Familia este tot ceea ce iubim mai mult: părinţi, fraţi şi surori, bunici, nepoţi şi nepoate. Se consideră a fi familia noastră cei alături de care trăim, având aceeaşi locuinţă şi un trai
comun. Deşi familia este locul în care ne simţim protejaţi, uneori ea poate fi un loc de suferinţă, din cauza comportamentelor adoptate de către unii dintre membrii săi. Certurile dese, cuvintele jignitoare, bătaia sunt tot atâtea cauze pentru care familia poate să-şi piardă caracterul său protector. Violenţa în familie reprezintă o problemă de sănătate publică, prin aceasta înţelegând că ea poate cauza probleme la fel de mari ca şi bolile cele mai grave. Legea arată că nimeni nu trebuie să suporte violenţele şi protejează victimele, oferindu-le găzduire în centre speciale numite adăposturi. Aici, persoanele afectate pot rămâne pentru o perioadă limitată de timp, până când se găseşte o rezolvare pentru situaţia lor familială şi socială (loc de muncă, locuinţă etc.). Dacă infracţiunile prevăzute de Codul Penal se comit asupra unui membru al familiei, se aplică pedepse mult mai mari decât dacă acestea se comit asupra unei persoane străine.
În anul 2012, legea a fost modificată, introducându-se un instrument nou de siguranţă, numit „ordinul de protecţie”. Orice persoană supusă violenţelor în familie poate solicita instanţei de
judecată emiterea ordinului de protecţie, prin completarea unui formular (tipizat care se găseşte anexat la textul de lege) şi motivând cu probe această cerere. Ordinul de protecţie poate fi emis în aceeaşi zi în care a fost cerut, în situaţii considerate de judecător periculoase pentru viaţa victimei, termenul de aplicabilitate fiind de maxim 6 luni.
Prin ordinul de protecţie, judecătorul poate hotărî: scoaterea agresorului din locuinţa comună, chiar dacă aceasta este proprietatea lui exclusivă, reintegrarea în locuinţă a victimei şi a copiilor acesteia daţi afară de agresor, interdicţia ca victima să fie abordată în orice fel de către agresor (telefonic, prin e-mail etc.), interzicerea ca acesta să frecventeze anumite locuri în care victima merge des, interdicţia de a se apropia de locul de muncă al victimei, de şcoala copiilor, obligativitatea ca agresorul să urmeze un curs de psihoterapie sau tratament. Ordinul de protecţie poate fi prelungit de către judecător, dacă se constată că starea de pericol nu a trecut sau dacă hotărârea sa nu a fost respectată. Nerespectarea ordinului de protecţie se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an.
