Bunuri comune ale soţilor. Partaj. Imobil destinat ca folosinţă unei singure familii.
Atribuirea loturilor. Scăderea importantă a valorii construcţiei. Atribuirea imobilului bun comun soţului care deţine mijloacele materiale de achitare a sultei.
În condiţiile în care construcţia edificată în timpul căsătoriei este destinată ca folosinţă unei singure familii dată fiind componenţa imobilului format din două camere, bucătărie şi baie iar împărţirea acestui spaţiu locativ în două corpuri funciare ar duce la o scădere importantă a valorii imobilului, chiar dacă expertul a propus varianta de partajare în natură, imobilul bun comun se va atribui soţului care deţine mijloacele materiale de achitare a sultei şi care, potrivit dovezilor de la dosar are aceeaşi situaţie locativă ca celălalt soţ.
Secţia pentru cauze cu minori şi de familie – Decizia civilă nr. 128/31 octombrie 2006
Constată că prin sentinţa civilă nr. 6283/2005 pronunţată de Judecătoria Sibiu s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul B.V. în contradictoriu cu pârâta R. L. precum şi cererea reconvenţională formulată de R. L. în contradictoriu cu B. V. şi printre altele s-a constatat că părţile sub durata căsătoriei au dobândit în cote egale imobilul în litigiu.
S-a sistat codevălmăşia asupra imobilului prin formarea a două loturi, lotul 1, compus din două camere, atelier şi teren de 250 m. p. s-a atribuit reclamantului; lotul nr. 2 compus din bucătărie, cameră, baie, hol, terasă, pivniţă , magazie, garaj şi teren în suprafaţă de 300 m. p. cu acces din drumul de hotar s-a atribuit pârâtei.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că prin încheierea din 16.01.2004 s-a admis în principiu acţiunea, s-a constatat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei în cote egale imobilului din litigiu, s-a sistat codevălmăşia stabilindu-se cota de ? părţi pentru fiecare codevălmaş şi s-a dispus vânzarea imobilului prin bună învoială.
Părţile nu au înstrăinat imobilul şi au solicitat instanţei să dispună partajul prin atribuirea în natură a imobilului.
Judecătoria a apreciat cu privire la modalitatea de partaj că deşi reclamantul a solicitat atribuirea întregului imobil faţă de poziţia pârâtei care nu deţine alte posibilităţi locative şi a solicitat un corp funciar se impune partajul în natură prin formarea a două loturi apreciind de asemenea că, imobilul este comod partajabil în natură raportat la soluţia propusă de expert.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamantul B. V. apel soluţionat prin decizia civilă nr.286/2006 a Tribunalului Sibiu care a admis apelul a schimbat în parte sentinţa atacată şi a dispus sistarea stării de devălmăşie asupra imobilului prin atribuirea acestuia reclamantului.
A fost obligat reclamantul să-i plătească pârâtei suma de 507.800.000 lei cu titlu de sultă.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul a apreciat că imobilul din litigiu a fost edificat ca o gospodărie pentru o singură familie, astfel că soluţia aleasă de expert de a partaja construcţia în două unităţi locative este deficitară.
De asemenea, Tribunalul a mai reţinut că prin formarea a două unităţi locative distincte se ajunge la o scădere a valorii imobilului construcţii şi de asemenea nu este posibilă nici partajarea terenului aferent casei de locuit, întrucât calea de acces s-ar asigura pentru apartamentul nr.2 pe terenul proprietatea unei terţe persoane neidentificată.
Împotriva deciziei pronunţată de Tribunalul Sibiu a formulat în termen recurs pârâta R. L. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinice, susţinând printre altele că instanţa de apel era obligată să facă împărţeala în natură potrivit expertizei efectuate în cauză care concluzionează că imobilul este comod partajabil în natură atât din punctul de vedere al construcţiei cât şi al terenului.
Prin decizia civilă nr. 128/31 octombrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr. 2879/57/2006 s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantă.
Analizând punctual motivele de recurs, s-a subliniat că în ce priveşte modalitatea de partaj, că într-adevăr imobilul din litigiu este destinat ca folosinţă unei singure familii dată fiind componenţa imobilului format din două camere, bucătărie şi baie, iar împărţirea acestui spaţiu locativ în două corpuri funciare ar lipsi ambele loturi de dependinţele necesare, respectiv baie şi bucătărie.
De asemenea, o asemenea modalitate de partaj determină o scădere importantă a valorii acestuia, iar modalitatea de acces propusă de expert nu poate fi acceptată întrucât este practicată pe un teren ce nu se află în proprietatea părţilor.
Refuzul recurentei de a i se transforma cota de proprietate în sultă, dispoziţiile textului art. 678/10 Cod procedură civilă prevăd în mod expres că partajul se poate efectua prin atribuirea întregului imobil unui coproprietar în situaţia în care împărţeala în natură nu este posibilă sau ar scădea valoarea imobilului, cu obligaţia acestuia la plata sumelor ce reprezintă cotele-părţi cuvenite celorlalţi coproprietari.
Aşa fiind Curtea a constatat că decizia pronunţată de Tribunalul Sibiu este legală şi temeinică astfel că prezentul recurs a fost respins ca nefondat potrivit disp. art. 312 Cod procedură civilă.
