietate nr.0810/19/09.07.2002 emis de Comisia Judeteana Olt pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor (fila 9).

Instanta constata ca în cuprinsul fisei date pentru completarea titlului de proprietate, la categoria de teren curti – constructii, defunctei N A i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafata de 516 mp, situata în T 28, P 15.

Avându-se în vedere ca cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulata de defuncta N A la data de 11.03.1991, deci anterior datei încheierii contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 3967/17.07.1991, instanta apreciaza ca pentru diferenta de teren de 500 mp ce a facut obiectul acestui contract, vânzarea a fost afectata de o conditie suspensiva, respectiv aceea a reconstituirii dreptului de proprietate pentru aceasta suprafata în favoarea vânzatoarei.

În consecinta, tinând cont de faptul ca, la data de 26.09.1991, Comisia Locala Bals a emis adeverinta nr.90841 prin care i s-a reconstituit defunctei N A dreptul de proprietate pentru suprafata de 500 mp, conditia suspensiva s-a realizat, iar ca efect al îndeplinirii acesteia, cumparatorii S C si S V au dobândit retroactiv de la data de 17.07.1991, dreptul de proprietate asupra suprafetei respective.

În cauza nu sunt aplicabile nici dispozitiile art.32 din Legea nr.18/1991, rep. potrivit carora „terenul atribuit conform art. 19 alin.1, art.21 si art. 43 nu poate fi  înstrainat prin acte între vii timp de 10 ani, socotiti de la începutul anului urmator celui în care s-a facut înscrierea proprietatii, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de înstrainare” întrucât în articolele la care se face trimitere este vorba de terenurile cu privire la care, în terminologia legii, s-a „constituit”(nu „reconstituit”) dreptul de proprietate în favoarea cooperatorilor care nu au adus pamânt în cooperativa. Or, în speta, defunctei N A i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, iar nu constituit conform art. 32 din Legea nr.18/1991.

În cauza nu se poate retine nici ipoteza vânzarii lucrului altuia întrucât la data vânzarii – 17.07.1991, nu s-a facut dovada ca suprafata de 500 mp de teren ar fi apartinut în proprietate unei alte persoane.

Mai mult, din Aliza cuprinsului actului autentificat de vânzare – cumparare (f.7) se poate constata ca, la baza întocmirii acestui act a fost avuta în vedere autorizatia de înstrainare nr.1850/07.1991 eliberata de Primaria Orasului Bals.

Instanta va înlatura ca neîntemeiata apararea reclamantei conform careia, la data vânzarii, diferenta de teren de 500 mp nu se afla în circuitul civil întrucât acest fapt nu a fost dovedit.

În cauza, instanta apreciaza ca pârâtii au încheiat actul de vânzare – cumparare cu buna – credinta, având la baza autorizatia de înstrainare nr.1850/07.1991 eliberata de Primaria Orasului Bals.

Ca atare, tinându-se cont si de împrejurarea ca în speta nu se poate retine existenta vreunei cauze de nulitate absoluta a contractului de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 3967/17.07.1991, instanta va respinge ca neîntemeiata cererea de chemare în judecata.

În temeiul art. 274 alin.1 C.pr.civ., retinând culpa procesuala a reclamantei, instanta o va obliga sa plateasca pârâtilor suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu avocatial.

Data publicarii pe site: 22 martie 2011