Citeste şi

  • Nu am gasit decizii asemanatoare!

Fond funciar. Partaj.


Pronunţând sentinţa civilă nr.413/5.02.2009 Judecătoria Oneşti a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta Ş.I. M. împotriva pârâtului M.I.A., a respins acţiunea reclamantei faţă de pârâtul M.A. D., a respins pe excepţia autorităţii de lucru judecat capătul de cerere privind anularea titlului de proprietate nr. 77643/15.08.1995 emis pe numele pârâtului M.I.A., în contradictoriu cu Comisia de Aplicare a L. 18/1991 Bacău, respingând, totodată, şi capetele de cerere privind recolta de grâu sau porumb pe ultimii 5 ani, anularea contractului de vânzare cumpărare nr. 3355/28.10.1988, anularea contractului de vânzare cumpărare nr. 2983/24.04.1992 şi evacuarea pârâtului M.A. D..

Prin aceeaşi sentinţă, judecătoria a admis cererea de intervenţie în interes propriu şi alăturat pârâtului M.I.A. formulată de M.V., şi, dispunând ieşirea din indiviziune, a atribui părţilor loturi conform expertizelor, astfel:

Lotul nr. 1  a fost atribuit reclamantei, lot compus din:

– 643,5 m.p. teren arabil situat în extravilanul comunei B., jud. Bacău, T.21 P. 381/4/1 în valoare de 180,18 lei, megieşit cu B.Ş., M.I. A.şi P.I.  (conform  schiţei raportului de expertiză fila 171 dosar);

– 2327 m.p. teren arabil situat în extravilanul comunei B., judeţul Bacău, T.19, P. 357/33/1 în valoare de 651,56 lei, megieşit cu DE 356, M.I.A., P.I. şi B.P. (conform schiţei raportului de expertiză fila 171 dosar);

– 1750 m.p. teren fâneţe situat în extravilanul comunei B., judeţul Bacău, T. 55, P. 1998/27/1 în valoare de 196 lei, megieşit cu T.T., M.I. A., Ocolul silvic O. şi C.V. ( conform schiţei raportului de expertiză fila 171 dosar).

Valoarea totală a lotului este de 1027,74 lei.

Are dreptul la bunuri în valoare de 5237,74 lei şi primeşte sultă de la lotul nr. 2 M.I. A.suma de 4210 lei.

Lotul nr. 2  a fost atribut pârâtului M.I. A., lot compus din:

– 643,5 m.p. teren arabil situat în extravilanul comunei B., jud. Bacău, T. 21, P. 381/4/2 în valoare de 180,18 lei, megieşit cu B.Ş., A.G., P.I. şi Ş.M. (conform schiţei raportului de expertiză fila 171 dosar);

– 2327 m.p. teren arabil situat în extravilanul comunei B., jud. Bacău, T. 19, P. 357/33/2, în valoare de 651,56 lei, megieşit cu De 356, I.A., P.I. şi Ş.M. (conform schiţei raportului de expertiză fila 171 dosar);

– 1750 m.p. teren fâneţe situat în extravilanul comunei B., judeţul Bacău, T. 55, P.1998/27/2, în valoare de 196 lei megieşit cu T.T., A.D., Ocolul silvic O. şi Ş.M. (conform schiţei raportului de expertiză fila 171 dosar);

– materialul lemnos de la casă în valoare de 7099 lei;

– schelet lemn grajd în valoare de 1321 lei.

Valoarea totală a lotului este de 9447,74 lei. Are dreptul la bunuri în valoare de 5237,74 lei şi dă sultă lotului nr. 1 Ş.M. suma de 4210 lei.

În temeiul art.274 cpc, pârâtul M.I. A.a fost obligat să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 470,35 lei reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar şi onorarii experţi.

Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut judecătoria următoarele:

Prin încheierea din 09.03.2004 instanţa a reţinut că la data de 06.12.2002 reclamanta Ş.M. a deschis o acţiune de partaj succesoral, înregistrată sub nr. 7487/2002. Prin sentinţa civilă nr. 5174/20.12.2003 a Judecătoriei Oneşti a fost respinsă acţiunea reclamantei întrucât nu s-a făcut dovada morţii defunctului M.I.

Tribunalul Bacău prin sentinţa civilă nr. 315/11.06.2003 a declarat moartea prezumtivă a numitului M.I. data de 09.08.1943 (fila 7-8 dosar).

De pe urma defunctului M.I. au rămas ca moştenitori soţia acestuia M.E., reclamanta şi pârâtul M.I. A.în calitate de fiică şi fiu.

La decesul acestuia au rămas mai multe terenuri, o casă şi 2 grajduri. Pentru terenul silişte, casă şi grajd există un act de vânzare de drept succesoral autentificat de Judecătoria Oneşti la nr. 446/29.08.1932 (fila 45 dosar).

În anul 1958 pârâtul M.A.se căsătoreşte şi rămâne în casa bătrânească şi în grajdul neterminat. Celălalt grajd a fost desfiinţat şi mutat pe un alt teren în apropierea casei bătrâneşti unde a fost ridicată o nouă casă în care a locuit M.E. şi reclamanta.

Din depoziţiile martorilor audiaţi în cauză, M.C. şi L.V., rezultă că în timpul căsătoriei pârâtul împreună cu soţia, intervenienta M.V., au refăcut în totalitate casa, a schimbat fundaţia, pereţii şi acoperişul. Această casă nu poate fi reţinută la masa de partajat ci doar materialul lemnos. Această construcţie a fost realizată în anul 1925, aşa cum rezultă din adeverinţa de rol nr. 521/31.03.1993 a Primăriei B. (fila 35 dosar), fapt ce va fi avut în vedere de expertul constructor.

Grajdul pe care l-a folosit pârâtul după căsătorie se află în stadiul de schelet, urmând a fi reţinut la masa de partajat în acest stadiu al lucrării.

Terenurile defunctului au fost trecute la rolul soţiei M.E., astfel că în anul 1951 aceasta figura cu 1,10 ha arabil şi 0,40 ha fânaţ (fila 6 dosar).

Comuna B. a fost cooperativizată, aşa încât terenurile au ajuns în patrimoniul CAP – ului B..

La apariţia legii 18/1991 au fost restituite terenurile pe numele pârâtului M.I. A.(fila 36 dosar) şi pe numele defunctei M.E. (fila 75 dosar).

Terenurile au fost solicitate şi de reclamant aşa cum rezultă din adresa Primăriei comunei B. (fila 54 , 61 dosar).

Pârâtul a recunoscut că terenul pe care se află casa bătrânească are o suprafaţă de 3600 mp (teren inclus în TP nr. 776643/15.08.1995). Acest teren a fost cuprins la masa de partajat.

Cotele de partajat reţinute au fost de ¼ pentru numita M.E. iar restul de ¾ revine reclamantei şi pârâtului în cote egale.

De pe urma defunctei M.E. au rămas ca moştenitori reclamanta şi pârâtul M.I. A., în calitate de fiică şi fiu.

Defuncta a vândut casa nouă ridicată în apropierea celei bătrâneşti şi s-a mutat la reclamantă în comuna C., jud. Neamţ.

Prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3355/28.10.1988 defuncta împreună cu nepotul său minor, pârâtul M.A. D., au cumpărat locuinţa proprietatea vânzătoarei C.A., locuinţa situată în comuna O., satul H., jud. Bacău (fila 18 dosar).

În anul 1992, defuncta înstrăinează pârâtului M.A. D. cota parte de ½ din locuinţa menţionată mai sus, astfel încât pârâtul devine proprietar exclusiv pe locuinţă (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2983/24.04.1992 filele 15-17 dosar).

Actele de vânzare mai sus menţionate sunt încheiate cu respectarea întocmai a dispoziţiilor legale nefiind motive de anulare. În plus reclamanta nu este parte contractantă.

Defunctei M.E. i s-a reconstituit dreptul de proprietate privată asupra terenurilor conform TP 77650/15.08.1995 8fila 75 dosar).

Pârâtul M.A. D. solicită ca aceste terenuri să nu fie cuprinse la masa de partajat deoarece au fost vândute lui conform chitanţei din 25.02.1993 (fila 26 dosar).

La data întocmirii chitanţei defuncta nu avea primit titlul de proprietate. Mai mult circulaţia juridică a terenurilor se face numai prin act autentic şi nu prin acte sub semnătură privată.

Rezultă că masa succesorală de pe urma defunctei se compune din ¼ din prima succesiune şi terenurile cuprinse în TP nr. 77650/15.08.1995.

Cotele de partajat reţinute sunt de ½ pentru fiecare parte.

Conform art. 6735 Cod procedură civilă instanţa a reţinut că de pe urma defunctului M.I. au rămas moştenitori numita M.E., decedată la 22.03.2002 în calitate de soţie supravieţuitoare, reclamanta Ş.M. şi pârâtul M.I. A., în calitate de descendenţi gradul I.

Masa succesorală reţinută se compune din: o casă din lemn cu 2 camere şi sală refăcută în totalitate de pârâtul M.I. A.şi intervenienta M.V., urmând a fi reţinut doar materialul lemnos, scheletul din lemn al unui grajd cu 2 încăperi, 3200 m.p. teren arabil intravilan B., T. 69, P 397/7 şi 400 m.p. teren curţi construcţii situat în B., T. 69, P. 386(titlul de proprietate nr. 77643/15.08.1995).

Cotele de partajat reţinute sunt de ¼ pentru defuncta M.E., iar restul de ¾ revine reclamantei şi pârâtului M.I. A.în cote egale.

A constatat că de pe urma defunctei M.E. au rămas ca moştenitori reclamanta şi pârâtul M.I. A.în calitate de descendenţi gradul I.

Masa succesorală reţinută se compune din: ¼ din succesiunea de mai sus, 1287 mp teren arabil extravilan T 21, P. 381/4, 4654 mp teren arabil extravilan T. 19, P357/33 şi 3500 mp teren fâneţe extravilan (TP nr. 77650/1995).

Cotele de partajat sunt de ½ pentru fiecare parte.

Împotriva încheierii din 09.03.2004 a declarat apel pârâtul M.A.. Prin decizia civilă nr. 1018/21.06.2004 Curtea de Apel Bacău a admis apelul pârâtului şi a schimbat în parte încheierea atacată cu privire la compunerea masei succesorale rămase de pe urma defunctului M.I. în sensul că exclude de la masa de partajat suprafeţele de 3200 mp teren arabil intravilan B. T. 69,P. 397/7 şi 400 mp teren curţi construcţii situate în B. T. 69, P. 386 din TP 77643/15.08.1995.

Pentru a hotărî aşa Curtea a avut în vedere că terenurile de mai sus sunt înscrise în titlul de proprietate al pârâtului, iar reclamanta nu a solicitat ca pârâtul să raporteze la partaj cele două suprafeţe de teren.

Reclamanta Ş.M. a promovat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bacău.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Curţii de apel Bacău având în vedere modificările aduse de OUG 65/2004, aprobată prin Legea nr. 493/2004.

Curtea de Apel Bacău prin decizia nr. 260/25.02.2005 a declarat nul recursul civil promovat de reclamantă, întrucât aceasta nu a fost motivat în termenul prevăzut de lege.

Cauza a fost repusă pe rol la dat de 29.03.2005 cu termen de judecată la 28.04.2005. Reclamanta a solicitat suspendarea cauzei întrucât nu are bani să achite onorariile experţilor.

La data de 09.03.2006 cauza a fost repusă pe rol, iar la termenul din 04.05.2006 cauza a fost suspendată în temeiul art. 1551 C.p.c până la achitarea onorariilor experţilor.

Cauza a fost repusă pe rol la 24.06.2007. Expertul constructor s-a prezentat la expertiză însă pârâtul nu a fost de acord să-l primească pentru expertizare construcţiilor. Expertul a solicitat suplimentarea onorariului cu 200 lei. Instanţa a dispus suplimentarea onorariului în sarcina pârâtului care nu i-a permis expertului să facă lucrarea.

La termenul din 29.11.2007 cauza a fost suspendată în temeiul art. 1551 C.p.c. până când pârâtul va achita suplimentul onorariului expertului constructor.

La data de 13.06.2008 cauza a fost repusă pe rol, iar reclamanta a achitat suplimentul onorariului expertului.

În continuarea judecăţii instanţa a reţinut în fapt următoarele:

Din concluziile raportului de expertiză ing. C.P. rezultă că valoarea totală a terenurilor este de 2055,48 lei şi faţă de cotele reţinute fiecărei părţi i se cuvin bunuri în valoare de 1027,74 lei. Expertul a propus o singură variantă în care terenurile sunt împărţite pe din două fără sulte.

Expertul constructor nu a reuşit să intre în curtea pârâtului, să-şi efectueze măsurătorile. Evaluarea s-a făcut pe baza actelor depuse la dosar şi a adeverinţei nr. 521/31.03.1993 a Primăriei B.. Concluziile raportului de expertiză apreciază că materialul lemnos de la casă are o valoare de 7099 lei, iar scheletul din lemn de la grajd are o valoare de 1321 lei.

Faţă de cotele reţinute, fiecărei părţi i se cuvin bunuri în valoare de 4210 lei. Expertul a propus ca părţile să plătească sulte reclamantei suma de 4210 lei deoarece atât casa cât şi grajdul au fost refăcute de către aceasta.

În temeiul art. 728 Cod civil, instanţa a admis în parte acţiunea reclamantei şi a dispus partajarea conform expertizelor prin atribuirea de loturi, respingând acţiunea reclamantei împotriva pârâtului M.A. D..

Reclamanta a solicitat anularea TP nr. 77643/15.08.1995 emis pe numele pârâtului.

La dosar s-au depus sentinţa civilă nr. 2453/04.09.2007 pronunţată în dosarul nr. 3486/270/2007 a Judecătoriei oneşti şi s.c. nr. 1509/21.05.2008 pronunţată în dosarul nr. 1798/270/2008 al Judecătoriei Oneşti prin care s-a dispus modificarea TP al pârâtului în sensul că a fost înscrisă şi reclamanta (filele 210-216 dosar).

În atare condiţii instanţa a respins pe excepţia autorităţii de lucru judecat capătul de cerere privind anularea TP al pârâtului.

Reclamanta a solicitat recolta de grâu sau de porumb pe ultimii 5 ani, urmând a fi despăgubită. Fructele bunurilor succesorale aparţin succesiunii. Reclamanta nu a solicitat la masa succesorală fructele culese de pârât de pe terenurile supuse partajării, astfel încât a fost respins acest capăt de cerere.

Reclamanta a solicitat anularea contractelor de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3355/28.10.1988 şi nr. 2983/24.04.1992 8filel 15-18 dosar).

Anularea este sancţiunea unui act juridic care intervine în cazul încălcării unei dispoziţii legale care ocroteşte un interes personal.

Actele de vânzare cumpărare sus menţionate, a căror anulare s-a cerut de către reclamantă au fost încheiate cu respectarea în tocmai a dispoziţiilor legale. Reclamanta nu a precizat ce dispoziţie legală a fost încălcată.

Totodată reclamanta a solicitat şi evacuarea pârâtului M.A. D. din imobilul ce a făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare. Acest imobil nu a fost cuprins la masa partajabilă, iar reclamanta nu are un drept exclusiv asupra acestuia pentru a solicita evacuarea, fiind respinse şi aceste capete de cerere.

În această cauză a intervenit M.V. cu o cerere în interes propriu şi alăturat pârâtului M.A., prin care a solicitat a fi scoase de la masa de partajat construcţiile şi îmbunătăţirile aduse în timpul căsătoriei.

Cu martorii audiaţi în cauză intervenienta şi-a dovedit cererea aşa încât în temeiul art. 49 din C.p.c. instanţa a admis cererea de intervenţie, obligând pârâtul să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 470,35 lei reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar şi onorarii experţi.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs atât d-na M. Ş.cât şi d-l A.I. M.

Recurenta-reclamantă a solicitat ca toate terenurile să fie incluse în masa de partaj, respectiv: 3600 mp teren silişte, împreună cu construcţiile vechi în care locuieşte M.A., 2900 mp învecinată la E cu I. M., 2150 mp învecinat cu T.C. şi DE 364, 2200 mp învecinat cu B.G., 900 mp  şi 36600 mp înscris în titlul de proprietate  pe numele M.C., suprafeţele de 2520 mp teren arabil la dumbrava, 4500 mp la B., 1800 mp teren arabil extravilan deasupra viilor, 3960 mp teren extravilan.

La rândul său, recurentul-pârât a solicitat casarea sentinţei recurate iar pe fond constatarea nulităţii expertizelor şi efectuarea de noi expertize (f.10,11) cu motivarea că valorile reţinute sunt incorecte, nefiind respectate obiectivele stabilite, construcţiile fiind supraevaluate în timp ce expertul topocadastru nu precizează criteriile avute în vedere la stabilirea valorilor.

Recurenta-reclamantă a formulat întâmpinare (f.27,28).

La dosarul de recurs au fost depuse înscrisuri (f.29-46, 68-70, 117-120,133-138, 141-151), recurenta-reclamantă formulând numeroase memorii (f.6,7,8,27,28,55,56,67,71,72,79,111,129-132).

Prin încheierea din 15.06.2009 instanţa a admis în parte cererea de ajutor public judiciar, dispunând desemnarea unui apărător din oficiu pentru recurenta Ş.M. şi respingând cererea de scutire de la plata taxei judiciare de timbru (f.80) iar prin încheierea de şedinţă din 26.10.2009 a fost respinsă cererea de suspendare a executării silite formulată de recurentul M.A.(f.110).

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Nemulţumirea recurentei-reclamante vizând compunerea masei succesorale nu poate fi considerată întemeiată având în vedere că aceasta a fost stabilită prin încheierea de admitere în principiu din 9.03.2004 (f.83-85 dosar judecătorie), încheiere ce putea fi atacată separat cu apel, în condiţiile art.6738 Cpc, în forma sa în vigoare la data pronunţării încheierii.

Cât despre recursul formulat de d-l M.I. A., se constată că nici acesta nu poate fi considerat întemeiat, în faţa primei instanţe nefiind formulate obiecţiuni la primul termen după depunerea lucrărilor, astfel cum cer dispoziţiile art.212 alin.(2) cpc. Astfel, expertiza topocadastru efectuată de d-l P.C. a fost depusă la dosar încă la termenul de judecată din 6.09.2007 (f.183) iar raportul de expertiză construcţii efectuat de d-l A.P. a fost înmânat părţilor la 5.02.2009 (f.263), moment în care recurentul-pârât a declarat că „nu are alte cereri de formulat” or, potrivit art.212 alin.(2) cpc expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării şi deci, orice obiecţie trebuie formulată până în acest moment.