Recurs civil. Ordonanta presedintiala. NULITATEA RECURSULUI
Prin cererea introdusa la Judecatoria Calarasi la data de 01.03.2010 si înregistrata la sub nr. 1094/202/2010, reclamantul SM a chemat-o în judecata pe pârâta S AG solicitând instantei ca pe cale de ordonanta presedintiala sa dispuna suspendarea tuturor Adunarilor Generale ce se vor convoca de aceasta pâna la solutionarea irevocabila a cauzelor nr. 1155/202/2009 si nr. 1216/202/2009, aflate pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.
În motivarea actiunii reclamantul arata ca în data de 04.03.2009 si 05.03.2009 a avut loc Adunarea Generala a S AG, ocazie cu care au fost întocmite 2 procese verbale prin care s-a hotarât promovarea unei actiuni civile împotriva vechiului consiliu de administratie, decaderea din functie a acestuia si alegerea noului consiliu de administratie avându-l pe el în functia de presedinte.
Împotriva acestor procese verbale au formulat contestatie membrii ai vechiului consiliu de administratie, cauza ce face obiectul dosarului nr. 1155/202/2009, aflata în faza recursului, pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, cu termen de judecata la data de 26.03.2010.
Reclamantul mai arata ca vechiul Consiliu de Administratie, desi decazut din functie, în data de 14.03.2009 si în data de 15.03.2009 au convocat o noua Adunare Generala pentru alegerea unui nou consiliu de administratie.
Împotriva acestor procese verbale, reclamantul arata ca a formulat contestatie, cauza ce a facut obiectul dosarului nr. 1216/202/2009 solutionat de Curtea de Apel Bucuresti la data de 23.02.2009 .
Mai arata reclamantul ca situatia conducerii este nerezolvata, cu atât mai mult cu cât dl. NS „presedintele” noului Consiliu de Administratie nu este înregistrat în Registrul Informativ al Judecatoriei Calarasi privind Societatile Agricole asa cum prevad disp. art. 22 din Legea nr. 36/1991, astfel ca a formulat prezenta cauza pe cale de ordonanta presedintiala întrucât conform disp. art. 581 C.p.c. urgenta este pe deplin dovedita de faptul ca desfasurarea unor astfel de adunari nu ar fi legala, hotarârile luate nu ar reprezenta vointa unitara, unanim acceptata, din cauza neîntelegerilor survenite între membrii societatii, iar caracterul vremelnic este tinut de solutionarea definitiva si irevocabila a contestatiilor ce fac obiectul dosarelor nr. 1155/202/2009 si nr. 1216/2020/2009 aflate pe rolul C.A.B., iar în ceea ce priveste neprejudicierea fondului cauzei se poate retine faptul ca aparenta dreptului este usor de determinat.
În dovedirea actiunii, reclamantul a înteles sa se foloseasca de proba cu înscrisuri depuse la dosar la data de 25.02.2010.
În sedinta de judecata din data de 01.03.2010 instanta, din oficiu, a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii formulata pe cale de ordonanta presedintiala de reclamantul SM.
Instanta, a pus în discutie exceptia inadmisibilitatii actiunii formulata pe cale de ordonanta presedintiala de reclamantul SM .
Pârâta a solicitat admiterea exceptiei inadmisibilitatii actiunii formulata pe cale de ordonanta presedintiala de reclamantul SM, motivat de faptul ca în temeiul disp. art. 581 C.p.c. nu sunt îndeplinite conditiile cumulative a cerintelor privind caracterul urgent, vremelnic si neprejudecarea fondului cauzei si nici a Legii nr. 36/1991 care nu prevede existenta unei astfel de situatii.
Instanta, a unit exceptia inadmisibilitatii actiunii formulata pe cale de ordonanta presedintiala de reclamantul SM cu fondul cauzei si a acordat cuvântul pentru sustineri în fond.
Pârâta, prin aparator, având cuvântul pe fond, a solicitat respingerea actiunii formulata de reclamant ca inadmisibila, întrucât cererea reclamantului de suspendare a desfasurarii a tuturor sedintelor Adunarii Generale a actionarilor este nefondata, cu atât mai mult cu cât reclamantul nu specifica o anumita data, termenii sunt generici si incerti, nu dovedeste o eventuala vatamare ce s-ar putea produce, astfel ca nu sunt îndeplinite conditiile cumulative a cerintelor privind caracterul urgent, vremelnic si neprejudecarea fondului cauzei prev. de disp. art. 581 C.p.c. si nici a Legii nr. 36/1991 care nu prevede existenta unei astfel de situatii de fapt. Totodata a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
Solutionând cauza prin sentinta civila nr.649/2010, Judecatoria Calarasi a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de instanta din oficiu.
A respins ca inadmisibila actiunea formulata pe cale de ordonanta presedintiala de reclamantul SM împotriva pârâtei S AG.
A obligat reclamantul catre pârâta la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei sentinte, în termen legal a declarat recurs reclamantul SM, pe care, însa, nu l-a motivat.
Tribunalul, analizând actele si lucrarile dosarului, constata ca recursul declarat de reclamantul SM nu a fost motivat în termenul de recurs prevazut de Codul de procedura civila, de 15 zile de la comunicarea hotarârii, motiv pentru care, în raport de dispozitiile art.306 C.proc.civ., neexistând motive de ordine publica ce pot fi invocate din oficiu de instanta, urmeaza a constata nul recursul declarat de recurentul reclamant SM împotriva sentintei civile nr.649/2010 a Judecatoriei Calarasi.
Urmeaza a obliga recurentul catre intimat la 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre intimata S AG.
