Contestaţie la tabelul suplimentar. Regimul juridic al accesoriilor, reglementat de art. 41 alin.2 din Legea nr. 85/2006
Conform art. 120 din OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, contractele de credit precum şi garanţiile reale şi personale constituite în scopul garantării creditului, încheiate de o instituţie de credit, constituie titluri executorii
Art. 41 din legea 85/2006 reglementează atât regimul accesoriilor în procedura insolvenţei cât şi înregistrarea creanţelor garantate şi distribuirea preţului.
Art. 41 din legea 85/2006 reglementează atât regimul accesoriilor în procedura insolvenţei cât şi înregistrarea creanţelor garantate şi distribuirea preţului.
Ca regulă generală, după deschiderea procedurii nu mai curg accesoriile creanţelor – oricare ar fi natura juridică a acestora . Legiuitorul dispune însă, că în ceea ce priveşte creanţele garantate, acestea sunt trecut în tabel la valoarea garanţiei dar nu mai mult decât valoarea creanţei , la distribuţia preţului urmând a se ajusta raportul dintre partea garantată şi aceea negarantată de valoarea garanţiei, text care trebuie coroborate cu art. 121 alin. 2 din legea 85/2006.
Sentinţa nr. 324/F/30.04.2015 pronunţată în dosarul nr. 313/1259/2014/a1
Prin sentinţa nr. …s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitorului SC E SRL a fost numit administrator judiciar provizoriu P IPURL, cu atribuţiile prevăzute de art.20 din lege.
Ulterior, prin sentinţa nr. …s-a dispus, în temeiul art. 54 alin.5 raportat la art.107 alin.1 lit.D din Legea 85/2006, intrarea în faliment în procedură simplificată a debitoarei şi a fost desemnat provizoriu, în calitate de lichidator judiciar, P IPURL,cu atribuţiile prevăzute de art.25 din Lege.
În exercitarea atribuţiilor, lichidatorul judiciar a întocmit şi depus la dosar tabelele de creanţă asupra debitorului.
Conform tabelului preliminar rectificat creditoarea V deţine împotriva debitorului creanţa garantată în în cuantum de 319.515,94 Euro ( 1.409.269,28 lei) .
Conform documentelor anexate cererii de creanţă, debitul provine din Convenţia de credit nr IT..respectiv Convenţia de credit nr IT…, cu actele adiţionale, ambele convenţii fiind garantate cu ipotecă imobiliară.
După intrarea în faliment, creditorul a formulat declaraţie de creanţă şi a solicitat înscrierea în tabelul suplimentar cu suma de 35.861 lei, accesorii , aferente perioadei de observaţie.
Lichidatorul judiciar a întocmit tabelul suplimentar rectificat, publicat în BPI, în care, la poziţia nr.1 , creditoarea V apare cu 0 lei, creanţă admisă după verificare.
În condiţiile art.72 alin.3 şi 4 raportat la art. 108 alin.4 din legea insolvenţei, lichidatorul a notificat cereditorului tabelul cu indicarea posibilităţii de a formula contestaţie .
Creditorul a contestat tabelul ; s-a susţinut că lichidatorul judiciar a înlăturat creanţa suplimentară, solicitată , apreciind, în mod eronat , că nu a fost prezentată natura juridică a creanţei şi nu s-a arătat modalitatea de calcul.
În motivarea cererii s-a arătat că suma anterior menţionată reprezintă aceesorii la debitul înscris în tabelul definitiv, în perioada de observaţie , ceea ce înseamnă că banca are dreptul la accesorii şi după deschiderea procedurii.
Convenţia de credit cu actele adiţionale, ca acte ce au stat la baza înscrierii creanţei, au fost garantate cu ipotecă mobiliară / imobiliară, respectiv fidejusiune , potrivit înscrisurilor anexate.
Cererea a fost întemeiată în drept pe disp Legii nr. 85/2006.
Lichidatorul judiciar a depus la dosar punct de vedere prin care a precizat că a fost înscrisă în tabelul definitiv creanţa creditorului contestator în temeiul convenţiilor de credit , în urma cărora au fost instituite garanţii mobiliare şi imobiliare, că cererea este întemeiată, având în vedere prevederile art. 120 din OUG nr. 99/2006 precum şi dispoziţiile art. 41 din Legea insolvenţei.
Părţile au fost citate conform art. 7 din Legea nr. 85/2006.
Analizând actele depuse la dosar prin prisma susţinerilor părţilor, judecătorul sindic reţine în fapt următoarele:
Garantarea executării obligaţiilor, desemnează în mod generic totalitatea mijloacelor juridice, adică a drepturilor şi acţiunilor recunoscute direct de lege sau născute din acordul de voinţă al părţilor raportului obligaţional, prin a căror exercitare se asigură realizarea drepturilor de creanţă.
Codul civil reglementeaza doua feluri de garantii: garantii reale si garantii personale.
Potrivit art. 3 alin. 1 pct. 9 din Legea 85/2006 prin creanţa garantată se înţelege aceea creanţă care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului.
Conform art. 120 din OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, contractele de credit precum şi garanţiile reale şi personale constituite în scopul garantării creditului, încheiate de o instituţie de credit, constituie titluri executorii. Dispoziţia privind caracterul executoriu este cuprinsă şi în conţinutul contractelor depuse la dosar.
Creditorul V a fost trecut în tabelul definitiv al creanţelor asupra debitorului cu suma de1.409.269,28 lei , cu rangul prevăzut de art. 121 alin.2 din legea insolvenţei – creanţă garantată .
Conform art. 41 din Legea nr. 85/2006”(1) Nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), creanţele garantate se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea garanţiei stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidator. În cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă garanţia se va face la un preţ mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferenţa favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanţa sa fusese înscrisă drept creanţă chirografară, până la acoperirea creanţei principale şi a accesoriilor ce se vor calcula.”
Astfel statuând, ca titlu de regulă generală, că după deschiderea procedurii nu mai curg accesoriile creanţelor – oricare ar fi natura juridică a acestora – legiuitorul dispune că în ceea ce priveşte creanţele garantate acestea sunt trecut în tabel la valoarea garanţiei dar nu mai mult decât valoarea creanţei , la distribuţia preţului urmând a se ajusta raportul dintre partea garantată şi aceea negarantată de valoarea garanţiei, text care trebuie coroborate cu art. 121 alin. 2 din legea 85/2006.
Art.41 alin.2 din Legea nr.85/2006, reglementează excepţia de la această regulă ; astfel creanţele garantate se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea garanţiei stabilită prin evaluare, dacă aceasta există, iar dacă valorificarea activelor asupra cărora poartă garanţia se face la un preţ mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferenţa favorabilă revine tot creditorului garantat.
Reţinând că suma solicitată prin declaraţie de creanţă , ulterioară intrării în faliment de 35.861 lei, vizează accesorii , aferente perioadei de reorganizare, 25.09.2014 – 13.11.2014, judecătorul sindic apreciază ca fiind incidente dispoziţiile art. 41 alin.2 din Legea nr. 85/2006, urmând a admite contestaţia şi a dispune, în temeiul art. 74 , raportat la art. 108 alin.4 din legea insolvenţei, obligarea lichidatorului judiciar, Pop şi Asociaţii IPURL , înscrierea în tabelul definitiv consolidat al creanţelor asupra debitorului SC Emmeti Plast SRL, a creditorului contestator, cu suma solicitată, şi înregistrarea la instanţă, a tabelului respectiv.
