Contestație decizie de sancționare. Decizia 1531/2009. Curtea de Apel Ploiesti


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA Nr.1531

Ședința publică din data de 1 iulie 2009

PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu

JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Traian Logojan Ioana

: – –

Grefier:

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul Sindicatul Liber și Independent al Complexului de Servicii nr. 1, în numele contestatoarei, cu domiciliul ales în,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 585 din 10 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului P, cu sediul în P,. nr. 14-16, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant Sindicatul Liber și Independent al Complexului de Servicii nr. 1 în numele contestatoarei prezentă și asistată de avocat din Baroul Prahova și intimata-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului P reprezentată de , potrivit împuternicirii de reprezentare juridică nr. 236/11.06.2009.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

La solicitarea instanței, recurenta reclamantă având cuvântul, arată că instanța de fond citat- pentru termenul din 10 martie 2009, citația fiind expediată la locul său de muncă.

Avocat depune la dosar pentru recurentul reclamant, ca practică judiciară decizia Curții de APEL PLOIEȘTI nr. 261 din 2 martie 2005 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul 937/2005, după care având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat în cauză și solicită cuvântul pentru dezbateri.

La rândul său consilier juridic având cuvântul pentru intimata-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului P, arată de asemenea, că nu mai are cereri noi de formulat în cauză și solicită cuvântul asupra recursului.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Cu privire la recursul formulat avocat arată că instanța de fond interpretat în mod eronat dispozițiile legale incidente în cauză, și a pronunțat hotărâre ilegală.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 286 alin.5 din Codul muncii decizia poate fi contestată de salariat la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării. Instanța nu a reținut însă că salariata este și membru de sindicat și în această calitate potrivit 222 din Codul Muncii și ale art. 28 din Legea 54/2003 Legea Sindicatelor beneficiază de sprijinul acestuia. Dispozițiile art. 28 din Legea 54/2003 trebuie raportate la cele ale art. 222 din Codul Muncii potrivit cărora, la cerere, sindicatele pot să îi reprezinte pe membrii săi în cadrul conflictelor de drepturi.

Potrivit art. 67 lit. din Legea 168/199, conflictele de drepturi sunt conflicte în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea s-au încetarea contractelor individuale de muncă.

În cauza de față contestatoarea fiind sancționată cu avertisment pentru săvârșirea unei presupuse abateri disciplinare în legătură cu sa pe perioada executării contractului de muncă, rezultă că litigiu în cauză este un conflict de drepturi, situație față de care potrivit art. 222 Codul Muncii rap. la art. 28 din Legea 54/2003, este îndreptățit să formuleze în numele acestui membru de sindicat acțiune în justiție.

În concluzie, față de aceste considerente solicită admiterea recursului casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. Fără cheltuieli de judecată.

Consilier juridic având cuvântul pentru intimata-pârâtă, solicită respingerea recursului ca nefondat.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, în baza lucrărilor

dosarului, reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr-, reclamantul Sindicatul Liber și Independent al Complexului de Servicii nr. 1 în numele contestatoarei a chemat în judecată pe pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului solicitând anularea Dispoziției nr. 24/05.11.2008.

In motivarea acțiunii, se arată că Dispoziția contestată este nulă absolut deoarece nu a fost respectat în integralitate art. 19 din Regulamentul de Ordine Interioară, nefiind menționate sarcinile prevăzute la punctele a,b, c,d, e care se pretinde a nu fi fost îndeplinite.

Reclamantul a susținut că nu a fost respectată procedura cercetării disciplinare prealabile în sensul că mai întâi trebuia să i se aducă la cunoștință salariatei învinuirile care i se aduc prin raportul de tură, pentru ca prin notele explicative aceasta

să-și poată formula apărările și numai după aceea intimata să înlăture apărările respective în baza unor argumente concrete.

Se invocă faptul că în privința contestatoarei aceasta a fost sancționată disciplinar întrucât echipa care a efectuat inopinat controlul la data de 29.08.2008 între orele 04.00-07.00 în cadrul Complexului de Servicii nr. 1 pavilionul 119/121 a sesizat că aceasta prezenta urme de trezire din somn și a permis cu întârziere accesul controlului în pavilion.

Accesul în pavilion a fost permis după ce a fost identificată pe geam persoana care solicita să intre, deși acesta a plecat în grabă spre pavilionul 117.

Susține reclamantul că în realitate Comisia de Control, a fost formată dintr-o singură persoană și nu o echipă, iar așa zisa echipă se afla la ora 04.10 în două locuri diferite, în pavilionul nr.39, cât și în pavilioanele 119-121, deși între acestea se află o distanță de aproximativ 100, iar abaterile reținute în sarcina contestatoarei sunt de fapt niște presupuneri, pentru că nu a fost surprinsă efectiv în timp ce se pretinde că dormea.

Reclamantul a depus la dosar copia dispoziției pe care contestat-o.

Pârâta a depus întâmpinare (filele 9-10) la care a atașat înscrisuri (filele 11-34)prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate deoarece în urma unui control inopinat la pavilioanele complexului s-a constatat că majoritatea infirmierilor aflați la serviciu în noaptea respectivă nu își îndeplineau sarcinile de serviciu fiind suspectați că dormeau în timpul programului.

La termenul de judecată din data de 10 martie 2009, tribunalul a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în promovarea cererii și după ce a luat concluziile părților asupra acesteia, prin sentința civilă nr.585 pronunțată la același termen, admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Sindicatul Liber și Independent al Complexului de Servicii nr. 1 și

respinge acțiunea formulată de acesta, reținând următoarele:

Calitatea cerută pentru a putea exercita acțiunea în justiție trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului ce se discută, pentru că acțiunea are ca obiect protecția dreptului subiectiv civil.

Reclamantul nu are calitate procesuala activă întrucât nu este titularul dreptului subiectiv civil.

Acesta în calitatea sa de reclamant, fiind cel care a pornit acțiunea civilă, va trebui să justifice atât calitatea sa procesuală pasivă cât și calitatea procesuală pasivă a pârâtului.

Tribunalul a constatat că Sindicatul Liber și Independent al Complexului nr. 1 nu are calitate procesuală activă pentru că cea sancționată este contestatoarea care nu a formulat personal contestație împotriva deciziei de sancționare.

Potrivit art. 268 alin. 5 din Codul muncii decizia de sancționare poate fi contestată de salariat la instanțele judecătorești.

Așadar numai salariatul este cel care poate contesta decizia sau dispoziția de sancționare, în cauză cea sancționată fiind numita care nu a înțeles să conteste personal decizia.

Sindicatul nu are calitatea de a contesta decizia emisă, fiind constituit în scopul apărării și promovării drepturilor colective și individuale, precum și a intereselor profesionale, economice, sociale etc. potrivit art. 217 alin. 1 din Codul muncii, drepturi care nu se confundă cu dreptul de a contesta decizia ce revine personal salariatului.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a exercitat recurs reclamantul Sindicatul Liber și Independent al Complexului de Servicii nr. 1 în numele contestatoarei (filele 4-5) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Invocând interpretarea eronată a dispozițiilor legale incidente în cauză, recurentul a susținut că hotărârea pronunțată de prima instanță este greșită în condițiile în care art.268 alin.5 din Codul muncii au fost considerate că stabilesc doar dreptul salariatului de a contesta decizia angajatorului, fiindcă în realitate, astfel cum rezultă și din Decizia ICCJ nr.2446/25.03.2004 a ICCJ, sindicatul are îndreptățirea conferită de art.222 din Codul muncii și art.28 din Legea nr.54/2003 de a formula contestație în numele membrului de sindicat parte a unui conflict de drepturi.

Pentru acest motiv, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

Intimata-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului P, fiind legal citată, a formulat întâmpinare (filele 10-11) prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii ca fiind legală și temeinică.

Curtea, verificând sentința recurată, prin prisma criticilor aduse,a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar si sub toate aspectele conform art.3041cod pr.civ. constată că recursul exercitat de reclamant este fondat, urmând a fi admis pentru considerentele care succed:

Din analiza contestației cu care reclamantul a învestit instanța de fond (fila2-3) rezultă că acesta a contestat în numele și pentru salariata -membră de sindicat-Dispoziția nr.24/din 5 noiembrie 2008 prin care a fost sancționată disciplinar cu avertisment scris, solicitând anularea acesteia ca nelegală și netemeinică.

Faptele ce constituie abaterea disciplinară și au atras aplicarea sancțiunii constau în pretinsa nerespectare a atribuțiilor de serviciu și îmbracă forma juridică a conflictului de drepturi, în legătură cu executarea contractului individual de muncă, conform art.67 lit.a din Legea nr.168/1999.

Organizațiile sindicale au îndreptățirea de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a se adresa cu cereri, contestații și acțiuni în justiție în numele membrilor lor, fără a fi necesar un mandat expres din partea celui în numele căruia acționează, conform art.28(2) din Legea sindicatelor nr.54/2003 rap.la art.222 din Codul muncii conform căruia la cererea membrilor lor, sindicatele pot să îi reprezinte pe aceștia în cadrul conflictelor de drepturi.

Prin lege se recunoaște așadar expres, sindicatului calitatea procesuală activă pentru apărarea drepturilor membrilor săi care se află într-un conflict de muncă cu

angajatorul, cu excepția situației în care salariatul personal se opune sau renunță la judecată, ceea ce nu este cazul.

Drept urmare, interpretând greșit dispozițiile legale sus-citate, instanța de fond a reținut că acțiunea prin care salariatul contestă decizia de sancționare disciplinară este una strict personală, fiindcă acțiunile care au acest caracter privesc starea și capacitatea persoanelor și nu exercițiul drepturilor por procesuale, cu atât mai mult cu cât în partea finală a art.28 din Legea nr.54/2003 este stabilit dreptul persoanei în numele căreia sindicatul a formulat acțiunea, să se opună sau să renunțe la judecată.

Constatând că tribunalul a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, Curtea va admite recursul și în temeiul art.312 alin.3 cod pr.civ. va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la prima instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul Sindicatul Liber și Independent al Complexului de Servicii nr. 1, în numele contestatoarei, cu domiciliul ales în,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 585 din 10 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului P, cu sediul în P,. nr. 14-16, județul

Casează sus-menționata sentință cu trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 1 iulie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Traian Logojan Ioana

– – – – – – –

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Număr de notificare 3120

3 ex/23.07.2009

Dosar fond – al Tribunalului Prahova