Declaratiile inculpatului. Valoarea declaratiilor. Interpretarea probelor Probe, dovezi


Tip speta : sentinta penala

Data spetei : s.p. nr. 176/19.11.2008

Prin rechizitoriul nr.915/P/2004 întocmit de Parchetul de pe lânga Tribunalul Tulcea s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului P.D. , pentru savârsirea infractiunilor prev.si ped.de disp.art.208 – 209 lit.a,,g,i din cod penal , cu aplic art..37 lit.b din cod penal , cauza fiind înregistrata pe rolul Judecatoriei Babadag sub nr.1146/30.09.2004 .

Prin sentinta penala nr.18/2005 , pronuntata în dosarul nr.1146/2004 , Judecatoria Babadag l-a condamnat pe inculpatul P.D. la o pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii prev.de art.208-209 lit.a,g,i cod penal , cu aplicarea art.37 lit.b cod penal , iar în baza art.71 cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.64 cod penal , fiind obligat inculpatul si la plata cheltuielilor judiciare catre stat .

Pentru a se pronunta astfel instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt :

În noaptea de 25/26 iulie 2000 , inculpatul P.D., împreuna cu martorul V.D. au luat rezolutia infractionala de a se deplasa la sediul SC “IM” SRL din localitatea Ceamurlia de Jos , judet Tulcea , pentru a sustrage tevi din aluminiu pe care ulterior sa le valorifice la centre de achizitii din apropiere .

În realizarea rezolutiei infractionale , s-a sustinut ca , cei doi s-au asigurat ca la sediul societatii nu se afla nici un paznic si în timp ce V.D. a ramas lânga gardul societatii , inculpatul P.D. a escaladat gardul si din interiorul incintei a sustras tevi din aluminiu pe care le-a înmânat peste gard lui V.D., au ascuns bunurile sustrase într-o sola de porumb si ulterior le-au sectionat cu ajutorul unui topor .

Pentru transportarea bunurilor sustrase la un centru de achizitii , inculpatii au apelat la numitul B.V.D. pentru a le împrumuta un atelaj . Acesta a fost de acord cu propunerea celor doi , chiar i-a însotit în activitatea de transport .

S-au efectuat mai multe transporturi cu acelasi atelaj , inculpatii fiind ajutati si de catre C.M.C. si V.N. , care au negat în cursul cercetarii penale ca au cunoscut reala provenienta a tevilor .

La data de 28 iulie 2000 , organul de politie care organiza filtre în vederea descoperirii bunurilor sustrase si autorilor , a sesizat prezenta unei carute în care se aflau trei persoane si procedând la identificarea acestora s-a reusit aflarea identitatii numitului C.M.C. , cea dea treia persoana s-a sustras identificarii , însa cei doi au precizat ca acesta se numeste P.G. si ca întreaga cantitate de tevi de aluminiu descoperita în caruta apartine acestuia .

P.D. a fugit în comuna Ceamurlia de Jos , unde a luat legatura cu V.D. si împreuna au plecat în aceeasi noapte din gara Baia pâna în localitatea Fetesti , iar de acolo în localitatea Dorobantu , judetul Calarasi , la sora inculpatului P.D. .

Cei doi inculpati i-au cerut lui P.T. , tatal inculpatului P.D. , stabilit în Grecia , sa-i scoata din tara , însa acesta a precizat ca îl poate scoate din tara doar pe fiul sau , astfel ca V.D. s-a întors fiind retinut de organul de politie si arestat ulterior .

Este de mentionat ca prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Tulcea nr.5/P/2001 , inculpatul V.D. a fost trimis în judecata si condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu privare de libertate , iar prin sentinta penala nr. 95/2001 a Judecatoriei Babadag , a fost solutionata latura civila a cauzei , în sensul obligarii acestuia la achitarea întregului prejudiciu , în valoare de 35.000.000 lei ROL , sentinta penala sus mentionata fiind definitiva si irevocabila.

Datorita împrejurarii ca inculpatul P.D. a parasit tara pentru a se sustrage urmaririi penale acesta nu a putut fi audiat .Desi a fost dat în urmarire generala si internationala nu a mai intrat pe teritoriul României , astfel ca au existat suficiente temeiuri pentru a se stabili ca acesta s-a sustras si cercetarii judecatoresti .

Având în vedere ca partea vatamata SC “IM” SRL Ceamurlia de Jos a intrat în proces de lichidare judiciara a fost introdus în cauza , în calitate de parte vatamata , lichidatorul SC CO SRL Constanta .

În drept s-a retinut ca fapta inculpatului P.D. care , în noaptea de 25/26 iulie 2004 , împreuna cu numitul V.D. a sustras tevi din aluminiu din incinta SC IM SRL din localitatea Ceamurlia de Jos , unde a patruns prin escaladarea gardului societatii , întruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prev. de disp. art. 208-209 lit.a , g , i cod penal .

Fata de condamnarile suferite anterior , s-a facut aplicarea art. 37 lit.b cod penal .

La individualizarea pedepsei instanta a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de disp. art. 72 cod penal si fata de gradul ridicat de pericol social al faptei , de calitatea de recidivist a inculpatului , având în vedere ca acesta s-a sustras urmaririi penale si cercetarii judecatoresti , instanta l-a condamnat la pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare .

În baza art.71 cod penal , s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 cod penal .

Împotriva sentintei penale nr.18/27.01.2005 a declarat apel peste termen inculpatul , aratând ca judecata la instanta de fond s-a facut fara citarea sa legala , în conditiile în care desi locuia în Calarasi , str. F , a fost citat la apartamentul nr.5 , mai mult , apreciindu-se ca era plecat în strainatate , instanta de fond a dispus citarea acestuia prin afisare la Primaria în a carei raza s-a savârsit infractiunea , si nu la sediul Consiliului local , contravenind astfel prevederilor art.177 alin.4 cod pr. penala .

S-a mai aratat în motivarea apelului ca instanta de fond nu a efectuat o cercetare judecatoreasca , nefiind audiati martori sau administrate probe , fiind condamnat doar pe retinerile din rechizitoriu .

Analizând sentinta apelata , tribunalul a constatat ca instanta de fond nu a facut o comunicare valabila a dispozitivului hotarârii , fila 78 a dosarului de fond , rezultând ca hotarârea a fost afisata la Primaria comunei Ceamurlia de Jos , si nu la sediul Consiliului local al comunei , cum prevad dispozitiile art.177alin.4 cod pr. penala , constatându-se astfel ca apelul formulat de inculpat este un apel în termen .

Examinându-se legalitatea sentintei penale atacate , în raport de critica formulata , cât si sub toate aspectele de fapt si de drept , în limitele prevazute de art. 71 alin.1 cod proc. penala , tribunalul a constatat ca apelul este întemeiat .

Astfel , s-a retinut ca desi domiciliul declarat de inculpat în cursul urmaririi penale a fost Calarasi , începând cu termenul de judecata din 14 octombrie 2004 , instanta de fond l-a citat pe inculpat la apartamentul nr.4 , iar la termenul de judecata din 28 octombrie 2004 si la termenele ulterioare , citarea s-a facut si prin afisare la Primaria Ceamurlia de Jos , locul savârsirii faptei .

Dispozitiile art.177 alin.4 cod pr.penala s-a apreciat ca prevad ca în situatia în care nu se cunoaste adresa la care locuieste inculpatul si nici locul sau de , citatia se afiseaza la sediul Consiliului local în a carei raza s-a savârsit infractiunea . Dispunând citarea prin afisare la sediul Primariei Ceamurlia de Jos , instanta de fond s-a apreciat ca nu a respectat dispozitiile art.177 alin.4 cod pr.penala.

S-a retinut ca potrivit dispozitiilor art.291 alin.1 cod pr.penala , judecata poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si procedura este îndeplinita , iar dispozitiile art. 379 pct.2 lit.b cod pr. penala prevad ca în cazul în care judecarea cauzei a avut loc în lipsa unei parti nelegal citate , solutia care se impune la judecata în apel este desfiintarea sentintei primei instante si dispunerea rejudecarii de catre aceeasi instanta .

Fata de cele mai sus retinute s-a admis apelul formulat de inculpat , s-a desfiintat în totalitate sentinta atacata si s-a trimis cauza spre rejudecare Judecatoriei Babadag , iar ca o consecinta a desfiintarii sentintei penale apelate s-a anulat mandatul de a pedepsei închisorii nr.18/1146/18 februarie 2005 , precum si celelalte forme de executare si s-a dispus punerea în libertate a inculpatului , mandatul de executare a pedepsei emis în baza sentintei penale nr.18/2005 a Judecatoriei Babadag fiind pus în executare , inculpatul începând executarea pedepsei la data de 08.01.2008

Urmare trimiterii spre rejudecare , cauza a fost înregistrata pe rolul Judecatoriei Babadag sub nr.410/179/2008 .

In cursul cercetarii judecatoresti efectuate în cadrul rejudecarii s-a procedat la audierea inculpatului si a martorilor B.V.-D. si V.D. , neputându-se proceda la readministrarea probei cu martorii C.M.C. si V.N. , ca urmare a imposibilitatii readministrarii acestor mijloace de proba , martorul V.N. fiind plecat din tara , respectiv în Italia de circa 2 ani de zile , martorul C.M.-C., schimbându-si domiciliul indicat în actul de inculpare , neputându-se proceda la identificarea noului domiciliu al martorului .

Data fiind imposibilitatea ascultarii acestor martori , în cauza s-a procedat în conformitate cu disp.art.237 cod pr.penala , dispunându-se citirea depozitiilor date de acestia atât în cursul urmaririi penale cât si cu ocazia judecarii cauzei în prima instanta .

Cu ocazia cercetarii judecatoresti efectuata în rejudecare inculpatul a recunoscut savârsirea faptei imputata prin actul de inculpare , învederând însa ca a sustras împreuna cu V.D. doar un numar de 25 de tevi . De asemenea cu privire la modul de operare inculpatul a sustinut ca nu a savârsit fapta în modalitatea retinuta în actul de inculpare , respectiv prin escaladarea gardului , sustinând ca nu a sustras tevile din interiorul incintei societatii comerciale IM SRL ci, ca acestea se aflau într-o sola de porumb apartinând societatii , situata în imediata apropiere a sediului societatii comerciale , respectiv la o distanta de 100 metri .

Cu privire la mobilul faptei a sustinut inculpatul ca a savârsit fapta întrucât lucrase anterior ca muncitor zilier fara forme legale de încadrare la aceasta societate si nu fusese remunerat pentru munca prestata .

Inculpatul nu a contestat modalitatea retinuta în actul de inculpare cu privire la activitatea ulterioara constând în sectionarea tevilor de aluminiu si modul de valorificare al acestora .

De asemenea a învederat ca fiind surprins de catre lucratorii de politie în momentul în care se deplasa la Centrul de achizitie pentru valorificarea tevilor , la ultimul transport , a fugit , ulterior parasind tara de teama raspunderii penale ce i-ar fi fost atrasa .

A sustinut ca nu a avut cunostinta de judecarea prezentei cauze penale , în prima instanta , însa a cunoscut împrejurarea ca coautorul V.D. fusese condamnat pentru fapta savârsita în coautorat .

Cu ocazia audierii în rejudecarea prezentei cauze martorul V.D. si-a retractat partial declaratiile date în cursul urmaririi penale cât si cele date în faza de cercetare judecatoreasca efectuata în cauza penala în care s-a dispus condamnarea sa , sustinând ca la momentul audierii realizate de organele de cercetare penala s-au exercitat presiuni asupra sa .

Martorul nu a precizat ce presiuni s-au exercitat asupra sa învederând ca a declarat de maniera retinuta în declaratiile anterioare întrucât i s-a cerut sa declare de aceasta maniera si apreciind ca administratorul societatii era o persoana influenta , având o anumita influenta asupra lucratorilor de politie, a declarat de maniera retinuta în declaratii .

De asemenea si-a retractat declaratiile anterioare cu privire la numarul tevilor sustrase fara a justifica revenirea asupra declaratiilor anterioare .

Martorul B.V.-D. a învederat ca a însotit pe cei doi inculpati în activitatea de transport , efectuând mai multe transporturi cu propriul sau atelaj , la centrul de valorificare , cei doi inculpati sustinând ca au fost ajutati si de catre C.M.C. si V.N. , care au negat cunoasterea provenientei reale a tevilor .

Din evaluarea judiciara a ansamblului materialului probator se apreciaza ca vinovatia inculpatului este dovedita.

Pozitia procesuala a martorului V.D. de retractare partiala a depozitiilor anterioare cu privire la aspectele sus retinute se apreciaza ca nu este argumentata temeinic , modificarea pozitiei procesuale a acestuia putându-se explica din punct de vedere psihologic prin influenta psihologica exercitata de catre inculpat asupra martorului ca urmare a legaturilor existente între acestia si a faptului ca martorul a executat pedeapsa aplicata pentru savârsirea acestei fapte în coautorat .

Revenirea sa fara nici o justificare temeinic argumentata asupra declaratiilor anterioare si atitudinea sa oscilanta nu poate influenta situatia de fapt stabilita în conditii de regularitate procedurala anterior sesizarii instantei .

Sustinerile acestuia în sensul ca la momentul audierii realizate de organele de cercetare penala s-au exercitat presiuni asupra lui nefiind dovedite , câta vreme martorul nu a formulat plângere împotriva modului în care s-au administrat probele în acea faza procesuala , iar cu ocazia cercetarii judecatoresti, audiat fiind în prezenta unui aparator nu a revenit asupra pozitiei procesuale , adoptând aceeasi pozitie procesuala cu cea din faza de urmarire penala , nu pot fi retinute , urmând a se retine declaratiile date în cursul urmaririi penale care se coroboreaza cu declaratiile partii vatamate si care se apreciaza ca exprima adevarul .

De asemenea sustinerile inculpatului cu privire la numarul tevilor sustrase si a faptului ca furtul nu a fost savârsit din interiorul incintei societatii , prin escaladare , ci din imediata apropiere , necoroborându-se cu faptele si împrejurarile ce se desprind din ansamblul probelor existente în cauza se apreciaza ca fiind vadit nesincere urmând a fi înlaturate .

Pe baza evaluarii judiciare a ansamblului probator administrat în cauza se apreciaza existenta faptei si certitudinea dovedita a vinovatiei inculpatului , fapta acestuia întrunind elementele constitutive ale infractiunii retinute în actul de sesizare .

Procedând la individualizarea pedepsei prin prisma criteriilor de individualizare prev.de art.72 cod penal si dând semnificatia cuvenita gradului de pericol social concret al faptei , unit cu valoarea prejudiciului efectiv produs prin infractiune , vârsta inculpatului si implicit experienta de viata la data savârsirii faptei , se apreciaza ca în cauza se poate da eficienta circumstantei atenuante prev.de disp.art.74 cod penal s , împrejurarea ca inculpatul este recidivist apreciindu-se ca nu exclude posibilitatea ca în raport cu pericolul social concret al faptei sa se valorizeze în favoarea acestuia de circumstante atenuante .

Ca atare , dând efect si disp.art.74 si 76 lit.c cod penal urmeaza a-l condamna pe inculpat , la 1 an închisoare , apreciind pedeapsa aplicata de natura a duce la reeducarea inculpatului , asigurarea scopului punitiv dar si preventiv educativ , în raport cu disp.art.52 cod penal .

Cum potrivit art . 71 alin.2 cod penal si în acord cu practica CEDO, condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute în art.64 alin.1 lit.a si b si , dupa caz , în art.64 alin.1 lit.c din acelasi cod , din momentul în care hotarârea de condamnare a ramas definitiva si pâna la terminarea executarii pedepsei , pâna la gratierea totala a restului de pedeapsa ori pâna la împlinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei , urmeaza a aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a teza II si lit.b cod penal.

În baza art.88 alin.1 cod penal va scadea din durata pedepsei închisorii aplicate durata executata , începând cu data de 8.01.2008 si pâna la 1.04.2008 .

Se constata ca actiunea civila exercitata de catre partea civila a fost solutionata cu ocazia judecarii coautorului V.D., în prezenta cauza partea vatamata neiterând vreo pretentie .

În baza art.191 cod pr.penala va obliga inculpatul la 270 lei RON cheltuieli judiciare catre stat .