Aprecierea legii penale mai favorabile. Jurisprudență Infracţiuni


Judecătoria GĂEŞTI Sentinţă penală nr. 1195 din data de 18.07.2014

Prin sentința penală nr. 1195/18.07.2014, s-a hotărât:

În baza art. 386 din Noul Cod de Procedură Penală:

Respinge cererea reprezentantului Ministerului Public și a apărătorului desemnat din oficiu al inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 87 alin. 1 din O.U.G 195/2002, în infracțiunea prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 336 alin. 1 din Noul Cod Penal.

Apreciază că în prezenta speță este mai favorabilă, în ansamblu, legea penală veche.

În baza art. 87 alin. 1 din O.U.G 195/2002, cu aplicarea art. 3 și art. 5 din Noul Cod Penal, art. 396 alin. 10 din Noul Cod de Procedură Penală, art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal anterior, raportat la art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal anterior:

Condamnă pe inculpatul …, fără antecedente penale:

– la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drum public a unui autovehicul, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, faptă din data de 25.08.2013.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal anterior:

Interzice inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal anterior, pe perioada de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În baza art. 81 și art. 82 Cod penal anterior:

Dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate pe o durată de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, reprezentând termen de încercare.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal anterior:

Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii aplicate în baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal anterior.

Potrivit art. 15 din Legea 187/2012:

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal anterior privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

Ia act că inculpatul a fost cercetat în stare de libertate.

În baza art. 398 raportat la art. 274 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Penală

Obligă pe inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu – MI – în sumă de 200 lei, conform delegației seria DB nr. 5659/2013 rămâne în sarcina statului și va fi înaintat din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 408 și următoarele din Noul Cod de Procedură Penală:

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunțată în ședință publică azi, 18.07.2014.

Pentru a hotărî astfel s-a reținut că:

Prin rechizitoriul din data de 30.10.2013, întocmit în dosarul nr. 1993/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găești, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului …, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, infracțiune prevăzută și pedepsită de disp. art. 87 alin. 1 din republicată.

În fapt s-a reținut în actul de sesizare a instanței că:

În data de 25.08.2013, lucrători din cadrul I.P.J. Dâmbovița, au oprit în trafic, pe DJ 721, autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare T … care circula din direcția Târgoviște către localitatea Produlești.

Organele de poliție au procedat la identificarea șoferului și s-a stabilit că auto era condus de către învinuitul …, care emana miros de alcool, astfel că s-a procedat la testarea șoferului cu aparatul etilotest marca Drager, rezultatul fiind 0,68 mg/l alcool pur în aerul expirat, ulterior învinuitul fiind condus la Spitalul Orășenesc Găești unde i s-a recoltat o singură probă biologică de sânge pentru a se stabili alcoolemia, recoltarea celei de a doua probe fiind refuzată de către …

În urma efectuării analizelor de laborator, așa cum se arată în buletinul de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 660/26.08.2013 emis de către S.J.M.L. Dâmbovița, s-a constatat că învinuitul … avea în data de 25.08.2013, la ora 01.45, o concentrație de 1,40 g/l alcool pur în sânge.

Învinuitul … a declarat că în noaptea de 24/25.08.2013 s-a aflat la un botez organizat în localitatea în care locuiește concubina sa, în jurul orei 23.30-00.30 a consumat cantitatea de 300 ml vin, iar apoi în jurul orei 01.10 s-a urcat la volanul autoturismului marca Ford cu nr. de înmatriculare T … și a plecat către casă, fiind surprins de către organele de poliție.

Tot în declarația sa acesta menționează faptul că recunoaște și regretă fapta săvârșită.

În drept s-a reținut în actul de sesizare a instanței că:

Fapta învinuitului …, care în data de 25.08.2013, a condus pe drumurile publice autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare T … având o concentrație de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, infracțiune prevăzută și pedepsită de disp. art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată..

Ca mijloace de probă, sunt precizate în actul de sesizare a instanței:

– proces verbal de constatare a infracțiunii;

– declarațiile învinuitului …;

– buletin examinare toxicologică alcoolemie nr. 660/26.08.2013 emis de către S.J.M.L. Dâmbovița;

– proces verbal de consemnare a rezultatului testării cu aparatul etilotest marca Drager.

Cu privire la învinuit, s-a arătat în actul de sesizare a instanței că:

Învinuitul … pe parcursul cercetărilor a avut o atitudine sinceră și a recunoscut și regretat fapta comisă.

Din fișa de rezultă că învinuitul … nu este cunoscut cu antecedente penale.

Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Găești sub nr. 3979/232/2013.

La termenul de judecată din data de 10.07.2014, în ședință publică, în prezența apărătorului său, inculpatul a declarat că recunoaște în totalitate fapta săvârșită și își însușește probele administrate în faza de urmărire penală, în baza cărora solicită să fie judecat, conform art. 374 alin. 4 din Noul Cod de Procedură Penală.

Cererea inculpatului a fost pusă în discuție și admisă de instanță, cu concluzii în același sens din partea reprezentantului Ministerului Public.

Instanța a considerat că în prezenta speță legea mai favorabilă este cea veche, iar pentru a aprecia astfel a avut în vedere: aspectul că pe legea penală veche se pot reține în favoarea inculpatului anumite împrejurări ca circumstanțe atenuante (art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal anterior), împrejurări care potrivit legii penale noi nu mai constituie asemenea circumstanțe; faptul că prin reținerea de circumstanțe atenuante, pedeapsa poate fi scăzută sub minimul prevăzut de lege; aspectul că instanța dorește să se orienteze la o pedeapsă cu închisoarea, fără privare de libertate, astfel că suspendarea condiționată a executării pedepsei prevăzută de Cod penal anterior este mai favorabilă acestui inculpat decât instituția asemănătoare din Noul Cod Penal, anume amânarea aplicării pedepsei – aceasta din urmă presupunând mai multe obligații pe durata termenului de supraveghere, obligații care în cazul suspendării condiționate nu există.

Pentru aceste motive, instanța a respins cererea reprezentantului Ministerului Public și a apărătorului desemnat din oficiu al inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 87 alin. 1 din O.U.G 195/2002, în infracțiunea prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 336 alin. 1 din Noul Cod Penal.

Coroborând recunoașterea inculpatului cu celelalte probe administrate în faza de urmărire penală, instanța a reținut că acesta a săvârșit fapta pentru care este trimis în judecată, în modalitatea descrisă în rechizitoriu, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 1 din O.U.G. 195/2002.

Potrivit art. 87 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material constă în fapta inculpatului de a conduce pe un drum public un autovehicul având o îmbibație alcoolică ce depășește limita de 0,80 g/l alcool pur în sânge – limită peste care fapta este considerată infracțiune, urmarea imediată o reprezintă starea de pericol generată cu privire la siguranța circulației, iar legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanța reține că inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în sensul art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod penal, prevăzând rezultatul faptei sale și producerea acestui rezultat.

Instanța constată că, din probele administrate în faza de urmărire penală, reiese că fapta inculpatului este stabilită și că există suficiente date cu privire la persoana acestuia pentru a permite stabilirea unei pedepse.

Având în vedere dispozițiile art. 396 alin. 10 din Noul Cod de Procedură Penală de care beneficiază inculpatul ca urmare a recunoașterii vinovăției, instanța a redus cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege, pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere, potrivit art. 72 Cod penal anterior, dispozițiile părții generale a Codului penal anterior, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, reduse cu o treime în baza art. 396 alin. 10 din Noul Cod de Procedură Penală, gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, persoana infractorului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Infracțiunea săvârșită prezintă un grad de pericol social ridicat, deoarece inculpatul a periclitat prin conduita sa viața, sănătatea și integritatea corporală a celorlalți participanți la trafic.

Totodată, instanța a ținut seama de persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, acest aspect referitor la persoana inculpatului urmând a fi reținut ca circumstanță atenuantă în favoarea sa, în baza art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal anterior.

O a doua circumstanță atenuantă judiciară pe care instanța o a reținut-o în favoarea inculpatului este aceea la care se referă prevederile art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal anterior, având în vedere poziția constant sinceră a acestuia, inculpatul recunoscând fapta comisă încă din faza de urmărire penală, prezentându-se în fața organelor judiciare, manifestând cooperare și regret cu privire la infracțiunea reținută în sarcina sa. Această atitudine a condus instanța la concluzia că reeducarea inculpatului și cultivarea în conștiința sa a respectului față de valorile sociale ocrotite de legea penală se pot realiza prin aplicarea unei pedepse mai ușoare.

Prin reținerea circumstanțelor atenuante judiciare menționate mai sus, devin incidente dispozițiile art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal anterior, care obligă la coborârea pedepsei sub minimul special, până la minimul general sau la aplicarea unei amenzi (“când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 luni sau mai mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general sau se aplică o amendă care nu poate fi mai mică de 250 lei “;).

Având în vedere toate aceste argumente, instanța l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drum public a unui autovehicul, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, faptă din data de 25.08.2013, această pedeapsă fiind proporțională cu scopul urmărit de legiuitor și corespunzând funcțiilor de constrângere și reeducare, precum și scopului preventiv, conform art. 52 alin. 1 Cod penal anterior.

În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal anterior, au fost interzise inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal anterior, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

Instanța nu a interzis inculpatului dreptul civil prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. a teza I Cod penal anterior, ținând cont de hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Calmanovici c. României, unde s-a statuat că privarea de dreptul de a vota pentru toți condamnații care execută pedepse și care se aplică în mod automat acestora, indiferent de durata pedepsei lor, de natura sau gravitatea încălcării pe care aceștia au săvârșit-o și independent de situația lor personală, depășește limitele unei aprecieri rezonabile, astfel că este incompatibilă cu articolul 3 din Protocolul nr. 1.

Întrucât în speță, persoana inculpatului și natura infracțiunii săvârșite nu impun interzicerea dreptului de a vota, a fost exceptată de la aplicare pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza I Cod penal anterior.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului, instanța a făcut aplicarea art. 81 și art. 82 Cod penal anterior și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe durata termenului de încercare de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, iar pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-au suspendat și executarea pedepselor accesorii aplicate în baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal anterior.

Potrivit art. 15 din Legea 187/2012, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal anterior privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.