Contestație decizie de pensionare. Decizia 90/2010. Curtea de Apel Oradea


DECIZIA CIVILĂ NR. 90/2010 –

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2010

Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B- O cu sediul în O,-, în contradictoriu cu intimata contestatoare domiciliată în, nr. 190, Județ, împotriva Sentinței civile nr. 584/LM din 01 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care a fost admisă acțiunea având ca obiect: contestație împotriva deciziei de pensionare.

La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, prezentul recurs este scutit de plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei deduse judecății, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, după care:

Nefiind alte probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acesteia.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față instanța constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 584/LM din 01 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr- a fost admisă contestația formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, s-a dispus anularea deciziei nr. 33651/29.07.2008 emisă de intimată, pe seama contestatoarei, intimata fiind obligată să recalculeze pensia acesteia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, sens în care s-a dispus emiterea unei noi decizii de pensionare, în favoarea contestatoarei, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Contestatoarei i s-a stabilit dreptul la de urmaș prin decizia nr. 33651/1994, depusă în copie la dosar.

Prin decizia nr. 33651/31.08.2005 s-a procedat la recalcularea drepturile de ale contestatoarei în temeiul HG nr. 1550/2004, cu luarea în considerare a unui stagiul complet de cotizare de 30 de ani, după cum se arată de către intimată prin întâmpinare.

Totodată s-a reținut că ultima decizie de recalculare a fost emisă de către intimată pe seama contestatoarei la data de 29.07.2008.

Analizând contestația formulată prin prisma dosarului de pensie al contestatoarei și a actelor normative incidente în materie, tribunalul a constatat că modul de calcul care a stat la baza emiterii deciziei contestate este greșit.

În aceste sens s-a reținut că, pentru a se realiza o corelare între pensiile pensionarilor indiferent de data înscrierii acestora la pensie, precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public au fost adoptate HG nr. 1550/2004.

Conform art. 1 din OUG nr. 4/2005, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgentă.

Conform art. 2 din același act normativ,recalcularea prevăzută la art. 1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

Din coroborarea acestor texte legale, rezultă că și pentru pensiile stabilite anterior datei de 01.04.2001, determinarea punctajului mediu anual se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000.

Este adevărat că în conformitate cu art. 2, alin 1 din Normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază, vechime care la data deschiderii dreptului la pensie al contestatoarei era de 30 de ani, în anul 1994 fiind în vigoare art. 8 din Legea nr. 3/1977, însă aceste dispoziții legale nu mai erau aplicabile la momentul recalculării pensiei contestatoarei, întrucât, pe de o parte, acest act normativ (HG nr. 1550/2004) are o forță juridică inferioară ordonanței de urgență care a fost ulterior aprobată prin lege, iar, pe de altă parte, este și anterior adoptării OUG nr. 4/2005 care consacră principiul “la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie”. Prin urmare, art. 2 din Normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004 trebuie considerat ca fiind abrogat tacit prin intrarea în vigoare a OUG nr. 4/2005.

Determinarea punctajului mediu anual în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000 și pentru pensionarii înscriși la pensie anterior datei intrării în vigoare a acestui act normativ nu presupune o aplicare retroactivă a legii civile, ci, doar aplicarea imediată a legii noi, recalcularea pensiilor realizându-se în mai multe etape, cu începere de la data intrării în vigoare a OUG nr. 4/2005.

Pe de altă parte, pentru a se realiza o uniformizare între pensiile pensionarilor înscriși la pensie anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000 și cele ale pensionarilor înscriși la pensie după intrarea în vigoare a Legii 19/2000 era imperios necesar să se aplice o legislație unitară, sens în care a fost adoptată OUG nr. 4/2005, care face trimitere pentru toți pensionarii, indiferent de data înscrierii la pensie, la dispozițiile Legii nr. 19/2000.

Dacă s-ar considera ca fiind în vigoare și la acest moment dispozițiile art. 2 din Normele metodologice de aplicare a HG nr. 1550/2004 care prevăd aplicabilitatea mai multor acte normative în funcție de data înscrierii la pensie, scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea OUG nr. 4/2005 și anume acela de uniformizare a tuturor pensiilor pensionarilor ar fi imposibil de realizat. Și aceasta, pentru că este evident că prin aplicarea unor acte normative care prevăd condiții diferite pentru pensionare și implicit și un cuantum diferit al pensiilor în funcție de data înscrierii la pensie, nu se poate asigura respectarea între pensionarii care îndeplinesc condiții egale de pensionare a principiului“la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie”.

În raport de ansamblul acestor considerente, o singură concluzie se impune a fi reținută și anume aceea că tuturor pensionarilor, indiferent de data înscrierii la pensie, le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 19/2000.

Aplicarea prevederilor acestei legi în cazul contestatoarei este de natură a determina o modificare a cuantumului pensiei de care aceasta beneficiază în prezent. Astfel, din adeverința nr. 2673/30.06.2008 emisă de SA – Sucursala B, rezultă că activitatea desfășurată de soțul contestatoarei în perioadele 10.04.1971-01.04.1977, 07.05.1977-01.04.1983, 30.06.1983-02.03.1988, se încadrează în procent de 100% în zona I de radiații.

Conform art. 43 al. 3 din Legea nr. 19/2000 asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de radiații beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă.

Conform art. 20 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000 se înscriu în categoria locurilor de muncă în condiții speciale activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații.

Prin urmare, soțul contestatoarei îndeplinește condițiile prevăzute de art. 43 al. 3 din Legea 19/2000 și art. 20 lit. b din Legea nr. 19/2000.

Conf. art. 77 al. 2. din Legea nr. 19/2000, în situația asiguraților prevăzuți la art. 43 și 47, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole. Or, art. 43 al. 3 din Legea 19/2000 prevede un stagiu de cotizare de 15 ani.

S-a reținut astfel că intimata Casa Județeană de Pensii a determinat greșit punctajul mediu anual al contestatoarei prin împărțirea numărului de puncte la un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, încălcând astfel dispozițiile art. 77 al. 2 coroborat cu art. 43 al. 3 și art. 20 lit. b din Legii 19/2000.

Față de cele mai sus reținute, instanța, în temeiul art. 77 alin 2, art. 20 alin 1 și art. 43 alin 3 din Legea nr. 19/2000 coroborate cu art. 2 din OUG nr. 4/2005, apreciind întemeiată contestația formulată, a admis-o și în consecință a dispus anularea Deciziei nr. 33651/29.07.2008, emisă de intimata pe seama contestatoarei și obligarea intimatei să recalculeze pensia acesteia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, sens in care se va dispune emiterea unei noi decizii de pensionare, în favoarea contestatoarei.

Nu s-au acordat cheltuieli de judecată, cuantumul acestora nefiind precizat sau justificat de către contestatoare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta – recurentă Casa Județeană de Pensii B, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii contestației formulate.

În motivarea recursului se arată că instanța de fond se află într-o gravă eroare cu privire la interpretarea prevederilor legală atunci când apreciază că în cauză nu sunt incidente dispozițiilor Legii 3/1977, în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie ale soțului reclamantei, ci dispozițiile Legii 19/2000.

Ori, dispozițiile legii 19/2000 se aplică numai de la data intrării ei în vigoare, și nu pot modifica cu efect retroactiv legislația anterioară.

În drept, invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, HG 1550/2006, Legea 3/1977, Legea 19/2000.

Intimata, deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, Curtea reține următoarele:

Reclamanta a fost înscrisă la pensie de urmaș, ca urmare a decesului soțului său, prin decizia nr. 33651 din 1 septembrie 1994.

Ulterior, pensia acesteia a fost recalculată prin decizia cu același număr din 31.08.2005, respectiv 29.07.2008, reținându-se un stagi complet de cotizare de 30 de ani.

Într-adevăr, actul în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie ale defunctului a fost Legea 3/1977, însă Curtea de Apel în cauze similare a făcut aplicarea principiului – la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie – principiu prevăzut de OUG. nr. 4/2005, respectiv a făcut aplicarea dispozițiilor Legii 19/2000 la recalcularea pensiilor celor care au lucrat în condiții speciale, anterior intrării acesteia în vigoare.

La art. 20 din Legea 19/2001 alin. 1 lit. a, a fost inclusă la activități desfășurate în condiții speciale, în subteran de cel puțin 50 % din activitatea lunară, iar art. 43 alin. 3 și art. 77 alin. 2 din același act normativ au prevăzut un stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani în zona I de radiații și de 17 ani în zona a doua.

Cum soțul reclamantei a desfășurat activități în zona I de radiații p perioadă mai mare de 15 ani (a se vedea adeverința de la fila 10 dosar de fond) în mod corect instanța de fond a aplicat dispozițiile legale mai sus enunțate.

Referitor la decizia nr. 40/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recursul în interesul legii promovat de Procurorul General și prin care se viza unificarea practicii judiciare în materie, această decizie nu a fost aplicată acțiunilor promovate până la publicarea ei în Monitorul Oficial (20.05.2009), petenții având – pe baza practicii constante a instanțelor până la acea dată – legitimă a dobândirii unui bun, în sensul art. 1 din Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (cauzele, Driha c/a României), iar dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie aplicate cu prioritate, conform art. 11, 20 din Constituția României.

Față de considerentele mai sus reținute, Curtea urmează în temeiul art. 304 ind. 1 și art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă să respingă recursul ca nefundat, fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate de intimată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca nefundat recursul civil declarat de contestația formulată de reclamanta recurentă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, jud. B, în contradictoriu cu intimata, cu. în, nr. 190, com., jud. B împotriva Sentinței civile nr. 584/LM din 01 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Ianuarie 2010

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

– – – – – – – –

Judecători fond: /

redactat: judecător 22 ianuarie 2010

dactilografiat: 22 ianuarie 2010

4 exemplare

2 comunicări:

1. CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B – O cu sediul în O,-,

2. domiciliată în, nr. 190, azi, 22 ianuarie 2010