Examinând cererea, Curtea de Apel Suceava prin decizia civila nr. 53/20.02.2009 a respins-o ca nefondata, din urmatoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 322 pct. 7 Cod pr. Civila, „revizuirea unei hotarâri ramase definitiva în instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarâri data de o instanta de recurs atunci când evoca fondul, se poate cere si daca exista hotarâri definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, în una si aceeasi pricina, între aceleasi persoane, având aceeasi calitate”.
În interpretarea textului legal citat, obiect al revizuirii îl poate constitui numai o hotarâre prin care instanta a rezolvat fondul pretentiei deduse judecatii, urmare a examinarii raportului juridic litigios prin prisma probelor administrate în cauza, deoarece calea de atac a revizuirii vizeaza îndreptarea erorilor de fapt ale judecatii.
Din aceasta perspectiva, Curtea procedeaza în prealabil la calificarea exacta a cererii, în temeiul rolului activ, prevazut de art. 129 Cod pr. Civila, apreciind în consecinta ca, în speta, hotarârea susceptibila de revizuire este sentinta civila nr. 1449/26.03.2008 a Judecatoriei Suceava prin care se respinge, ca nefondata, actiunea civila pentru revendicare formulata de actualii revizuienti împotriva aceluiasi intimat si nu decizia nr. 2343/4.11.2008 a Tribunalului Suceava – Sectia Civila care o mentine pe cea dintâi prin respingerea, ca nefondat, a recursului revizuientilor L.G. si L. D.
Solutia este sustinuta si prin raportare la decizia nr. 208/10.05.2007 a Tribunalului Suceava – Sectia civila, prin care, admitându-se apelul revizuientilor, s-a schimbat în totalitate sentinta civila nr. 60/12.01.2004 a Judecatoriei Radauti, respingându-se, ca nefondata, actiunea reclamantului Grigoras Vladimir, pentru anulare titlu de proprietate, irevocabila prin Decizia nr. 329/12.09.2007 a Curtii de Apel Suceava – Sectia Civila. Astfel, desi evoca fondul cauzei, decizia nr. 208/10.05.2007 a Tribunalului Suceava este anterioara sentintei civile nr. 1449/26.03.2008 a Judecatoriei Suceava, susceptibila de a încalca autoritatea de lucru judecat a celei dintâi.
Pe fondul cauzei, se retine ca ratiunea reglementarii cazului de revizuire prevazut de art. 322 pct. 7 Cod pr.civila, se gaseste în necesitatea de a se înlatura încalcarea principiului puterii lucrului judecat, când instantele au dat solutii contrare în dosare diferite, dar având acelasi obiect, aceeasi cauza si aceleasi parti.
Totodata, posibilitatea de a cere revizuirea pentru contrarietate de hotarâri este conditionata de împrejurarea ca, în cadrul celui de al doilea proces, sa nu se fi invocat prima hotarâre sau, chiar daca aceasta a fost invocata, instanta sa fi omis solutionarea exceptiei puterii lucrului judecat.
În speta, din ansamblul probator al cauzei, rezulta fara echivoc ca în cel de-al doilea proces nu s-a pus în discutie exceptia autoritatii de lucru judecat a deciziei nr. 208/10.05.2007 a Tribunalului Suceava – Sectia Civila, chiar daca instanta de revendicare si-a întemeiat solutia pe cea a instantei de anulare titlu de proprietate.
Prin sintagma „una si aceeasi pricina” se întelege întrunirea conditiilor triplei identitati, de obiect, de cauza si de parti, cu privire la cele doua cereri de chemare în judecata, astfel încât solutionarea celei de a doua sa aduca atingere puterii de lucru judecat a celei dintâi.
Potrivit art. 1201 „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecata are acelasi obiect, este întemeiata pe aceeasi cauza si este între aceleasi parti, facuta de ele si în contra lor, în aceeasi calitate”.
Ori, în speta, desi între cele doua cauze exista identitate de parti, nu este data identitatea de obiect (revendicare si, respectiv, anulare titlu de proprietate) si nici de cauza, astfel încât nu este data îndeplinirea cumulativa a cerintelor art. 1201 Cod civil.
