Legalitatea şi temeinicia procesului-verbal de contravenţie. Sarcina probei. Rolul activ al instanţei


C. proc. civ., art. 129 alin. (1) C. civ., art. 1169

Instanţa a considerat că în speţă procesul-verbal de contravenţie a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub aspectul descrierii faptei contravenţionale, a persoanei făptuitorului, a sancţiunii aplicate şi a textelor de lege aplicabile, neexistând motive de nulitate a acestuia.

Sub aspectul temeiniciei, tribunalul a considerat că petenta avea obligaţia legală de a-şi dovedi plângerea, aşa cum prevede art. 1169 C. civ. coroborat şi cu art. 129 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că părţile sunt obligate să stăruie în administrarea de probe în vederea dovedirii pretenţiei. Instanţa poate administra probe doar atunci când, în urma cercetării şi pentru aflarea cu exactitate a situaţiei de fapt, poate să administreze probe în acest sens, dar numai după ce părţile au făcut şi ele acest lucru.

Trib. Bucureşti, s. a IX-a cont. adm. şi fisc., dec. civ. nr. 2211 din 18 iunie 2009, nepublicată

Prin sentinţa civilă nr. 282 din 13 ianuarie 2009, pronunţată de către Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, a fost respinsă plângerea formulată de către petenta R.M., ca neîntemeiată. In motivarea sentinţei, se arată că petenta, în timp ce conducea maşina la o intersecţie de drumuri, nu a respectat semnificaţia culorii roşii a semaforului electric, continuându-şi deplasarea. S-a mai arătat în motivarea sentinţei că procesul-verbal de contravenţie a fost întocmit în mod legal, iar petenta nu a făcut dovada contrară cu probe, aşa cum prevede art. 1169 C. civ.

împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs în termen legal numita R.M., considerând hotărârea instanţei de fond ca nelegală şi netemeinică, motivând că instanţa de fond nu a dat dovadă de rol activ în aflarea adevărului prin administrarea de probe pentru aflarea adevărului. Faţă de acest motiv, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Analizând motivul de recurs invocat de către recurentă, tribunalul a apreciat că recursul este neîntemeiat, pentru următoarele motive: petenta a fost sancţionată contravenţional cu amendă, deoarece, la intersecţie de drumuri, nu a respectat semnificaţia culorii roşii a semaforului electric, continuându-şi deplasarea. Tribunalul a considerat că procesul-verbal de contravenţie a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub aspectul descrierii faptei contravenţionale, a persoanei făptuitorului, a sancţiunii aplicate şi a textelor de lege aplicabile, neexistând motive de nulitate a acestuia. Sub aspectul temeiniciei, tribunalul a considerat că petenta avea obligaţia legală de a-şi dovedi plângerea, aşa cum prevede art. 1169 C. civ. coroborat şi cu art. 129 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că părţile sunt obligate să stăruie în administrarea de probe în vederea dovedirii pretenţiei. Instanţa poate administra probe doar atunci când, în urma cercetării şi pentru aflarea cu exactitate a situaţiei de fapt, poate să administreze probe în acest sens, dar numai după ce părţile au făcut şi ei acest lucru. In cazul de faţă, tribunalul a observat că petenta nu a administrat nicio probă în dovedirea plângerii, fapt ce atestă că procesul-verbal este legal şi temeinic sub aspectul situaţiei de fapt reţinute.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul a respins ca neîntemeiat recursul declarat de către recurentă.