Acţiune civilă în despăgubiri. Respingerea cererii de obligare solidară cu persoana responsabilă civilmente, pe considerentul neintroducerii acesteia în cauză până la citirea actului de sesizare Acţiuni (în): anulare, posesorie, regres, pauliană etc.


Respingerea cererii de obligare a inculpatului la despăgubiri în solidar cu persoana responsabilă civilmente fără a fi analizată pe fond( ca tardivă) cu motivarea că s-a solicitat introducerea acestei în cauză după citirea actului de sesizare, în condiţiile în care atât instanţa de fond, cât şi cea de apel nu au verificat existenţa raportului de prepuşenie, nu poate conduce imediat la concluzia încălcării dispoziţiilor art. 15 alin. 2 Cod procedură penală, această încălcare fiind în măsură a fi analizată numai ca o nulitate relativă, ce ar putea lovi actele îndeplinite după momentul procesual al citirii actului de sesizare impunându-seca invocarea să fie în cursul efectuării actului ( dacă partea este prezentă) fie la primul termen cu procedură completă( dacă partea nu este prezentă).

Secţia penală – Decizia penală nr. 217/22 aprilie 2008

Prin sentinţa penală nr.1300/2006 pronunţată în dosarul penal nr.103/278/2005al Judecătoriei Petroşani, a condamnat pe inculpatul G.G. la 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.182 alin. 2 Cod penal.

Sub aspectul laturii civile, inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile către victimă – partea civilă D.D. , respingându-se totodată cerere de stabilire a solidarităţii cu partea responsabilă civilmente S.C. „N.Z” SRL Petroşani.

Împotriva hotărârii au declarat apel inculpatul G.G. şi partea civilă D.D., aceasta din urmă sub aspectul respingerii cererii de obligare în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile.

Prin decizia penală nr. 29/A/2008 a Tribunalului Hunedoara au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de partea civilă D.D. şi inculpatul G.G.

Sub aspectul reţinut mai sus, acela al rezolvării laturii civile a cauzei, Tribunalul a reţinut la rândul său, că partea vătămată nu a procedat conform art. 15 alin. 1 şi 2 Cod penal, formulând cererea de constituire de parte civilă împotriva persoanei responsabilă civilmente până la citirea actului de sesizare.

Decizia a fost atacată cu recurs de către inculpatul G.G. şi partea civilă D.D. sub acelaşi aspect ca şi în apel.

Recursul este fondat.

Atât instanţa de fond cât şi cea de apel nu au verificat existenţa raportului de prepuşenie dinte inculpatul G.G. şi S.C. „N.Y.” SRL, societate la care acesta susţine că era angajat la data săvârşirii infracţiunii.

Cererea de obligare în solidar la plata despăgubirilor către partea civilă a fost respinsă fără a fi analizată pe fond ( ca tardivă) cu motivarea că s-a solicitat introducerea în cauză după citirea actului de sesizare cu încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală.

Acest mod de a proceda al instanţelor este greşit din perspectiva sancţiunii pe care au aplicat-o pentru depăşirea termenului prevăzut pentru introducerea în cauză a părţii responsabilă civilmente.

Încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin.2 Cod procedură penală poate fi analizată numai ca o nulitate relativă care ar putea lovi actele îndeplinite după momentul procesual al citirii actului de sesizare reglementat expres de prevederile legale.

Corespunzător regimului juridic al acestei nulităţi, actul poate fi anulat numai dacă s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel şi dacă este invocată în cursul efectuării actului (dacă partea este prezentă) fie la primul termen cu procedură completă ( dacă partea nu este prezentă).

Din actele dosarului rezultă că S.C.”N.Y.” SRL a fost citată în calitate de parte responsabilă civilmente prima oară pentru termenul din 4 aprilie 2006.Nici la acel termen şi nici la cele din 2 mai 2006, 30 mai 2006, 27 iunie 2006, 18 iulie 2006, societatea nu a invocat împrejurarea că se opune participării în procesul penal în această calitate.

În consecinţă, cererea de introducere în cauză a persoanei responsabilă civilmente se impune a fi soluţionată pe fond, prin constatarea existenţei raportului de prepuşenie dintre aceasta şi inculpat şi aplicarea în consecinţă a dispoziţiilor privind angajarea sau nu a răspunderii civile.

Recursul a fost admis, conform art. 385/15 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, iar decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 1300/21.12.2006 a Judecătorie Petroşani casate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond , Judecătoria Petroşani.