ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2466/R/2009
Ședința publică din 13 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop
JUDECĂTORI: Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
— –
GREFIER: –
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul,
împotriva sentinței civile nr. 854 din 2 aprilie 2009 și a sentinței nr. 1934/25.06.2009, pronunțate de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâta intimată, având ca obiect litigiu de muncă – contestație decizie de concediere.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost introdus în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâtei intimate, doamna, lipsă fiind reclamantul recurent.
S-a făcut referatul cauzei după care, la prima strigare a cauzei, Curtea constată că prin registratura instanței, la data de 10 noiembrie 2009, reclamantul recurent a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită strigarea cauzei la sfârșitul dezbaterilor și o cerere prin care solicită conexarea prezentului dosar cu dosarul nr-, ce are termen de judecată la data de 3 decembrie 2009, sala 135, la completul de judecată.
Reprezentanta pârâtei intimate, doamna, depune la dosarul cauzei delegație și întâmpinare (4 exemplare), prin care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
Instanța pune în discuția reprezentantei pârâtei intimate cererea formulată de reclamantul recurent privind lăsarea cauzei la sfârșitul dezbaterilor.
Reprezentanta pârâtei intimate arată că este de acord cu lăsarea cauzei la sfârșitul dezbaterilor, iar în conformitate cu prevederile art. 242 pct. 2 pr.civ. solicită judecarea cauzei și în lipsă.
În urma deliberării, Curtea încuviințează cererea formulată de reclamantul recurent și lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta pârâtei intimate, doamna, lipsă fiind reclamantul recurent.
Instanța constată că prezenta cauză a fost luată la a doua strigare, așa cum a solicitat reclamantul recurent.
Curtea pune în discuția reprezentantei pârâtei intimate cererea prin care reclamantul recurent a solicitat conexarea prezentului dosar cu dosarul nr-, ce are termen de judecată la data de 3 decembrie 2009, sala 135, la completul de judecată.
Reprezentanta pârâtei intimate arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea cererii prin care s-a solicitat conexarea celor două dosare mai sus menționate și arată că nu are de formulat alte cereri sau excepții de invocat.
În temeiul art. 164 pr.civ. Curtea respinge cererea prin care reclamantul recurent a solicitat conexarea prezentului dosar cu dosarul nr-, ce are termen de judecată la data de 3 decembrie 2009, sala 135, la completul de judecată, având în vedere că nu sunt întrunite condițiile legale privind conexarea.
Nefiind de formulat alte cereri sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei pârâtei intimate asupra recursului declarat de reclamant.
Reprezentanta pârâtei intimate solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, fără cheltuieli de judecată, pentru motivele arătate pe larg prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 854/02.04.2009, pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosar nr-, s-a respins acțiunea formulată și precizată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta – -, având ca obiect un conflict de drepturi.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că, prin referatul departamentului resurse umane, directorul general al pârâtei a fost informat la data de 14.10.2008 de scăderea volumului de activitate din ultimele luni la Sucursala C-N, scădere care a determinat solicitarea concedierii unui nr. de 9 salariați.
În anexa la acest referat este indicată scăderea producției la Sucursala C-N de la 705,406 kg în luna august 2008 la 351,484 kg în luna octombrie 2008.
Prin decizia din 15.10.2008, Consiliul de administrație al pârâtei a hotărât restrângerea activității la punctul de lucru din C-N, unde se vor desființa un nr. de 9 posturi din totalul de 41 posturi din organigramă, printre care și postul de turnător produse ceramice deținut de către reclamant.
La data de 24.10.2008, prin adresa nr.4267, reclamantul a fost informat de reducerea volumului de comenzi, i s-a acordat preavizul de 20 de zile lucrătoare și i s-a produs încetarea raporturilor de muncă prin acordul părților.
Raporturile de muncă ale reclamantului cu pârâta au încetat la data de 21.11.2008 ca urmare a reorganizării, în temeiul art. 65 alin. 1 din Legea nr. 53/2003.
Potrivit prevederilor acestui articol, desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
volumului de comenzi în perioada august-octombrie 2008 este o cauză reală și serioasă și duce la desființarea locului de muncă ocupat de pârât.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul, solicitând, în temeiul art. 304 pct. 4, 5, 6, 7, 8, 9.proc.civ. admiterea recursului, trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a-i fi admisă în totalitate acțiunea și a-i fi astfel anulată concedierea, cu consecința repunerii sale în situația anterioară, respectiv, să fie reîncadrat în muncă fără a-i fi prejudiciate drepturile, ca și când nu ar fi fost niciodată concediat.
În motivarea recursului s-a arătat că au fost încălcate prevederile art. 65 alin. 1 și 2. muncii, pentru că nu se pot face în același timp și concedieri și angajări, precum și prevederile art. 77 și art. 73. muncii.
S-a arătat de către recurent că decizia atacată nu are forma cerută de lege; nu s-a respectat preavizul de o lună; nu i-a fost comunicată decizia de concediere din 28.11.2000, conform art. 268 alin. 4. muncii; decizia nr. 4267/24.10.2008 e doar pentru preaviz și nu produce efecte juridice; instanța nu se putea pronunța asupra deciziei de concediere retroactivă nr. 293/28.11.2008, pentru că nu i-a fost adusă la cunoștință; nu s-a verificat dacă a fost sau nu o concediere colectivă a celor 11 angajați; instanța și-a bazat hotărârea pe acte străine de natura pricinii – referatul din 14.10.2008; instanța a ignorat mai multe articole din CCM, respectiv, art. 65 alin. 1 și 2, art. 77, art. 74, art. 73, art. 75.
S-a invocat de către recurent depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, întrucât prin soluția pronunțată instanța a folosit o sintagmă consacrată care este exces de putere.
Hotărârea recurată nu cuprinde motivele pentru care a fost înlăturată cererea reclamantului privind nulitatea concedierii.
Instanța a încălcat prin hotărârea dată formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2.proc.civ. constând în aceea că contestația în principiu invocă nulitatea absolută în spiritul art. 76. muncii a celor două decizii de concediere retroactive.
Instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut, adică nu s-a pronunțat în legătură cu cele două decizii de concediere, dar s-a pronunțat pe referatul din 14.10.2008.
Instanța și-a motivat hotărârea pe trei documente străine de natura pricinii: referatul din 14.10.2008, anexa 1 și Decizia Consiliului de Administrație din 15.10.2008, care sunt documente primare în baza cărora trebuia completat și motivat punctul a din decizia de concediere.
Instanța a schimbat actele juridice deduse judecății, și anume cele două decizii de concediere, din 24.10.2008 și 28.11.2008, cu documentele primare, și anume referatul din 14.10.2008, anexa 1 și decizia din 15.10.2008.
Instanța a încălcat sau aplicat greșit legea prin faptul că a ignorat existența unor norme juridice inevitabile în cauză, cum ar fi art. III.8 alin. 2 și 3, art. VII.2 din CCM, art. 73, 74, 76, 77, 78, 268 alin. 4, 230 și 287. muncii.
Ulterior, reclamantul a formulat recurs și împotriva sentinței nr. 1934/25.06.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, prin care s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale și de completare a dispozitivului sentinței nr. 854/02.04.2009, formulată de pârâta – -, precum și cererea reconvențională formulată de reclamantul la cererea de îndreptare a erorii materiale și de completare a dispozitivului, arătând că se impune rejudecarea cererilor soluționate prin sentința nr. 1934/2009, pentru că cererea de îndreptare și de completare formulată de pârâtă este un caz particular a cererii de revizuire a reclamantului, instanța trebuind să observe că decizia nr. 293/28.11.2008 este aplicată retroactiv și necomunicată, neputând deci să producă efecte.
Prin întâmpinările formulate în cauză, pârâta intimată – – a solicitat respingerea recursurilor, cu motivarea că motivele invocate de recurent în memoriul de recurs, și care în opinia recurentului s-ar încadra în art. 304 pct. 4, 5, 6, 7, 8, 9.proc.civ. nu sunt întrunite în cauză, fiind reproduse în motivarea întâmpinării cele solicitate de reclamant prin cererea introductivă de instanță și prin memoriul de recurs, starea de fapt a cauzei, precum și dispozițiile legale care justifică temeinicia și legalitatea emiterii deciziei de concediere nr. 293/2008 ( 36-47).
Recursul este nefondat.
Prin decizia nr. 293/28.11.2008, emisă de – -, în baza HG nr. 1213/1990 și având în vedere preavizul nr. 4267/24.10.2008, recurentului i-a încetat contractul individual de muncă conform art. 65 alin. 1. muncii, ca urmare a reorganizării societății, începând cu data de 28.11.2008, acesta fiind angajatul societății în meseria de turnător produse ceramice la Fabrica C-N ( 24 dosar fond).
Prin adresa nr. 4267/24.10.2008, emisă de pârâtă, recurentului i s-a adus la cunoștință faptul că, având în vedere reducerea volumului de comenzi la activitatea de producție, începând cu data prezentei, recurentul este în preaviz de 20 de zile lucrătoare, timp în care i se aprobă desfacerea contractului de muncă, cu acordul părților, conform art. 55 lit. b muncii, în caz contrar, după expirarea perioadei de preaviz, i se va desface contractul de muncă în condițiile art. 65 alin. 1. muncii, urmând să beneficieze de dispozițiile Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea forței de muncă, în perioada de preaviz reclamantul având dreptul la un program de muncă de 4 ore pe zi ( 10 dosar fond).
Prin prisma art. 73. muncii, este evident că acest preaviz respectă dreptul la preaviz reglementat de acest text legal.
Potrivit art. 65 alin. 1. muncii, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activității, alin. 2 al aceluiași art. prevăzând că desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă, dintre cele prevăzute la alin. 1.
În conformitate cu art. 74. muncii decizia de concediere se comunică salariatului în scris trebuind să conțină elementele prevăzute de acest text legal, respectiv, motivele care determină concedierea, durata preavizului, criteriile de stabilire a ordinii de prioritate conform art. 70 alin. 2 lit. d, lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant în condițiile art. 64.
Examinând decizia nr. 293/28.11.2008, se constată că aceasta conține elementele impuse de art. 74, respectiv, se arată că preavizul este cel stabilit în adresa nr. 4267/24.10.2008; se arată că motivul concedierii reclamantului în baza art. 65 alin. 1. muncii este reorganizarea societății, reorganizare care, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 30, 64-84, 86, 88, 91-97, 99-100 dosar fond, a fost una efectivă, fiind vorba de o concediere colectivă, în sensul pretins de art. 68. muncii, societatea dispunând încetarea contractelor de muncă ale mai multor angajați, datorită restrângerii activității punctului de lucru unde lucra reclamantul, toate persoanele ale căror contracte de muncă au încetat ca urmare a disponibilizării datorată reorganizării societății fiind propuse pentru acordarea ajutorului de șomaj ( 80, 81).
Din înscrisurile aflate la filele 103, 105, 106-108 dosar fond, rezultă că recurentului i-a fost oferit un alt loc de muncă, respectiv postul de paznic, ofertă care nu a fost acceptată de către reclamant, discuțiile purtate în acest sens între societatea pârâtă și reclamantul recurent fiind consemnate în procesul verbal nr. 61/06.03.2009.
Nu s-a dovedit în nici un fel faptul că după reorganizarea societății și concedierile mai multor angajați, societatea ar fi făcut noi angajări, aspect confirmat de organigramele societății, depuse la dosarul de fond, astfel încât urmează să fie înlăturată susținerea recurentului conform căreia s-ar fi încălcat prevederile art. 65 salin. 1 și 2, art. 73 și art. 77. muncii.
Este nefondată și susținerea conform căreia nu s-a respectat termenul de preaviz de o lună, având în vedere că potrivit art. 73 alin. 1. muncii, preavizul nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare iar nu de o lună, iar reclamantului i-a fost acordat un preaviz de 20 de zile lucrătoare ( 10 dosar fond).
Nefondată este și susținerea recurentului conform căreia nu i-ar fi fost comunicată decizia nr. 293/28.10.2008, câtă vreme pe această decizie este aplicată ștampila datei de 02 decembrie 2008, fiind deci de prezumat că aceasta este data la care i-a fost comunicată respectiva decizie.
Referatul directorului general – – din 14.10.2008, înregistrat sub nr. 4210, despre care recurentul afirmă că ar fi străin de natura cauzei și că în mod nelegal ar fi fost luat în considerare de către instanța de fond, în realitate, este actul care atestă faptul că s-a decis reorganizarea societății avându-se în vedere evoluția în scădere a volumului producției din ultimele luni la Sucursala C-N și perspectivele anului 2009, în cuprinsul acestui referat arătându-se care sunt criteriile folosite la concediere, respectiv măsura să nu afecteze soț și soție, să afecteze mai întâi persoanele care nu au în îngrijire copii, mai întâi muncitorii necalificați sau calificați în alte meserii nespecifice activității de construcții metalice; măsura să nu afecteze personalul care are vârsta de pensionare; măsura să afecteze personalul care are altă sursă de venit, etc. prin acest referat enunțându-se practic criteriile de stabilire a ordinii de prioritate cerute de art. 74 alin. 1 lit. c, conform art. 70 alin. 2. muncii.
Prin urmare, nu se poate nega importanța deosebită a acestui referat, așa cum nefondat susține reclamantul, și care în nici un caz nu este străin de pricină, așa cum neîntemeiat, subliniază recurentul în motivele de recurs.
Nu poate fi reținută susținerea conform căreia s-a fi încălcat cu ocazia concedierii reclamantului mai multe dispoziții din CCM, câtă vreme, cu ocazia concedierii pentru reorganizare au fost avute în vedere prevederile în domeniu ale Codului muncii, referitor la reorganizarea efectivă a societății.
Se constată că deși recurentul a motivat în motivarea recursului prevederile art. 304 pct. 4, 5, 6, 7, 8, 9.proc.civ. acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât, pe de o parte, motivele de recurs invocate de reclamantul recurent nu se circumscriu acestor prevederi legale, iar pe de altă parte, hotărârea primei instanțe nici nu a depășit limitele puterii judecătorești, ea fiind competentă să soluționeze prezentul litigiu în temeiul art. 284. muncii; nici nu a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității prevăzută de art. 105.proc.civ.; nu a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut, nu cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, fiind expuse în considerentele hotărârii motivele pe care se sprijină aceasta; nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, nu a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, raportându-se strict la decizia de concediere nr. 293/2008; hotărârea este dată cu aplicarea corectă a legii, respectiv a dispozițiilor Codului muncii în materie.
Într-adevăr, adresa nr. 4267/24.10.2008 este doar un preaviz, în sensul art. 73. muncii, dar nu poate fi reținută susținerea recurentului că aceasta nu ar produce efecte juridice, câtă vreme aceste efecte îi sunt conferite prin chiar dispozițiile art. 73. muncii.
În ceea ce privește recursul împotriva sentinței nr. 1934/2009, se constată că acesta este nefondat, întrucât, în mod legal, cu respectarea prevederile art. 281, 2812alin. 1 și 3.proc.civ. a fost respinsă cererea de îndreptare a erorii materiale și de completare a dispozitivului sentinței nr. 854/2009, și tot în mod legal a fost respinsă și cererea reconvențională efectuată de către reclamant la respectiva cererea de îndreptare a erorii materiale și de completare a dispozitivului, întrucât aceasta nu îndeplinea condițiile prevăzute de art. 119 rap. la art. 135.proc.civ.
Așa fiind, în temeiul tuturor considerentelor mai sus expuse și a prevederilor art. 3041și art. 304 pct. 9.proc.civ. Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul reclamantului promovat împotriva ambelor sentințe, nr. 854/2009 și nr. 1934/2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 854 din 02.04.2009 și a sentinței nr. 1934/25.06.2009 ale Tribunalului Cluj, pronunțate în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
— – — – — – –
Red./dact.MM
5ex./17.11.2009
Jud.fond: /
