RO M Â N I A
TRIBUNALUL PENTRU MINORI ŞI FAMILIE BRAŞOV
SENTINŢA CIVILĂ NR. 379/S
Şedinţa publică din data de 11.10.2013
Cu participarea procurorului … din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov
Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cauzei civile de faţă, care s-a dezbătut pe fond la data de 07.10.2013, pentru când părţile prezente şi reprezentanta Parchetului au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea, iniţial pentru data de 09.10.2013, iar ulterior pentru data de 11.10.2013.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
T R I B U N A L U L,
deliberând asupra acţiunii civile de faţă constată următoarele:
Sub nr. 130/1372/2011, s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe de judecată, la data de 26 februarie 2013, contestaţia formulată de petenta-contestatoare NN.O., în calitate de reprezentant legal al minorului L.F., născut la data de 3 februarie 2005 în mun. Braşov, jud. Braşov, în contradictoriu cu intimatul CONSILIUL JUDEŢEAN BRAŞOV – COMISIA PENTRU PROTECŢIA COPILULUI BRAŞOV, reprezentat legal prin preşedinte M.D., împotriva hotărârii nr. /13 februarie 2013 emisă de Comisia pentru Protecţia Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov, privind eliberarea certificatului de încadrare a copilului într-un grad de handicap mediu.
În motivarea contestaţiei sale, petenta arată că minorul este grav bolnav (este surdo-mut) şi prezintă grave denivelări de comportament. Prin urmare, petenta, în calitate de mamă a copilului, este nevoită să stea cu băieţelul zi şi noapte, întrucât acesta are un comportament agresiv, atacându-i pe ceilalţi cinci fraţi ai săi. Se mai precizează că minorul are nevoie de însoţitor, iar indemnizaţia pentru gradul mediu de handicap este insuficientă, mama contestatoare nefiind în măsură să facă faţă cheltuielilor de întreţinere a copilului cu suma de 300 de lei lunar. Prin precizările depuse la dosar la solicitarea instanţei, în procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, potrivit dispoziţiilor art. 200 C. pr. civ., contestatoarea a arătat că fiul său minor are un comportament agresiv, pleacă din acasă, îi atacă şi îi loveşte pe ceilalţi copii şi pe fraţii săi mai mici, iar în aceste condiţii băieţelul are nevoie de un însoţitor plătit, care să fie petenta, întrucât aceasta din urmă nu se poate angaja în altă parte, fiind nevoită să stea cu copilul (f. 13).
În dovedirea celor susţinute prin cererea promovată, petenta a depus la dosar o serie de înscrisuri, în fotocopie, după cum urmează: hotărârea nr. /13 februarie 2013 emisă de Comisia pentru Protecţia Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov, certificat de încadrare în grad de handicap nr. 182/13 februarie 2013 emis pentru copilul L.F., plan de recuperare a copilului cu dizabilităţi întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov, certificat de naştere al copilului şi copie de pe cartea de identitate a contestatoarei (f. 3-7), respectiv caracterizarea copilului întocmită la data de 12 iunie 2013 de profesorul-diriginte (învăţător) din cadrul Şcolii …..(f. 78).
Petenta-contestatoare NN.O. nu a invocat temeiul de drept al cererii adresate instanţei.
Legal citat, intimatul Consiliul Judeţean Braşov – Comisia pentru Protecţia Copilului Braşov a depus întâmpinare, în conformitate cu prevederile art. 205 C. pr. civ., prin care s-a solicitat respingerea contestaţiei promovate de petenta NN.O., cu motivarea că diagnosticul indicat în certificatul medical pentru minor, respectiv hipoacuzia neurosenzorială bilaterală se încadrează în gradul mediu de handicap. Acest diagnostic nu a putut fi asociat cu alte diagnostice pentru a se putea, eventual, realiza încadrarea în gradul de handicap aşa cum îşi doreşte contestatoarea spre a putea deveni însoţitorul minorului, deoarece părinţii nu au fost în măsură să depună alte acte medicale din care să rezulte şi alte afecţiuni de care ar suferi copilul. Din actele medicale mai vechi ale minorului rezultă că aceasta a prezentat încă de la prima încadrare în grad de handicap, realizată în anul 2009, acelaşi diagnostic de hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă, astfel că de fiecare dată copilul a fost încadrat în gradul mediu de handicap. În consecinţă, faţă de documentaţia din dosarul minorului, încadrarea actuală în gradul mediu de handicap este corectă şi conformă criteriilor psihosociale de încadrare a copiilor cu deficienţe şi dizabilităţi, întrucât diagnosticul actual al copilului permite încadrarea în gradul de handicap mediu (f. 34-36).
În apărare, intimatul a administrat proba cu înscrisuri, depuse la dosar în fotocopii conforme cu originalul, după cum urmează: răspunsul nr. 20900/2 aprilie 2013 emis de D.G.A.S.P.C. Braşov – Serviciul de Evaluare Complexă constând în punctul de vedere al acestei instituţii cu privire la contestaţia formulată de petenta NN.O., raport de evaluare complexă a copilului cu dizabilităţi emis în dosarul nr. … februarie 2013, fişa medială sintetică din data de 29 ianuarie 2013, fişa psihologică din data de 18 ianuarie 2013, fişa privind traseul educaţional din data de 18 ianuarie 2013, ancheta socială nr. …/… ianuarie 2013 întocmită de Primăria mun. Săcele, jurnalul copilului, certificat medical nr. … emis Spitalul Clinic de Copii Braşov privind starea de sănătate a minorului L.A., hotărârea nr. /22 februarie 2012 emisă de Comisia pentru Protecţia Copilului Braşov, certificat de încadrare a copilului în grad de handicap, anexă la hotărârea nr. …/.. februarie 2012, certificat medical nr. …/.. ianuarie 2012 emis de Spitalul Clinic de Copii Braşov privind starea de sănătate a minorului L.A., hotărârea nr. februarie 2011 a Comisiei pentru Protecţia Copilului Braşov cu privire la eliberarea certificatului de încadrare a copilului într-un grad de handicap, certificat de încadrare a copilului într-un grad de handicap, anexă la hotărârea nr. februarie 2011, certificat medical nr. … ianuarie 2011 emis de Spitalul Clinic de Copii Braşov privind starea de sănătate a minorului L.A., adresa nr. / aprilie 2013 emisă de Consiliul Judeţean Braşov (f. 37-52).
Din oficiu, tribunalul a dispus efectuarea unei expertize medico-legale de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov, având ca obiectiv stabilirea patologiei reale pe care o prezintă copilul L.F., născut la data de 3 februarie 2005, astfel încât să se poată verifica corectitudinea diagnosticului stabilit în diverse unităţi sanitare, boli care au condus la încadrarea minorului în grad de handicap mediu, conform celor consemnate în încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din data de 5 iunie 2013 (f. 74-75).
Instanţa constată că prezenta contestaţie este scutită de plata taxei judiciare de timbru şi timbru judiciar, în conformitate cu prevederile art. 131 din Legea nr. 272/2004 – privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine, în fapt şi în drept, următoarele:
Copilul L.F. s-a născut la data de în mun. Braşov, jud. Braşov, şi provine din relaţia de uniune consensuală a părinţilor săi – petenta NN.O. şi L.F., având stabilită filiaţia faţă de tată (f. 6).
Prin hotărârea nr. /13 februarie 2013 emisă de Comisia pentru Protecţia Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov s-a dispus, în temeiul art. 2 al. 1 lit. a coroborat cu art. 3 al. 3 din H.G. nr. 1437/2004, eliberarea certificatului de încadrare a minorului în grad de handicap mediu (f. 3-4), conform raportului de evaluare complexă a copilului cu dizabilităţi nr. … februarie 2013 emis de Serviciul de Evaluare Complexă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov (f. 38).
La stabilirea gradului de handicap în care a fost încadrat copilul s-a avut în vedere faptul că minorul suferă de hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă, conform certificatului medical nr. / ianuarie 2013 eliberat de Spitalul Clinic de Copii Braşov (f. 45).
Raportul de evaluare complexă a copilului cu dizabilităţi întocmit de D.G.A.S.P.C. Braşov, în dosarul nr. … februarie 2013, evidenţiază faptul că minorul L.F., în vârstă de 8 ani, urmează cursurile Şcolii Generale nr. Săcele. Copilul prezintă un deficit senzorial prin retard psihic şi manifestă heteroagresivitate, recomandându-se activităţi educaţionale, de socializare, terapii specifice copilului cu deficit auditiv, terapie educaţională integrată, respectiv terapii ludice (f. 38).
Tribunalul constată că obiectul prezentei contestaţii îl reprezintă nemulţumirea petentei în sensul că fiul său minor, care suferă de bolile mai sus descrise, a fost încadrat în gradul de handicap mediu (la fel ca şi în anii precedenţi), conform hotărârii nr. / februarie 2013 emisă de Comisia pentru Protecţia Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov, contestatoarea apreciind că fiul său ar avea nevoie de însoţitor, din cauza comportamentului agresiv pe care îl manifestă faţă de fraţii săi şi alţi copii. Totodată, mama petentă arată că suma de 300 de lei lunar pe care o primeşte copilul său, ca efect al încadrării sale în grad de handicap mediu, este insuficientă pentru a întreţine copilul.
Cu privire la temeinicia hotărârii contestate, instanţa constată că Anexa 2 la Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr. 725/2002 – privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora, la capitolul Categorii de afectări (deficienţe) structurale şi funcţionale ale organismului, care pot determina starea de handicap (dizabilitate), Secţiunea II – Afectări ale structurilor şi funcţiilor senzoriale, statuează la lit. b – Afectări ale structurii şi funcţiilor auzului că „hipoacuzia congenitală sau dobândită precoce cu demutizare slabă sau nulă poate fi asimilată gradului mediu de handicap, iar în cazul tulburărilor de auz bilateral cu pierdere peste 70 db, calculată pe audiogramă, ce se protejează greu, sau asociate cu tulburări psihice şi de limbaj se poate acorda gradul mediu de handicap”.
Pe de altă parte, acelaşi act normativ stabileşte că „gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de prestaţie fizică (motorie, metabolică) sau intelectuală redusă, corespunzând unei deficienţe funcţionale scăzute, ceea ce duce la limitări în activitate, în raport cu aşteptările corespunzătoare vârstei. În această situaţie ele se reflectă în restricţii relativ semnificative ale participării sociale a copilului.
În cauză, tribunalul constată că minorul L.F. prezintă hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă, cu deficit senzorial prin retard psihic, asociat cu manifestări de heteroagresivitate, conform raportului de expertiză medico-legală nr…. /E/… iunie 2013 eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov (f. 81).
Completarea din data de 11 septembrie 2013 la raportul de expertiză medico-legală iniţial întocmit conchide în sensul că minorul în cauză prezintă acelaşi diagnostic (hipoacuzie mixtă bilaterală congenitală cu surdomutitate), iar purtarea aparatelor auditive nu a condus la ameliorarea semnificativă a stării auditive. Se apreciază, în final, că starea copilului este definitivă, fără şanse de ameliorare psihosomatică şi socială (f. 99).
Faţă de constatările cuprinse în expertizele medicale efectuate, instanţa constată că situaţia copilului se încadrează în ipoteza enunţată de actul normativ mai sus indicat, în sensul că acesta suferă de hipoacuzie congenitală cu demutizare, situaţie în care acordarea gradului de handicap mediu este în conformitate cu normele în vigoare.
Pe de altă parte, la pct. I, lit. b, pct. 11 al Anexei 2 din Ordinul nr. 725/2002 sunt enumerate, în cadrul capitolului „Afectări (deficienţe) ale sistemului nervos şi funcţiilor mentale globale”, acele deficienţe funcţionale accentuate care sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, cum ar fi: deficienţe ale limbajului care fac imposibilă stabilirea relaţiilor interumane, iar la lit. c sunt prezentate, printre deficienţele funcţionale grave, şi situaţia în care se constată existenţa unor deficienţe de limbaj cu/fără tulburări expresive, care fac imposibilă stabilirea relaţiilor cu mediul înconjurător, în context neurologic, obiectivate clinic şi paraclinic (pct. 16). În acest din urmă caz, copiii care prezintă deficienţele mai sus descrise au nevoie, de regulă, de îngrijire şi/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane, ca atare se recomandă încadrarea în gradul grav de handicap.
Instanţa constată că, deşi copilul L.F. prezintă hipoacuzie mixtă bilaterală congenitală cu surdomutitate, situaţia acestuia nu se încadrează în gradul de handicap grav ori accentuat, nefiind îndeplinite criteriile enunţate de actul normativ sus menţionat. Astfel, copilul este înscris la şcoală cu program normal, iar nu la o instituţie de învăţământ specială pentru copii cu deficienţe de natura celei prezentate de minor. Cu toate acestea, din caracterizarea emisă de învăţătorul copilului rezultă că băieţelul şi-a însuşit unele deprinderi de comportare şi comunicare civilizată, în limitele posibilităţilor, având în vedere că nu înţelege întotdeauna despre ce este vorba. Împrejurarea invocată în cuprinsul caracterizării, în sensul că minorul nu s-a adaptat la cerinţele şcolii şi întâmpină dificultăţi în rezolvarea sarcinilor didactice primite (f. 78), este o consecinţă a neimplicării corespunzătoare a părinţilor în procesul de educaţie a copilului care prezintă deficienţe de auz şi de vorbire. Astfel, instanţa constată că părinţii minorului nu au respectat, în decursul anilor (copilul fiind încadrat în grad mediu de handicap în mod succesiv încă din anul 2009), recomandările cuprinse în raportul de evaluare complexă a copilului cu dizabilităţi, în sensul de a apela la terapii educaţionale specifice copilului cu deficit auditiv. Din fişa privind traseul educaţional al copilului L.F. reiese că acesta a fost înscris la grădiniţa cu program special din Braşov, dar nu a stat decât o săptămână, fără ca părinţii să motiveze în vreun fel opţiunea lor de a înscrie copilul la o şcoală obişnuită, a cărei programă nu este, în mod evident, adaptată copiilor cu deficienţe senzoriale de auz, astfel cum este cazul minorului Alexandru-Florin. Ca urmare a faptului că băieţelul nu urmează cursurile unei instituţii de învăţământ speciale pentru copii cu probleme de auz, adaptarea sa la o şcoală cu program normal s-a realizat foarte dificil, minorul întâmpinând dificultăţi de învăţare în rezolvarea sarcinilor. Din cauza deficienţei de auz, minorul este lipsit de motivaţia de a învăţa, este uşor de distras de la activităţile instructiv-educative şi receptează greu informaţia primită (f. 41).
De altfel, din completarea la raportul de expertiză medico-legală reiese că băieţelul are tendinţe de hiperactivitate, pe fond de carenţe educaţionale (f. 99), ceea ce impune concluzia că minorul a fost privat de o educaţie corespunzătoare deficienţelor pe care le prezintă, iar acest lucru nu poate conduce la acordarea unui alt grad de handicap, ci la responsabilizarea părinţilor în sensul de a se implica în găsirea unei forme potrivite de şcolarizare.
Contestatoarea NN.O. nu a prezentat nicio explicaţie plauzibilă pentru decizia sa de a înscrie copilul la o şcoală obişnuită, deşi încă din anul 2011 i s-a recomandat să ducă băieţelul la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă de Recuperare Hipoacuzici, astfel cum rezultă din certificatul de expertiză şi orientare şcolară/profesională nr. …/.. septembrie 2011 (f. 92).
În consecinţă, instanţa apreciază că minorul nu îndeplineşte niciunul dintre criteriile mai sus enunţate pentru a fi încadrat în grad grav sau accentuat de handicap, copilul prezentând o deficienţă funcţională senzorială care se încadrează la afecţiuni ale structurii şi funcţiilor auzului, conform Ordinului Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr. 725/2002, pentru care este necesară integrarea în învăţământul special destinat persoanelor hipoacuzice, unde ar avea posibilitatea să beneficieze de terapii comportamentale specifice.
Profilul minorului, astfel cum a fost conturat mai sus, reliefează un copil cu un grad redus de autonomie, care necesită supraveghere, atenţie şi îngrijire din partea altor persoane (în special părinţii), dar această monitorizare nu trebuie să fie una permanentă şi totală. Această autonomie redusă ar putea fi substanţial îmbunătăţită prin implicarea mai accentuată a părinţilor în procesul educaţional şi de socializare a copilului, înscrierea acestuia la o şcoală cu profil specific constituind o măsură adecvată situaţiei acestui copil.
Instanţa constată că minorul L.F. este un copil care prezintă o capacitate intelectuală redusă, corespunzând unei deficienţe funcţionale scăzute, ceea ce duce la limitări de activitate, în raport cu aşteptările corespunzătoare vârstei. În aceste situaţii, limitările se reflectă în restricţii relativ semnificative ale participării sociale a copilului, ceea ce este specific gradului mediu de handicap.
Prin urmare, tribunalul apreciază că hotărârea nr. …/… februarie 2013 a Comisiei pentru Protecţia Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov prin s-a dispus eliberarea certificatului de încadrare a minorului în grad mediu de handicap este legală şi temeinică, în acord cu starea de sănătate actuală a copilului, constatată prin acte medicale, şi cu criteriile impuse de legislaţia în materie.
Pentru considerentele ce preced, instanţa urmează a respinge, ca neîntemeiată, contestaţia formulată de petenta-contestatoare NN.O., potrivit dispozitivului prezentei.
În temeiul art. 19 al. 1 din O.U.G. nr. 51/2008, cheltuielile procesuale avansate de stat, ca urmare a admiterii cererii formulate de contestatoare de acordare a ajutorului public judiciar, conform încheierii din data de 20 mai 2013 (f. 69-70), constând din onorariul avocatului numit din oficiu în cuantum de 200 de lei, respectiv contravaloarea raportului de expertiză medico-legală în sumă de 25 de lei, vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
H O T Ă R Ă Ş T E:
Respinge, ca neîntemeiată, contestaţia formulată de contestatoarea NN.O. (C.N.P. – …..), cu domiciliul în mun. Săcele, str. …, nr. .., jud. Braşov, în calitate de reprezentant legal al minorului L.F., născut la data de … februarie 2005 în mun. Braşov, jud. Braşov, C.N.P. – …., în contradictoriu cu intimatul CONSILIUL JUDEŢEAN BRAŞOV – COMISIA PENTRU PROTECŢIA COPILULUI BRAŞOV, cu sediul în , reprezentat legal prin preşedinte M.D., împotriva hotărârii nr. … februarie 2013, cu privire la eliberarea certificatului de încadrare a copilului într-un grad de handicap, emisă de intimat.
În temeiul art. 19 al. 1 din O.U.G. nr. 51/2008, cheltuielile procesuale avansate de stat, constând din onorariul avocatului numit din oficiu în cuantum de 200 de lei, respectiv contravaloarea raportului de expertiză medico-legală în sumă de 25 de lei, rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 octombrie 2013.
