Deliberând asupra cauzei de faţă, instanţa constată următoarele:
Prin cererea înregistrată, la data de …., sub nr…. /200/2008, pe rolul Judecătoriei Buzău, reclamantul B.G. a chemat în judecată pe pârâta D.D., şi pe terţul deţinător de bunuri D.S. pentru ca instanţa, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei în cote de ? pentru fiecare soţ.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că părţile au avut calitatea de soţi, căsătoria lor fiind desfăcută prin divorţ conform sentinţei civile nr.…..a Judecătoriei Buzău. În perioada convieţuirii lor în proporţii de ? au realizat ca bunuri comune îmbunătăţiri la imobilul proprietatea mamei pârâte D.S. domiciliată în …..Realizarea acestor îmbunătăţiri au fost posibile după înstrăinarea de către reclamant a unui apartament situat în Comuna …, str.jud….. Preţul rezultat din vânzarea acestei locuinţe a fost înglobat în parte în îmbunătăţirile realizate la imobilul proprietatea mamei pârâte care la momentul căsătoriei lor era într-o stare avansată de degradare, situaţie ce a impus realizarea acestor îmbunătăţiri, după cum urmează: turnat fundaţii integrale, , reparat acoperişul integral în care a înglobat în parte materiale vechi şi în cea mai mare parte materiale noi, însemnând material lemnos şi ţiglă, refăcut integral pereţii exteriori, în sensul montării de plasă de sârmă şi refacerii integrale a tencuielilor, refăcut parţial pereţii interiori prin tencuieli şi văruieli, construit două sobe de teracotă, înlocuit parţial tâmplăria interioară prin înlocuirea uşilor şi ferestrelor, vopsit întreaga tâmplărie,pardosit cu beton 2 camere, construit bucătărie exterioară din paiantă şi lemn cu acoperiş cu plăci din azbociment, pardoseli de ciment, scară betonată la intrare, sobă cu plită, cazan de ţuică din inox încorporat în sobă, tâmplărie ( uşi , ferestre ), construit coteţ păsări, porc, construit garduri la stradă şi pe toate laturile proprietăţii mamei pârâtei din lemn şi piatră, construit poartă metalică la intrare, amenajat terenul de la intrare pentru a face posibil accesul, acesta fiind denivelat. Cu prilejul realizării acestor îmbunătăţiri pe lângă materialele noi folosite au achiziţionat şi o serie de materiale din demolarea unei case vechi, respectiv material lemnos. Tâmplărie ( 5 uşi, 6 ferestre ), geamuri. În imobilul proprietatea mamei pârâtei la care au făcut îmbunătăţirile enumerate mai sus au locuit după ce au înstrăinat locuinţa proprietatea sa din localitatea … şi până la momentul despărţirii în fapt intervenind în cursul anului 2002 , când a fost alungat din domiciliu de fosta soţie. Imobilul casă de locuit compus din 3 camere, hol, prispă, anexă gospodărească şi 1000 mp teren. În perioada de după despărţirea în fapt a locuit o perioadă de timp la diferite persoane pentru ca în perioada despărţirii în fapt să achiziţioneze prin contribuţia sa exclusivă un imobil casă de locuit conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …..BNI Ş.C.L.Solicită ca să se că acest imobil deşi a fost dobândit în timpul căsătoriei la achiziţionarea acestuia pârâta nu a avut nici o contribuţie. , achiziţionarea imobilului s-a făcut după despărţirea în fapt preţul remis provenind în parte din suma rămasă din înstrăinarea imobilului din localitatea …şi în parte din restituirea unui împrumut pe care l-a făcut numitului Ş.L.într-o perioadă anterioară momentului căsătoriei cu pârâta. Din surse proprii a împrumutat această persoană printr-un contract de împrumut autentificat sub nr…….
În drept a invocat dispoziţiile art. 36 alin. 1 Codul familiei.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 265 lei taxă judiciară de timbru şi 5 lei timbru judiciar.
Pârâta a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională, prin care a solicitat să se constate că soţii au dobândit împreună în timpul căsătoriei un imobil casă de locuit compus din 3 camere, hol, verandă, anexe gospodăreşti, şi teren în suprafaţă de 1000 mp.
În motivare a arătat că a fost căsătorită cu reclamantul din data de 30.09.2000 până la data de 10.10.2007 când a fost desfăcută căsătoria prin divorţ conform sentinţei civile nr. ……pronunţată de Judecătoria Buzău, , anterior având o relaţie de concubinaj cu reclamantul din luna februarie 1999. La data când la cunoscut pe reclamant deţinea un apartament proprietate personală cu trei camere situat în comuna….,jud….., iar reclamantul a cumpărat de la sora sa în luna martie 1999 o garsonieră în acelaşi imobil, respectiv Comuna …jud. .., la preţul de 2000 lei, garsoniera fiind în cel mai avansat grad de uzură La insistenţele reclamantului şi-a vândut apartamentul proprietate personală şi a investit o mare parte din bani în renovarea garsonierei pârâtului unde au locuit împreună din luna iulie 2000, data înstrăinării proprietăţii sale. După o perioadă de convieţuire de aproximativ 3 ani de comun acord cu reclamantul dat fiind faptul că acesta nu mai avea loc de muncă şi se întreţineau doar din salariul ei, şi din ceea ce mai rămăsese din vânzarea proprietăţii ei, au hotărât să se pensioneze şi să se mute la mama sa, aceasta fiind singură în urma decesului tatălui ei, în locuinţa acesteia din Comuna …, judeţul Buzău. în urma acestei hotărâri reclamantul a înstrăinat garsoniera, primind preţul în rate încheind în acest sens un contract de împrumut cu respectivul cumpărător. După o scurtă perioadă reclamantul a început să caute în satele învecinate o casă de locuit afirmând că în domiciliul conjugal nu se simte proprietar, dat fiind faptul că surorile mele nu vroiau să cedeze în favoarea mea la dreptul lor, în urma decesului tatălui său. În vara anului 2003 acesta ia adus la cunoştinţă că a găsit o casă dată spre vânzare în acelaşi sat şi că este hotărât să o cumpere. În încercarea sa de a –i explica că nu este o ideea foarte bună , acesta a reacţionat violent şi a luat o serie de bunuri din casă, îmbrăcăminte, aşternuturi şi banii existenţi în sumă de 1500 lei. La câteva zile a aflat de la vecini că acesta a încheiat o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare pentru imobilul descris mai sus, lucru confirmat şi de către reclamant după 3 luni de zile când a revenit la domiciliul conjugal, afirmând că de acum este proprietar, că se simte în siguranţă exprimându-şi dorinţa de a convieţui în continuare împreună lucru ce s-a întâmplat până în 2005 când acesta a părăsit domiciliul conjugal . Contribuţia la dobândirea bunului imobil descris mai sus a fost de ambele părţi pentru că atât pârâta cât şi reclamantul au deţinut proprietăţi pe care le-au înstrăinat reuşind în acest fel să dea un spor de valoare imobilului iar suma de bani pe care pârâta o deţinea la data încheierii căsătoriei era mai mare decât suma de bani pe care reclamantul a primit-o ca urmare a înstrăinării garsonierei.
Cererea a fost timbrată cu suma de 20 lei taxă judiciară de timbru şi 0,5 lei timbru judiciar.
Prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată, arătând că pe lângă cele menţionate în cererea reconvenţională că de la data mutării lor în imobilul mamei sale până la data despărţirii lor în fapt care s-a produs în anul 2005 reclamantul a refuzat în permanenţă să contribuie la treburile gospodăreşti, şi la întreţinerea gospodăriei, fapt care a contribuit printre altele la despărţirea lor. Reclamantul nu a adus nici o îmbunătăţire aşa cum se menţionează în cererea de chemare în judecată, imobilul nu a fost construit având la bază o fundaţie şi nu are nici în prezent , acesta are la bază o centură din piatră tencuită, tipic zonei, acoperişul este din ţiglă şi nu a fost refăcut, aşa cum susţine reclamantul ci doar au fost înlocuite 10-15 ţigle existente în gospodăria mamei sale cu ajutorul vecinilor, pereţilor exteriori li s-a refăcut tencuiala abia în anul 2006 deoarece reclamantul refuza şi nu admitea să participe la astfel de lucrări, afirmând în permanenţă că nu este proprietar, sobele de teracotă au fost construite din teracota avută de ea din imobilul proprietate personală de către unul dintre vecini, a fost schimbată o uşă şi o fereastră, tâmplărie existentă în gospodăria mamei sale de la o soră a sa în urma renovării imobilului acesteia, într-adevăr tâmplăria, uşa şi fereastra înlocuite au fost vopsite, cazanul cu ţuică din inox este proprietatea mamei sale aceasta locuind într-o zonă de deal proprietară a unor livezi de pruni, cazan pe care de anii de zile mama sa îl punea la dispoziţia consătenilor în vederea folosirii, iar pentru a fi pus în funcţie acesta trebuia încorporat în aşa o zisă sobă de pământ , aceasta putând fi considerată o îmbunătăţire adusă acestui cazan. Restul aşa ziselor îmbunătăţiri de care face vorbire reclamantul şi anume, scara betonată, soba cu plită, tâmplărie ( uşi ferestre ), coteţ păsări, porci, garduri la stradă şi pe toate laturile proprietăţii mamei sale , porţi la intrare şi amenajarea terenului de la intrare pentru a face posibil accesul, toate acestea sunt bunuri indispensabile într-o gospodărie unde în care părinţii săi au gospodărit şi au fost făcute de aceştia, iar după moartea tatălui său au fost întreţinute de către mama sa cu sprijinul surorilor sale şi ale soţilor lor. Au înţeles ca de la data la care se stabilesc în imobilul mamei sale să preia grijile gospodăriei să se folosească de acesta, de toate roadele ei, ori pentru aceasta nu a fost necesar să aducă îmbunătăţiri şi să facă investiţii, mama sa nu a fost de acord să aducă modificări majore în sensul de a demola sau construi pe proprietatea a cesteia ci să doar să întreţină ceea ce există. Mama sa beneficiază de o pensie şi de sprijinul surorilor sale acestea contribuind semnificativ cu bani şi cu alimente periodic, fie prin poştă fie aproape periodic la două luni se deplasau la mama sa. Mama sa fiind proprietara unor terenuri împădurite şi a unor terenuri agricole nu existau probleme în privinţa lemnelor sau a cerealelor, dimpotrivă toate acestea valorificându-le făcea mult mai uşor traiul lor. Referitor la imobilul casă de locuit compus din trei camere, hol, prispă anexă gospodărească, şi 1000 mp teren arată că acesta a fost cumpărat în timpul căsătoriei, respectiv la sfârşitul anului 2003 la insistenţele pârâtului pe motiv că acesta trebuia să fie asigurat în cazul în care surorile ei ar fi ridicat pretenţii la imobilul mamei ei. Sunt total neadevărate susţinerile reclamantului în sensul că imobilul sus menţionat nu ar fi bun comun achiziţionat în timpul căsătoriei pe considerentul că erau despărţiţi în fapt şi că pârâta nu ar fi avut nici o contribuţie materială. Arată că amândoi au contribuit la dobândirea imobilului pentru că atât ea cât şi reclamantul au deţinut proprietăţi pe care le-au înstrăinat ea investind o parte din bani în proprietatea reclamantului reuşind în acest fel să dea un spor de valoare imobilului , iar suma de bani pe care reclamanta o deţinea la data încheierii căsătoriei era mai mare decât suma de bani pe care reclamantul a primit-o în urma în urma înstrăinării garsonierei , iar în decursul timpului de când s-au mutat în casa mamei sale au avut sprijin material din partea surorii ei cât şi din partea mamei ei, punându-le la dispoziţie toate veniturile acesteia venituri provenind din pensie şi din vânzarea recoltelor. Separaţia în fapt a soţilor nu atrage după sine încetarea sau desfacerea căsătoriei astfel încât bunul achiziţionat în această perioadă este bun comun.
Prin serviciul registratură la data de 13.11.2008 terţul deţinător de bunuri D.D.a arătat că pretenţiile reclamantului cu privire la îmbunătăţirile aduse de soţi imobilul proprietatea sa sunt neîntemeiate şi nu concordă cu realitatea , în sensul că acesta nici nu a contribuit nici fizic nici material la majoritatea lucrărilor calificate ca îmbunătăţiri , acesta părăsind periodic domiciliul conjugal iar toate acestea fiind susţinute în principal de către proprietara imobilul , respectiv mama pârâtei D., iar în secundar de către pârâtă. În ceea ce priveşte imobilul casă de locuit compus din trei camere, hol, prispă, anexe gospodăreşti şi 1000 mp teren acest imobil a fost dobândit de soţi împreună în perioada în care au fost căsătoriţi, separaţia în fapt a soţilor nu ridică prin ea însăşi caracterul comun al bunului dobândit de oricare dintre soţi în această perioadă.
In cauza instanta a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar: chitanţa nr. …( f 8 ), factura fiscală nr…. ( f 7 ), copie CI seria ..nr. ( f 10 ), certificat de căsătorie seria ..nr…( f 11 ), sentinţa civilă nr. …..a Judecătoriei ( f 12-13 ), antecontract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …..de BNP ….( f 14 ), contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …..de BNP ……( f 15 ), încheiere nr. .. ( f 16 ), contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …..de BNP …..( f 17-18 ), copie CI seria ..nr. … ( f 19 ), copie CI seria .. nr. … ( f 26 ), plan de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate ( f 70 ), contract de împrumut autentificat sub nr. ….( f 72 ), chitanţă de mână din data de 12.07.2002 ( f 73 ), carnet de muncă ( f 75-76), notă de lichidare ( f 77 , ), chitanţe privind trimiterea unor colete ( f 79-82 , 86-87), chitanţe privind achitarea unor sume de bani ( f 84-85 ), contract de închiriere nr. ….( f 88 ), contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …de BNP …..( f 110-111 ) certificat de căsătorie ( f 112) declaraţie pe proprie răspundere autentificată sub nr. …..( f 89 ), planşe foto ( f 117-118 ), proba cu interogatoriul părţilor, răspunsurile acestora la interogatoriu consemnându-se şi ataşându-se la filele 63-68, 71 din dosar, proba testimonială în cadrul căreia au fost audiaţi martorii C.M , P.R, M.A, propuşi de pârâtă, S.A, G.N. şi D. M. , propuşi de reclamant, martorii Ş.L.D. şi Ş.L., audiaţi din oficiu de instanţă declaraţiile acestora consemnându-se şi ataşându-se la filele 93-98 din dosar.
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 13.03.2009 instanţa a admis in principiu cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul B.G, cu domiciliul în……, împotriva pârâtei D.D. cu domiciliul în …
A respins în principiu cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă D.D., împotriva reclamantului pârât B.G. cu domiciliul în ….
A constatat că soţii B.G. şi D.D. au avut o contribuţie la dobândirea bunurilor comune de ? fiecare.
A constatat că reclamantul pârât B.G. şi pârâta reclamantă D.D. au adus în timpul căsătoriei îmbunătăţiri la imobilul proprietatea mamei pârâte D.S., situat în Comuna…jud…., constând în turnat fundaţie integral, reparat acoperişul integral în care a înglobat în parte materiale vechi şi în cea mai mare parte materiale noi, însemnând material lemnos şi ţiglă, refăcut integral pereţii exteriori, în sensul montării de plasă de sârmă şi refacerii integrale a tencuielilor, refăcut parţial, respectiv în două camere pereţii interiori prin tencuieli şi văruieli, construit două sobe de teracotă, înlocuit parţial tâmplăria interioară prin înlocuirea uşilor şi ferestrelor, vopsit întreaga tâmplărie, pardosit cu beton 2 camere, construit bucătărie exterioară din paiantă şi lemn cu acoperiş cu plăci din azbociment, pardoseli de ciment, scară betonată la intrare, sobă cu plită, a încorporat cazanul de ţuică din inox, proprietatea mamei pârâtei, în sobă, tâmplărie ( uşi , ferestre ), construit un coteţ de păsări, şi un coteţ de porc, construit garduri la stradă şi pe toate laturile proprietăţii mamei pârâtei din lemn şi piatră, construit poartă metalică la intrare, amenajat terenul de la intrare pentru a face posibil accesul, acesta fiind denivelat.
A constatat că imobilul casă de locuit compus din 3 camere, hol, prispă, anexă gospodărească şi 1000 mp teren, situat în extravilanul satului…, comuna …judeţul …tarlaua 71, dobândit prin contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ….BNI …este bun propriu al reclamantului pârât B.G..
Pentru a pronunţa această încheiere de admitere în principiu instanţa a avut în vedere următoarea situaţie de fapt:
Părţile s-au căsătorit la data de 30.09.2000, căsătoria acestora fiind desfăcută prin Sentinţa civilă nr. ….a Judecătoriei … Instanţa reţine contribuţia soţilor la dobândirea bunurilor comune de ? pentru fiecare soţ, cota de contribuţia a soţilor de ? pentru fiecare nefiind contestată de niciunul dintre soţi. Din declaraţiile martorilor S.A., G.N. şi D.M , propuşi de reclamant instanţa reţine că în timpul căsătoriei, soţii au adus îmbunătăţiri la imobilul proprietatea mamei pârâte D.S., situat în Comuna…, sat…, judeţul .., constând în turnat fundaţie integral, reparat acoperişul integral în care a înglobat în parte materiale vechi şi în cea mai mare parte materiale noi, însemnând material lemnos şi ţiglă, refăcut integral pereţii exteriori, în sensul montării de plasă de sârmă şi refacerii integrale a tencuielilor, refăcut parţial, respectiv în două camere pereţii interiori prin tencuieli şi văruieli, construit două sobe de teracotă, înlocuit parţial tâmplăria interioară prin înlocuirea uşilor şi ferestrelor, vopsit întreaga tâmplărie, pardosit cu beton 2 camere, construit bucătărie exterioară din paiantă şi lemn cu acoperiş cu plăci din azbociment, pardoseli de ciment, scară betonată la intrare, sobă cu plită, a încorporat cazanul de ţuică din inox, proprietatea mamei pârâtei, în sobă, tâmplărie ( uşi , ferestre ), construit un coteţ de păsări, şi un coteţ de porc, construit garduri la stradă şi pe toate laturile proprietăţii mamei pârâtei din lemn şi piatră, construit poartă metalică la intrare, amenajat terenul de la intrare pentru a face posibil accesul, acesta fiind denivelat.
În ceea ce priveşte imobilul casă de locuit compus din 3 camere, hol, prispă, anexă gospodărească şi 1000 mp teren, situat în extravilanul satului…, comuna…, judeţul …, tarlaua 71, dobândit prin contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …BNI …, instanţa reţine următoarele. Pârâta reclamantă a recunoscut că nu a fost de acord cu achiziţionarea acestui imobil că aceasta a fost dorinţa exclusivă a reclamantului deoarece acesta „ nu se simţea proprietar în casa mamei pârâtei” şi că a fost achiziţionat în perioada în care soţii au fost despărţiţi în fapt. Acest fapt duce la concluzia că reclamantul dispunea de suma de bani cu care a achiziţionat acest imobil. Imobilul a fost dobândit prin contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ….BNI …. însă reclamantul a încheiat cu vânzătorul un antecontract de vânzare cumpărare la data de 30.06.2003, ocazie cu care a achitat întregul preţ al imobilului de 30.000.000 lei, astfel cum rezultă din antecontract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ….de BNP …. Instanţa apreciază ca fiind reală susţinerea reclamantului că preţul pentru acest imobil s-a plătit din banii proveniţi din vânzarea garsonierei sale bun propriu, situată în Comuna …., judeţul …, dat fiind contextul în care s-a achiziţionat acest bun, perioada relativ scurtă dintre data înstrăinării imobilului bun propriu 06.08.2002 şi data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare cu privire la imobilul cumpărat în timpul căsătoriei, respectiv 30.06.2003, dată la care s-a achitat preţul acestui imobil, precum şi faptul că preţul achitat de către reclamant pentru imobilul cumpărat în timpul căsătoriei este mult mai mic de 30.000.000 lei faţă de preţul obţinut din vânzarea garsonierei bun propriu al reclamantului, care în realitate a fost de 167.000.000 lei vechi, cuprinzând şi suma de 74.400.000 lei menţionată în contractul de împrumut autentificat sub nr…… Acest din urmă aspect a fost reţinut de instanţă din declaraţia martorului Ş.L.D., care este persoana căreia reclamantul i-a înstrăinat la data de 06.08.2002 garsoniera bun propriu al reclamantului. Acest martor a arătat că preţul real al garsonierei a fost de 167.000.000 lei şi se compune din avansul de 16.700.000 lei, respectiv 10% din valoarea garsonierei, 90.000.000 lei credit de la CEC, aşa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ……de BNP …şi suma de 74.400.000 lei menţionată în contractul de împrumut autentificat sub nr….. Instanţa nu poate reţine susţinerea pârâtei reclamante că bunul cumpărat în timpul căsătoriei cu banii obţinuţi de reclamantul pârât din vânzarea garsonierei bun propriu al reclamantului, garsoniera fiind dobândită anterior încheierii căsătorie la 25.03.1999, este bun comun întrucât pretinde pârâta reclamantă că la garsoniera reclamantului pârât atât ea cât şi reclamantul pârât a adus îmbunătăţiri, constând în pus gresie şi faianţă, îmbunătăţiri care s-au făcut cu banii obţinuţi din vânzarea apartamentului bun propriu al pârâtei reclamante, compus din trei camere situat în comuna…., jud…., pentru următoarele motive. În primul rând pârâta reclamantă nu a făcut dovada că banii obţinuţi din vânzarea apartamentului bun propriu pe care oricum a obţinut un preţ mai mic respectiv 74.000.000 lei vechi, astfel cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …..de BNP…., faţă de preţul obţinut de reclamantul pentru vânzarea garsonierei bun propriu de 167.000.000 lei. Instanţa urmează să înlăture declaraţia martorului M.A. care a arătat că pârâta reclamantă a cumpărat gresie şi faianţă din preţul obţinut din vânzarea apartamentului bun propriu al ei, pentru renovarea garsonierei bun propriu al reclamantului pârât, acest martor nefiind sincer, relatează aspecte care nu se confirmă nici măcar cu susţinerile pârâtei reclamantei din întâmpinare şi cererea reconvenţională. Astfel acest martor a arătat că persoana de la care reclamantul pârât a cumpărat garsoniera bun propriu era o bătrânică care nu era rudă pârâta reclamantă, în timp ce pârâta reclamantă a menţionat că reclamantul pârât a cumpărat garsoniera de la sora pârâtei reclamate. Acest martor a arătat că faianţa a fost aplicată pe întreg peretele până la tavan atât în bucătărie cât şi în baie şi avea culoarea albastru cenuşiu, în timp ce din pozele aflate la filele 117-118 din doar, necontestate de către pârâta reclamantă şi recunoscute şi de martorul Ş.L.D., rezultă că nici gresia nici faianţa nu au culoarea albastru cenuşiu. Mai mult acest martor care a cumpărat garsoniera de la reclamantul pârât în 06.08.2002, a arătat că la data cumpărării gresia şi faianţa din garsonieră avea o vechime de 4, 5 ani, de unde rezultă că reclamantul pârât a cumpărat garsoniera cu aceste îmbunătăţiri. Un alt indiciu că martorul M.A. nu relatează adevărul este acela că a spus că este naşul de cununie al soţilor, deşi el s-a căsătorit cu soţia lui la 30.10.2000, în timp ce soţii s-au căsătorit cu o lună mai înainte 30.09.2000, în consecinţă nu putea fi naşul de cununie al soţilor. În al doilea rând şi dacă ar fi real că pârâta reclamantă a folosit banii săi obţinuţi din vânzarea apartamentului propriu pentru îmbunătăţirile efectuate la garsoniera bun propriu al reclamantului, acest fapt nu ar schimba natura juridică a garsonierei care are calitatea tot de bun propriu al reclamantului pârât fiind dobândit anterior încheierii căsătoriei, conform art. 31 lit. a din Codul familiei. Îmbunătăţirile aduse unui imobil se încorporează în imobil, şi astfel fiind un bun accesoriu urmează regimul juridic al bunului principal. Eventual pârâta reclamantă ar fi putut să ceată contravaloarea acestor îmbunătăţiri sub forma unui drept de creanţă. Într-adevăr, bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt bunuri comune ale părţilor, calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită, rezultă din dispoziţiile art. 30 Codul familiei. În speţă imobilul respectiv a fost dobândit în timpul căsătoriei părţilor, acestea nu erau despărţite prin hotărârea de divorţ ci numai în fapt, ştiut fiind că, comunitatea de bunuri comune încetează la data pronunţării divorţului avându-se în vedere şi dispoziţiile art. 30 Codul familiei. Însă în art. 31 se menţionează bunurile care nu sunt comune, la lit. f precizându-se că: constituie bun propriu al fiecărui soţ valoarea care reprezintă şi înlocuieşte un bun propriu sau bunul în care a trecut această valoare. În consecinţă imobilul fiind cumpărat cu suma de bani ce provine din vânzarea unui bun propriu al reclamantului pârât în virtutea subrogaţiei reale acest imobil constituie bun propriu al reclamantului pârât.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea construcţii, pentru identificarea, evaluarea şi lotizarea îmbunătăţirilor, făcute de soţi imobilului proprietatea mamei pârâte, D.S., situat în Comuna …, judeţul .., fiind depus la dosar raportul de expertiză în specialitatea construcţii întocmit de expert Anton Mihai şi schiţa anexă, ( filele 165-173 din dosar).
Prin raportul de expertiză sus menţionat s-a stabilit valoarea totală a îmbunătăţirilor la suma de: 22573,34 lei.
Dat fiind faptul că îmbunătăţirile s-au făcut de către cei doi soţi la imobilul proprietatea mamei pârâte, sporind astfel valoarea imobilului proprietatea mamei pârâtei, îmbunătăţirile vor fi atribuite în natură pârâtei, urmând ca pârâta să achite cu titlu de sultă reclamantului jumătate din contravaloarea acestor îmbunătăţiri.
În ceea ce priveşte imobilul casă de locuit compus din 3 camere, hol, prispă, anexă gospodărească şi 1000 mp teren, situat în extravilanul satului…, comuna…., judeţul Buzău, tarlaua 71, dobândit prin contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ….BNI…., instanţa va constata că este bun propriu al reclamantului pârât B.G., pentru motivele arătate în încheierea de admitere în principiu.
În bata art. 277 Cod procedură civilă, pârâta reclamantă va fi obligată la plata a ? din cuantumul onorariului de expert, suportat integral de către reclamantul pârât, în raport cu contribuţia sa la dobândirea bunurilor comune, urmând ca potrivit art. 276 cod procedură civilă să se dispună compensarea celorlalte cheltuieli de judecată efectuate de părţi, constând în taxa judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu avocaţial.
