5. Ordonanţă preşedinţială. Recurs respins.
– Cod procedură civilă, art. 581
Instanţa de fond a apreciat în mod corect că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 581 Cod procedură civilă în cazul cererii de restituire a plăcuţelor de înmatriculare reţinute prin proces verbal de sancţionare contravenţională.
(TRIBUNALUL CĂLĂRAŞI – SECŢIA CIVILĂ, DECIZIA CIVILĂ
Nr. 113/R din 03 Februarie 2011)
?
Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. x/269/2010 reclamanta SC R SRL în contradictoriu cu pârâtii I.P.J. __ – Serv. Rutier şi ARR – Inspectoratul Rutier a solicitat pe cale de ordonanţă preşedinţială obligarea pârâtei IPJ C la restituirea plăcuţelor de înmatriculare cu nr. CL – ___ reţinute conform procesului verbal de reţinere nr. 961/5.10.2010 încheiat de ARR – Inspectoratul Rutier.
In motivarea cererii se arată că prin procesul verbal de constatare a contravenţiilor seria AIR nr. 0160177/5.10.2010 încheiat de ARR Inspectoratul Rutier, în baza art. 57/2 litera a din OUG nr. 109/2005 rap. la art. 57 /4 alin. 1 lit. a societatea a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 25.000 lei, s-a dispus reţinerea certificatului de înmatriculare nr. C 00068456 L al vehiculului marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare CL – ___ precum şi plăcuţele de înmatriculare CL – ____
Împotriva procesului verbal a formulat plângere ce face obiectul dosarului nr. 4370/269/2010 al Judecătoriei Olteniţa cu termen de judecată la 29.11.2010.
Aşa cum a arătat în plângere, în mod greşit societatea a fost sancţionată că nu deţine documente de transport pentru tipul de transport efectuat.
Societatea deţine foaie de parcurs pentru transporturi rutiere ocazionale de persoane cu nr. 5/5.10.2010 document control, nr. 0002622.
Agentul constatator în mod greşit a dispus sancţionarea societăţii pentru lipsa acestui document, atâta timp că acesta există aşa cum a arătat.
Faptul că i-au fost reţinute plăcuţele de înmatriculare, duce la imposibilitatea efectuării curselor stabilite, având în vedere că societatea are ca obiect de activitate transport rutier de persoane, autovehiculul cu nr. CL – ___ nu mai poate efectua curse fiind în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile stabilite de a asigura buna desfăşurare activităţi de transport de călători.
Măsura suspendării dreptului de a utiliza autovehiculul a fost dispusă pentru 6 luni, aşa cum a arătat motivul pentru care a fost sancţionată nu există, petenta deţine licenţa de traseu, astfel că măsura a fost dispusă în mod abuziv.
Neefectuarea acestor curse pe perioada suspendării aduce atât un prejudiciu moral cât şi material al societăţii, o pagubă iminentă care nu se mai poate recupera.
Împotriva măsurii suspendării pentru o perioadă de 6 luni, a copiei conforme seria CCP nr. 0134275 a licenţei de transport LTP nr. 0134275 eliberată pentru societate, a formulat plângere conform Legii nr. 554/2005.
Faţă de aceste motive, solicită admiterea plângerii în sensul restituirii plăcuţelor de înmatriculare pentru autovehiculul CL – ____.
In drept a invocat art. 581 C.pr.civilă, art. 202 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002.
La dosar reclamanta a depus taxa judiciară de timbru, licenţa nr. 1008656 pentru transportul rutier public de persoane în trafic internaţional, procesul verbal 01660177/2010, proces verbal de reţinere a plăcuţelor de înmatriculare, , factură şi sentinţa civilă nr. 1949/11 octombrie 2010 pronunţată de Judecătoria Olteniţa, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. 0160177/05.10.2010, foaia de parcurs nr. 05, pentru transporturi rutiere ocazionale de persoane.
In termen legal, pârâta I.P.J. __ a formulat întâmpinare invocând excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive şi a excepţiei de necompetenţă materială a instanţei.
In privinţa excepţiilor arată că potrivit prev. art. 581 alin. 2 C.pr.civilă cererea de ordonanţă preşedinţială se introduce la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului, iar din lecturarea acestei acţiuni, rezultă că reclamanta consideră că în prezenta cauză fondul este reprezentat de plângerea contravenţională împotriva procesului verbal seria AIR nr. 0160177/5.10.2010 încheiat de ARR – Inspectoratul Rutier.
Faţă de această situaţie, apreciază că pârâta în prezenta cauză ar trebui să fie ARR şi nu IPJ care are simplul rol de deţinător al plăcuţelor de înmatriculare a căror reţinere a fost făcută de către agentul constatator şi nu de reprezentanţii IPJ ___.
In ceea ce priveşte competenţa arată că fondul cauzei este reprezentat de plângerea formulată în temeiul Legii nr. 554/2004 în faţa instanţei de contencios administrativ şi în această situaţie Tribunalul sectia de contencios administrativ este instanţa competentă să soluţioneze şi cererea de ordonanţă preşedinţială.
Pe fondul cauzei, arată că nu sunt întrunite condiţiile prev. de art. 581 C.pr.civilă, paguba care s-ar putea crea reclamantei nefiind iminentă şi nici nereparabilă.
Mai mult, potrivit art. 62 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 aşa cum a fost modificată „ Suspendarea notificată a dreptului de utilizare a unui autovehicul încetează , iar plăcuţele cu nr. de înmatriculare şi certificatele de înmatriculare se restituie, la cerere, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii : a) – au trecut cel puţin 30 de zile de la data procesului verbal de reţinere ; b) – se depune dovada achitării amenzii contravenţionale”.
In aceste condiţii apreciază că cererea de ordonanţă preşedinţială este inadmisibilă.
In termen legal a formulat întâmpinare şi pârâta ARR Bucureşti.
In dovedirea cererii şi în apărare au fost depuse la dosar înscrisuri.
La termenul din data de 3.12.2010 reclamanta a depus la dosar prin apărător o cerere în care arată că înţelege să renunţe la judecată, faţă de pârâta – ARR – Inspectoratul Rutier.
Soluţionând cauza, prin sentinţa civilă nr. 2414/03.12.2010, Judecătoria Olteniţa, în tem.art.246 al.1 C.pr.civ. a luat act de renunţarea reclamatei la judecată faţă de pârâta A.R.R.- Inspectoratul Rutier.
A respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive si excepţia de necompetenţă materială a instanţei invocate prin întâmpinare de pârâtul I.J.P. __.
A admis cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială de reclamanta SC R SRL Oltenita în contradictoriu cu pârâtul I.J.P.- ___ – Serviciul Rutier şi a dispus restituirea plăcuţelor de înmatriculare cu nr. CL-___ reclamantei de către pârât.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa de fond a reţinut că prin procesul verbal seria AIR nr. 0160177/5.10.2010 încheiat de ARR Inspectoratul Rutier – reclamanta a fost sancţionată cu amendă de 25.000 RON în baza art. 57/4 alin. 1 din OUG 109/2005 cu modificările şi completările ulterioare pentru fapta prev. de art. 57/2 lit. a. Totodată prin procesul verbal seria RPCR nr. 000961 din 5.10.2010 au fost reţinute plăcuţele cu nr. de înmatriculare ale autovehiculului cu nr. CL – ____ şi certificatul de înmatriculare, care au fost înaintate I.P.J. ___.
Pe cale de consecinţă, acesta are calitate procesuală pasivă în cauză.
In ceea ce priveşte excepţia de necompetenţă materială instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 581 alin. 2 C.pr.civilă, cererea de ordonanţă preşedinţială se introduce la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului.
In speţă, fondul cauzei este reprezentat de plângerea formulată împotriva procesului verbal de constatare şi sanctionare a contravenţiilor nr. 0160177/5.10.2010 încheiat de ARR – Inspectoratul Rutier şi aflată pe rolul Judecătoriei Olteniţa.
Prin urmare, s-a reţinut că Judecătoria Olteniţa este competentă să soluţioneze şi cererea de ordonanţă preşedinţială, nerespectarea dispoz. art. 57/2 lit. a din OUG nr. 109/2005 cu modificările şi completările ulterioare determinând aplic. dispoz. art. 62 alin. 1 din aceeaşi ordonanţă .
Pe fondul cauzei având în vedere actele depuse la dosar de către reclamantă din care rezultă că la data efectuării controlului deţinea document de transport rutier ocazional de persoane (foaie de parcurs nr. 05 – document control nr. 0002622 aflată la fila 8 din dosar, pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare CL – ___, s-a reţinut faptul că prin reţinerea plăcuţelor de înmatriculare societatea nu îşi poate desfăşura activitatea în mod normal precum şi dispoz. art. 202 alin. 2 din HG nr. 1391/2006.
În cauză a declarat recurs pârâtul ISJ C care arată că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică.
Arată că la judecarea fondului pricinii au invocat două excepţii: lipsa calităţii procesual pasive a pârâtei IPJ C motivat de faptul că sancţiunea contravenţională a fost aplicată de ARR – Inspectoratul Rutier şi excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Olteniţa, competent fiind Tribunalul Călăraşi – secţia contencios administrativ şi fiscal în baza art. 64 din OUG 109/2005.
În motivare se arată că potrivit art. 581 al.2 C.pr.civ. instanţa competentă pentru judecarea cererii de ordonanţă preşedinţială este instanţa competentă să judece fondul cauzei iar fondul este reprezentat de plângerea contravenţională împotriva procesului verbal seria AIR nr. 0160177/05.10.2010 încheiat de ARR Inspectoratul Rutier. Consideră că fiind numai un deţinător al plăcuţelor de înmatriculare reţinute de ARR, aceasta ar trebui să aibă calitate procesuală pasivă.
Referitor la excepţia de necompetenţă arată că prevederile art. 64 din OUG 109/2005 dispun că „Împotriva măsurii de retragere sau suspendare a unuia dintre documentele prevăzute în ordonanţa de urgenţă sau de respingere a cererii de eliberare a unuia dintre documentele respective operatorul de transport rutier sau întreprinderea, după caz se poate adresa cu plângere instanţei de contencios administrativ, conform Lg. 554/2004”.
Pe fondul cauzei solicită respingerea acţiunii reclamantei pentru că nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei în sensul că paguba care s-ar putea crea nu este nici iminentă şi nici nereparabilă.
Mai susţine că prevederile art. 62 al.5 din OUG 109/2005 dispun că „suspendarea notificată a dreptului de utilizare a unui autovehicul încetează iar plăcuţele cu numărul de înmatriculare şi certificatele de înmatriculare se restituie, la cerere, dacă sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii:
– au trecut cel puţin 30 de zile de la data procesului-verbal de reţinere;
– se depune dovada achitării amenzii contravenţionale.
În drept art. 3041 C p.civ.
Instanţa analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a actelor şi lucrărilor dosarului şi a textelor de lege incidente în cauză, constată că nu este fondat.
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de recurentă a fost în mod corect respinsă de instanţa de fond deoarece la momentul deschiderii acţiunii recurenta pârâtă IPJ Călăraşi era deţinătoarea plăcuţelor de înmatriculare, deci ea este persoana ţinută să restituie aceste plăcuţe.
Faptul că pârât în plângerea contravenţională care constituie fondul cauzei este ARR – Inspectoratul Rutier nu are nicio relevanţă din punct de vedere juridic.
Cu privire la excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Olteniţa a fost respinsă în mod corect deoarece potrivit art. 581 al.2 C.pr.civ., cererea de ordonanţă preşedinţială se introduce la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului.
Pârâta recurentă nu a observat că temei juridic al acţiunii introduse a fost prevederile art. 581 al.2 C.pr.civ. şi art. 202 al.2 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.
Rezultă din petitul acţiunii că prin cererea de ordonanţă preşedinţială nu s-a făcut plângere împotriva unei măsuri de retragere sau suspendare a unuia din documentele prevăzute de ordonanţa nr. 109/2005 sau împotriva respingerii cererii de eliberare a unui dintre documentele respective, pentru a fi atrasă competenţa instanţei de contencios administrativ.
Conform art. 62 din OUG 109/2005, aceste documente sunt: licenţă de transport, certificat de transport în cont propriu, licenţă traseu, autorizaţie transport, autorizaţie transport internaţional sau document transport persoane prin servicii ocazionale.
Rezultă că recurenta confundă natura obiectului dosarului şi temeiul juridic invocat în faţa instanţei.
Cu privire la condiţiile de admisibilitate, instanţa constată că sunt îndeplinite deoarece reclamanta are ca obiect de activitate transportul rutier ocazional de persoane şi deşi deţine licenţa de traseu se află în imposibilitate de a funcţiona cu acest mijloc de transport şi implicit în imposibilitate de a face încasări de la călători. Paguba suferită în perioada imobilizării mijlocului de transport nu va putea fi recuperată în nici un mod deoarece veniturile se constituie din încasările de transport.
Faţă de cele expuse tribunalul constată că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică şi urmează a fi respins recursul.
1
