Citeste şi

  • Nu am gasit decizii asemanatoare!

Ordonanţă preşedinţială. Suspendare hotărâre aga. Preschimbare termen. Necitare părţi. Consecinţe.


Prin cererea introdusă la Tribunalul Suceava – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal la 17.07.2007, reclamanta  SC „E”  SRL Suceava în contradictoriu cu  pârâta SC „R.L SRL – prin lichidator SC „T. E.” SRL Braşov a solicitat ca prin  hotărârea ce se va pronunţa pe cale de ordonanţă preşedinţială să se dispună suspendarea executării hotărârilor adoptate de A.G.A. din  06.07.2007 şi suspendarea vânzării de active ale societăţii pârâte în conformitate cu proiectul de lichidare nr. 1538 din 05.07.2007 al lichidatorului SC  „T.E”  SRL Braşov până la soluţionarea cererii  în anulare a acestor hotărâri, ce formează  obiectul dosarului înregistrat la Tribunalul Suceava la 13.07.2007.

În motivarea  cererii de ordonanţă preşedinţială, reclamanta a arătat că este asociat cu 25% la SC „R.L” SRL – aflată în faliment, iar 75% din părţile sociale sunt deţinute de M.R. A mai arătat că a promovat o acţiune în anularea hotărârilor AGA din 06.07.2007 prin care s-a aprobat raportul lichidatorului privind situaţia activelor  şi pasivelor societăţii, precum  şi  modalitatea de lichidare prin vânzarea la licitaţie publică a activelor. Această licitaţie urmează a fi realizată la datele din 23.07.2007, 30.07.2007 şi 06.08.2007, conform  regulamentului întocmit de lichidator.

A susţinut  reclamanta că această hotărâre a fost adoptată prin încălcarea unei alte hotărâri a adunării asociaţilor din data de 06.04.2006 prin care fusese numit lichidatorul  şi se stabilise de către  asociaţi modul de lichidare a societăţii.

În fine a mai arătat reclamanta că în cauză  sunt îndeplinite condiţiile cerute de art. 581  Cod proc. civilă privind urgenţa, vremelnicia şi  neprejudicierea fondului.

Tribunalul Suceava – secţia comercială, prin  sentinţa nr. 2622 din 20.07.2007, a admis  cererea de ordonanţă preşedinţială şi a dispus suspendarea executării Hotărârii Adunării Generale a  Asociaţilor de la SC „R.L” SRL  din 06.07.2007 şi vânzarea de active ale  acestei societăţi în conformitate cu proiectul de lichidare nr. 1538 din 05.07.2007 a lichidatorului SC „T.E. SRL Braşov, până la soluţionarea  cererii având ca obiect  anularea hotărârii A.G.A. înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – secţia comercială.

Pentru a hotărî astfel, prima  instanţă a reţinut că în cauză sunt incidente  dispoziţiile art. 133 al. 1 din Legea nr. 31/1990 şi art.  581  cod proc. civilă.

Împotriva  sentinţei a declarat recurs pârâta SC  „R.L.” SRL – prin lichidator SC „T.E.” SRL Braşov care a invocat drept  motiv de casare  dispoziţiile art.  304 pct. 5, 7 şi 9  cod proc. civil.

Grupând motivele de  recurs, curtea a reţinut că recurenta a invocat  faptul că prima instanţă a procedat la soluţionarea cererii de preschimbare a termenului de  judecată din 31.07.2007 în 20.07.2007 fără citarea părţilor, contrar  dispoziţiilor  art.  153 al. 3 cod proc. civilă, fiind încălcat astfel dreptul la apărare  şi principiul contradictorialităţii.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare  aceleiaşi instanţe.

Pe fondul cauzei, recurenta  în esenţă a arătat că în cauză nu sunt îndeplinite  cumulativ  cerinţele art. 581 cod pr. civilă.

A mai invocat  recurenta că prima instanţă a  dat o interpretare greşită  dispoziţiilor art.  235 şi  262 din Legea nr. 31/1990.

În cauză a  formulat  cererea de intervenţie accesorie la recursul declarat de pârâta SC „R.L” SRL –  prin lichidator, intervenientul M.R., care a  invocat excepţia lipsei competenţei teritoriale a Tribunalului Suceava – secţia comercială în  soluţionarea cauzei, motivat de faptul că SC „R.L.” SRL nu  are calitate procesuală, ci lichidatorul SC  „T.E.” SRL Braşov, astfel că potrivit  art. 7  cod proc. civilă, în fond soluţionarea cauzei revenea Tribunalului Braşov – secţia  comercială.

A mai invocat  intervenientul încălcarea dreptului la apărare  şi a  principiului contradictorialităţii, atunci când, instanţa de fond cu încălcarea  dispoziţiilor art. 153 al. 3 cod proc. civilă a procedat la soluţionarea cererii de preschimbare a termenului de judecată de la 31.07.2007 în 20.07.2007, fără  ca părţile să fi fost citate. Pentru  acest motiv a solicitat casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În ce priveşte fondul cauzei, intervenientul a arătat că în cauză nu sunt îndeplinite  cumulativ  condiţiile cerute de  dispoziţiile art. 581 cod proc. civilă, astfel că sentinţa pronunţată de prima instanţă este netemeinică şi nelegală.

În spiritul  dispoziţiilor  art. 137(1) Cod proc. civilă  instanţa s-a pronunţat mai  întâi asupra  excepţiilor invocate care fac de prisos cercetarea în fond a  recursului.

Dispoziţiile art. 7 Cod proc. civilă, prevăd o competenţă teritorială alternativă, reclamantul având  dreptul de a alege  între instanţele competente, astfel că excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Suceava – secţia  comercială, invocată de intervenientul M.R. a fost respinsă.

În  ceea ce priveşte  motivul de recurs formulat de pârâta SC „R.L” SRL Suceava dar şi de intervenientul M.R., care vizează încălcarea  dispoziţiilor imperative prevăzute de art.  153 pct. 3 cod proc. civilă, potrivit cărora cererea de preschimbare a termenului de judecată se face numai cu citarea părţilor  şi pentru motive temeinice, s-a constatat a fi fondat.

În raport de prevederile  art. 153 al. 3 cod proc. civilă,  instanţa  nu poate să preschimbe termenul fixat iniţial, la o altă dată fără citarea părţilor,  dispoziţii legale imperative. S-a constatat că  prima instanţă a preschimbat termenul de judecată de la  31.07.2007  la 20.07.2007,  fără citarea părţilor.

Evident recurenta, precum şi intervenientul au fost prejudiciaţi prin  preschimbarea termenului de judecată, deoarece la termenul preschimbat din 20.07.2007, cauza  s-a judecat pe fond, fără  ca părţile să cunoască despre aceasta, fiind încălcat astfel dreptul la apărare precum şi principiul contradictorialităţii.

În  acest context, în cauză sunt incidente  dispoziţiile art. 304 pct. 5  Cod proc. civilă şi pe cale de consecinţă, curtea a admis recursul declarat de pârâtă precum şi  cererea de  intervenţie accesorie formulată de M.R., a  casat  sentinţa  şi a trimis cauza spre rejudecare aceleaşi instanţe.

 Soluţionarea recursului ca urmare a reţinerii motivului de casare prevăzut de  art. 304 pct. 5 cod proc. civilă, face de prisos cercetarea în fond a recursului – art.  137 (1) cod proc. civilă.