Referitor la calculul stagiului suplimentar, potrivit art.78 alin.8 din Legea nr.19/2000, asiguratii care, dupa îndeplinirea conditiilor de pensionare pentru limita de vârsta reglementate de prezenta lege, contribuie o anumita perioada la sistemul public, regasindu-se în una din situatiile prevazute la art.5, beneficiaza de majorarea punctajului realizat în aceasta perioada cu 0,3 % pentru fiecare luna respectiv 3,6% pentru fiecare an suplimentar.
Legiuitorul a înteles sa acorde acest beneficiu persoanelor care, desi au îndeplinit conditiile de pensionare pentru limita de vârsta, au continuat sa contribuie la sistemul public de pensii.
Legiuitorul a înteles sa acorde acest beneficiu persoanelor care, desi au îndeplinit conditiile de pensionare pentru limita de vârsta, au continuat sa contribuie la sistemul public de pensii.
Legea 19/2000 stabileste în art.41 alin.1 si 2 care sunt conditiile cumulative: vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare.
Dispozitiile art.78 alin.8 din Legea nr.19/2000 se raporteaza la vârsta standard de pensionare stabilita de lege prin anexa 3 si nu la vârsta standard de pensionare redusa pentru perioadele lucrate în grupe de sau conditii speciale.
Legea nr.226/2006, art.3
Legea nr.19/2000, art.78, art.41
Prin actiunea adresata Tribunalului Constanta si înregistrata sub nr. 11304/118/27.10.2009, reclamantul I.A. a contestat decizia nr. 304722/01.10.2009 privind acordarea pensiei pentru limita de vârsta emisa de Casa Judeteana de Pensii Constanta, solicitând anularea acesteia si obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de legale si conforme.
În motivarea actiunii se arata ca la data de 09.05.2008 pârâta a emis decizia de pensionare nr.304722 prin care a stabilit o pensie în cuantum de 1908 lei.
La data de 28.05.2009, a solicitat revizuirea deciziei de pensionare si, ca urmare, pârâta a emis o noua decizie nr.304722/01.10.2009, prin care a stabilit o pensie în cuantum de 2412 lei.
La stabilirea pensiei, pârâta a calculat în mod gresit, contrar dispozitiilor Legii nr.226/2006, stagiul efectuat în conditii speciale de munca.
Astfel, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.226/2006, începând cu data de 1 aprilie 2001, sunt încadrate în conditii speciale locurile de munca în care se desfasoara activitatile prevazute la anexa 1, iar potrivit anexei mentionate, în lista cuprinzând locurile de munca încadrate în conditii speciale, la pct.11 se afla activitatea desfasurata de personalul de pe platforme marine.
Art.2. din aceeasi lege stipuleaza: „(1) Perioadele de timp în care asiguratii îsi desfasoara activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, numai în locurile de munca prevazute la art. 1 sunt stagii de cotizare în conditii speciale.
(2) Sunt asimilate stagiului de cotizare în conditii speciale perioadele de timp anterioare intrarii în vigoare a Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, în care asiguratii si-au desfasurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislatiei anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în conditii speciale.”
Prin urmare, sustine reclamantul, se deduce ca perioadele de activitate desfasurate în cadrul grupei I de munca potrivit legislatiei anterioare sunt considerate drept munca în conditii speciale potrivit legislatiei actuale. Astfel, perioada de munca anterioara intrarii în vigoare a Legii nr.19/2000 si perioada ulterioara se însumeaza formând un singur stagiu de cotizare în conditii speciale.
Contrar acestei interpretari, pârâta a defalcat perioadele mentionate, retinând drept stagiu în conditii speciale doar perioada de 22 ani, 3 luni si 14 zile, restul perioadei de munca fiind încadrata conform legislatiei anterioare la grupa I de munca, respectiv 3 ani, 6 luni si 29 de zile.
Pârâta a facut aplicarea gresita art.3 din Legea nr.226/2006, retinând ca vârsta standard de pensionare 65 de ani si nu de 63 ani, 4 luni si 15 zile cum este în cazul reclamantului care are un stagiu de cotizare în conditii speciale de 25 ani, 10 luni si 13 zile.
Nu s-a facut aplicarea disp.art.5 din Legea nr.226/2006 conform carora „Pentru asiguratii prevazuti la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împartirea la 25 a numarului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare”.
De asemenea, sustine reclamantul, la calcularea punctajului mediu anual nu au fost avute în vedere sporul de conditii grele de munca si sporul pentru lucrul pe mare în perioada 01.04.1985-01.04.1992.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii motivând ca, prin adeverintele nr. 3623/05.12.2007, nr. 1413/205/23.07.2007 si nr. 0120/4626/18.07.2007 angajatorul face încadrarea în grupa I de munca invocând temeiul legal privind grupele de munca în vigoare pâna la 01.04.2001 fara a face aplicarea pct.11 din Ordinul nr.572/24.07.2006 pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a prevederilor Legii nr.226/2006 privind încadrarea unor locuri de munca în conditii speciale, potrivit caruia „Se asimileaza stagiilor de cotizare în conditii speciale perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care asiguratii au desfasurat activitati dintre cele prevazute în anexa 1 la Legea nr.226/2006 pe durata programului normal de lucru din fiecare luna, numai în locurile de munca din cadrul unitatilor prevazute în anexa nr.2 la aceasta lege, activitati încadrate, potrivit legislatiei anterioare acestei date, în grupa I de munca.
Dovedirea acestor stagii de cotizare se face cu carnetul de munca, completat conform prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, si/sau cu adeverinte eliberate, potrivit legii, de angajatorul la care a lucrat persoana respectiva sau, dupa caz, de institutia care a preluat arhivele acestuia. Modelul adeverintei este prezentat în anexa nr. 3 la prezentele norme tehnice.”
Reclamantul nu a prezentat un asemenea document, sustine pârâta, iar adeverintele de încadrare în grupa I de munca sunt emise dupa data publicarii Legii nr.226/2006, de unde rezulta ca emitentii au considerat ca nu sunt îndeplinite conditiile pentru a putea fi emisa o adeverinta privind încadrarea unor locuri de munca în conditii speciale.
Prin sentinta civila nr.1264 din data de 17 decembrie 2010, pronuntata în dosarul civil nr.11304/118/2009, Tribunalul Constanta a admis actiunea formulata de reclamantul I.A. în contradictoriu cu pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII CONSTANTA.
A anulat decizia de pensionare nr.304722/01.10.2009 emisa de intimata.
A obligat pârâta sa emita reclamantului o noua decizie de recalculare a pensiei pentru limita de vârsta, in care se va avea în vedere un punctaj mediu anual de 3,95852, cu începere de la 01.06.2009.
A obligat pârâta sa plateasca reclamantului diferenta de drepturi de pensie cuvenite pentru perioada 01.06.2009-01.06.2010 în cuantum de 5697 lei.
A obligat pe pârâta la plata catre reclamanta a sumei de 1000 lei cu titlul de cheltuieli de judecata din care 600 lei onorariu expert si 400 lei onorariu avocat.
Aceasta hotarâre a fost îndreptata prin încheierea din data de 24 martie 2011, pronuntata de Tribunalul Constanta prin care s-a admis sesizarea si s-a dispus îndreptarea erorilor materiale din sentinta civila nr. 1264/17.12.2010 pronuntata în dosarul nr. 11304/118/2009 în sensul ca se va trece corect numarul dosarului ca fiind 11304/118/2009 în loc de 11304/118/2010 cum din eroare s-a trecut, urmând a se trece corect mentiunea ca hotarârea este ”Executorie de drept”, în loc de ”Definitiva”,.
Pentru a pronunta hotarârea pronuntata, prima instanta a retinut urmatoarea situatia de fapt:
Pârâta a emis Decizia nr.304722/05.10.2009, prin care a stabilit ca reclamantul a realizat un punctaj mediu anual de 3.35739 puncte, la data de 01.06.2009, retinând ca vârsta standard de pensionare 65 de ani si un stagiu complet de cotizare de 27 ani.
Instanta a dispus efectuarea unei expertize contabile având ca obiective verificarea punctajului mediu anual al reclamantului la data emiterii deciziei contestate pe baza documentatiei existente la dosarul aflat la pârâta, calcularea diferentelor dintre drepturile datorate si cele achitate, desemnat fiind sa efectueze expertiza domnul expert judiciar B.D.
Conform concluziilor raportului de expertiza, la calcularea pensiei reclamantului, pârâta nu a introdus în buletinul de calcul toate veniturile realizate, inclusiv sporurile care au format suma contributiva si pentru care angajatorii au platit obligatiile catre bugetul de stat conform legislatiei în vigoare la momentul acordarii veniturilor, nu a aplicat în totalitate prevederile art.164 al.1 lit.”i” din Legea nr.19/2000 cu privire la majorarea cu procentul de 17% a punctajului anual realizat dupa data de 01.02.2001.
Suplinind omisiunile pârâtei, expertiza a stabilit ca reclamantul a realizat un punctaj mediu anual de 3,95852 puncte.
Referitor la diferentele de încasat de reclamant între perioada 01.06.2009 si cea a realizarii raportului de expertiza (iunie 2010), avându-se în vedere diferentele dintre punctajul calculat de expert si cel stabilit de intimata precum si evolutia punctului de pensie, expertul a stabilit ca, pentru intervalul în cauza reclamantul este îndreptatit a primi suma de 5.697 lei.
Analizand inscrisurile depuse in dosarul administrativ, prin raportare la disp.art.77 si art.78 alin 1 din Legea nr.19/2000, instanta a constatat ca punctajul mediu anual realizat de reclamant nu a fost stabilit in mod corect prin decizia contestata, întrucât nu s-au introdus în buletinul de calcul toate veniturile realizate, inclusiv sporurile care au format suma contributiva si pentru care angajatorii au platit obligatiile catre bugetul de stat conform legislatiei în vigoare la momentul acordarii veniturilor, nu a aplicat în totalitate prevederile art.164 al.1 lit.”i” din Legea nr.19/2000 cu privire la majorarea cu procentul de 17% a punctajului anual realizat dupa data de 01.02.2001.
Stagiul de cotizare asa cum este reglementat de legea nr. 19/2000 reprezinta vechimea în munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pâna la intrarea în vigoare a prezentei legi si în cazul în care în carnetele de munca sau de asigurari ale persoanelor nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare care sa ateste aceste drepturi si în caz contrar, se utilizeaza salariul minim pe tara în vigoare în perioada respectiva.
În functie de aceste perioade contributive, punctajul mediu anual a fost stabilit gresit de catre pârâta, din buletinul de calcul se constata erori de culegere a datelor, a sumelor contributive, ceea ce a determinat stabilirea eronata a punctajului mediu anual si implicit al pensiei.
Cu privire la stagiul complet de cotizare de 25 de ani ce s-ar fi aplicat reclamantului în temeiul art.5 din Legea nr.226/2006, instanta a retinut ca adeverintele prezentate de reclamant nu întrunesc conditiile stabilite în anexa 3 la Normele tehnice de aplicare a legii (Ordinul nr.572/24.06.2006), pentru a fi dat posibilitatea pârâtei sa calculeze un stagiu în conditii speciale de 25 de ani, dupa cum ar rezulta din carnetul de munca.
Împotriva acestei hotarâri a formulat recurs recurentul reclamant I.A., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Critica sentintei prin motivele de recurs a vizat în esenta urmatoarele:
În fapt, a lucrat fara întrerupere începând din anul 1971.
La data de 07.03.2008, a solicitat pensionarea pentru limita de vârsta. În urma cererii înregistrata la Casa Judeteana de Pensii Constanta, a fost emisa decizia de pensionare nr.304722/09.05.2008, stabilindu-i-se o pensie în cuantum de 1908 lei.
La data de 28.05.2009, a solicitat revizuirea dosarului de pensionare.
În urma acestei cereri, a fost emisa decizia nr.304722/01.10.2009, prin care i-a fost stabilita o pensie în cuantum de 2412 lei.
Împotriva acestei decizii a formulat contestatie, criticând decizia sub aspectul gresitei calculari a stagiului de cotizare, în sensul ca, în conformitate cu Legea nr.226/2006, stagiul sau de cotizare este de 25 ani, 10 luni si 13 zile.
Conform Legii nr.226, art.1alin.1 “Începând cu data de 1 aprilie 2001, sunt încadrate în conditii speciale locurile de munca în care se desfasoara activitatile prevazute în anexa nr. 1”.
Potrivit anexei mentionate, în lista cuprinzând locurile de munca încadrate în conditii speciale, în care se desfasoara urmatoarele activitati, la punctul 11 se afla activitatea desfasurata de personalului de pe platforme marine.
În conformitate cu dispozitiile art.2 ale aceleiasi legi, “Perioadele de timp în care asiguratii îsi desfasoara activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, numai în locurile de munca prevazute la art.1 sunt stagii de cotizare în conditii speciale. Sunt asimilate stagiului de cotizare în conditii speciale perioadele de timp anterioare intrarii în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, în care asiguratii si-au desfasurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislatiei anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în conditii speciale”.
În continuare, Legea nr.226/2006 vine sa precizeze modalitatea de reducere a vârstelor standard de pensionare. Astfel, art.3 prevede ca “Asiguratii care realizeaza un stagiu de cotizare de cel putin 25 de ani în conditiile speciale prevazute de prezenta lege beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta, cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevazute în anexa nr. 3 “Vârstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare pentru femei si barbati, pe ani si pe luni, pe perioada aprilie 2001 – martie 2015” la Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare”.
În cazul sau, fiind vorba de un stagiu de cotizare în conditii speciale de 25 ani, 10 luni si 13 zile, efectuând calculul corect se ajunge la o vârsta standard de pensionare de 63 ani si 4 luni – 15 ani = vârsta minima de pensionare de 50 de ani. Cum data la care a început acordarea pensiei este 07.03.2008, rezulta ca a cotizat peste vârsta standard de pensionare cu 5 ani, 9 luni si 7 zile si se încadreaza în dispozitiile art.78 alin.8 din Legea nr.19/2000.
Totodata, conform art.5 din acelasi act normative “Pentru asiguratii prevazuti la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împartirea la 25 a numarului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare”.
Motivatia instantei, în sensul ca adeverintele care atesta stagiul de cotizare în conditii speciale nu îndeplinesc conditiile anexei 3 din Ordinul nr.572/24.06.2006, nu este corecta. Anexa nr.3 stabileste modelul adeverintei, nu stabileste conditii ce trebuie îndeplinite de beneficiar.
Analizând sentinta recurata din prisma criticilor formulate, curtea a admis recursul ca fondat pentru urmatoarele considerente:
Prin decizia de pensionare nr.304722/05.10.2009 emisa de intimata s-a dispus pensionarea contestatorului I.A. pentru munca depusa si limita de vârsta începând cu 01.06.2009.
Intimata a retinut un stagiu complet de cotizare conform Legii nr.19/2000 de 27 ani, un stagiu total realizat de 48 ani, 1 luna si 27 zile din care 3 ani, 6 luni si 29 de zile în grupa I-a de munca si 22 ani, 3 luni, 14 zile în conditii speciale.
Conform legii nr.226/2008 art.1 alin.1: “ începând cu data de 1 aprilie 2001, sunt încadrate în conditii speciale locurile de munca în care se desfasoara activitatile prevazute în anexa nr. 1”.
Potrivit anexei mentionate, în lista cuprinzând locurile de munca încadrate în conditii speciale, la punctul 11 se afla activitatea desfasurata de personalul de pe platforme marine, activitate desfasurata si de reclamant.
În conformitate cu dispozitiile art.2 din acelasi act normativ: “Perioadele de timp în care asiguratii îsi desfasoara activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, numai în locurile de munca prevazute la art.1 sunt stagii de cotizare în conditii speciale. Sunt asimilate stagiului de cotizare în conditii speciale perioadele de timp anterioare intrarii în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, în care asiguratii si-au desfasurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislatiei anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în conditii speciale”. Sunt asimilate stagiului de cotizare în conditii speciale perioadele de timp anterioare intrarii în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, în care asiguratii si-au desfasurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislatiei anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în conditii speciale”.
Prin urmare, perioadele de activitate desfasurate în cadrul grupei I de munca potrivit legislatiei anterioare sunt considerate drept munca în conditii speciale potrivit legislatiei actuale. Astfel, perioada de munca anterioara intrarii în vigoare a legii nr.19/2000 si perioada ulterioara se însumeaza formând un singur stagiu de cotizare în conditii speciale.
În cazul contestatorului, acesta are un stagiu de cotizare în conditii speciale de 25 de ani, 10 luni si 13 zile.
Contrar acestei interpretari a legii, pârâta a defalcat perioadele mentionate retinând un stagiu în conditii speciale doar perioada de 22 ani, 3 luni si 14 zile, restul perioadei de munca fiind încadrata conform legislatiei anterioare la grupa I de munca, respectiv 3 ani, 6 luni si 29 de zile.
Art.3 din legea nr.226/2006 vine sa precizeze ca: ”asiguratii care realizeaza un stagiu de cotizare de cel putin 25 de ani în conditiile speciale prevazute de prezenta lege, beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta, cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevazute în anexa nr.3 “vârstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare pentru femei si barbati, pe ani si pe luni, pe perioada aprilie 2001 – martie 20015” la legea nr.19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Totodata, conform art.5 al.1 din acelasi act normativ: “pentru asiguratii prevazuti la art.3 punctajul mediu anual se determina prin împartirea la 25 a numarului de puncte rezultate din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare”.
În ceea ce priveste ultima critica referitoare la calculul stagiului suplimentar, curtea apreciaza ca aceasta este nefondata pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.78 al.8 din Legea nr.19/2000, asiguratii care, dupa îndeplinirea conditiilor de pensionare pentru limita de vârsta reglementate de prezenta lege, contribuie o anumita perioada la sistemul public, regasindu-se în una din situatiile prevazute la art.5, beneficiaza de majorarea punctajului realizat în aceasta perioada cu 0,3 % pentru fiecare luna respectiv 3,6% pentru fiecare an suplimentar.
Legea 19/2000 stabileste în art.41 al.1 si 2 care sunt conditiile cumulative: vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare.
Dispozitiile art.78 al.8 din Legea nr.19/2000 se raporteaza la vârsta standard de pensionare stabilita de lege prin anexa 3 si nu vârsta standard de pensionare redusa pentru perioadele lucrate în grupe de munca sau conditii speciale.
Pentru considerentele aratate mai sus, potrivit art.312 al.3 Cod procedura civila, curtea a admis recursul formulat si a modificat în parte sentinta recurata conform celor dispuse prin dispozitiv.
