Autor – SECTIA I CIVILA
Domeniu asociat – Pensii
Titlu – contestatie decizie controlor financiar
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra cauzei de fata, constata:
Prin actiunea înregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. …/105/2011, contestatorul BTV a chemat în judecata pe intimata Casa Judeteana de Pensii Prahova, solicitând instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta sa se dispuna anularea Deciziei nr. 230838/21.07.2011 privind revizuirea pensiei si obligarea Casei Judetene de Pensii Prahova la plata diferentei dintre pensia de serviciu stabilita initial si cea recalculata, începând cu data modificarii, pâna la zi, si obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea actiunii, contestatorul a aratat ca s-a pensionat din functia de controlor/auditor public extern, la Camera de Conturi a jud. Prahova, precum si ca prin Decizia nr. 230838/20.02.2009 i s-a stabilit pensia de serviciu in conformitate cu art. 111 alin. 2 din Legea nr. 94/1992, modificata si completata prin Legea nr. 217/2008, si învedereaza ca o urmare aparitiei Legii nr. 119/2010, Casa judeteana de pensii Prahova, i-a recalculat pensia, taindu-i pensia de serviciu, initial in baza HG nr.737/2010, apoi in baza HG nr.59/2011.
Mai arata contestatorul ca Decizia nr. 230838/21.07.2011 privind revizuirea pensiei este ilegala, fiind data in baza unor dispozitii nelegale (Legea nr. 119/2010 si HG nr. 59/2011), care contravin atât Constitutiei României, principiilor de drept, cat si legislatiei Comunitare Europene.
Astfel, s-a sustinut prin contestatie ca prin aceasta lege emisa de Guvern (119/2010), prin asumarea raspunderii acestuia, se încalca dispozitiile unei legi organice (Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a României) astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 217/2008, lege care este înca in vigoare, nefiind abrogata si in baza careia i s-a stabilit pensia de serviciu precum si ca suntem in prezenta a doua acte normative ce reglementeaza acelasi aspect. In aceasta situatie se aplica principiul dreptului câstigat, principiu ce se desprinde din întreaga jurisprudenta a Curtii Constitutionale.
De asemenea contestatorul a mai precizat ca cele doua acte normative ce stau la baza emiterii deciziei contestate încalca dispozitiile art. 44 din Constitutia României, art. 473, 474 si 484 C. civ. referitoare la garantarea dreptului de proprietate, constituindu-se in adevarate instrumente de expropriere. În plus, în conformitate cu art. 14 din Conventia pentru interzicerea discriminarii si art. 1 din Protocolul 1 referitor la protectia proprietatii, CEDO a retinut ca “notiunea de bun înglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economica, astfel incat dreptul la este asimilat dreptului de proprietate”( cauza Buchen vs Cehia).
Totodata, Curtea Constitutionala, in considerentele Deciziei nr. 1414/2009, a stabilit ca de esenta legitimitatii constitutionale a restrângerii exercitiului unui drept sau ai unei libertati este caracterul exceptional si temporar al acesteia si ca este sarcina statului sa gaseasca solutii pentru contracararea efectelor crizei economice, printr-o politica economica si sociala adecvata.
Mai învedereaza contestatorul ca acest caracter exceptional al restrângerii exercitiului dreptului la pensie nu poate fi sustinut in conditiile in care legea adoptata constituie o a doua masura de restrângere a exercitiului unor drepturi adoptata intr-un interval de aproximativ 6 luni. Astfel, prin Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor – cadru cu CE si FMI, invocându-se aceeasi situatie de criza economica, exercitiul unor drepturi a fost restrâns cu caracter temporar. Or restrângerea sistematica, repetata a exercitiului unor drepturi, care tind sa devina o regula in conduita autoritatii publice care adopta aceasta masura, iar nu o exceptie, se situeaza in afara cadrului constitutional, pe care il traseaza dispozitiile art. 53 din Constitutie si jurisprudenta Curtii Constitutionale.
A mai precizat contestatorul faptul ca diminuarea substantiala a cuantumului pensiilor, determinata de recalcularea acestora impusa prin Legea 119/2010, are drept consecinta nerespectarea conditiei referitoare la caracterul rezonabil si proportional al restrângerii exercitiului dreptului prevazut de art. 47 alin. 2 din Constitutie, caracter de care depinde compatibilitatea restrângerii exercitiului unor drepturi cu Legea fundamentala, in conformitate cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 1414/2009.
S-a mai sustinut ca, recunoscând marja de apreciere a statelor in materia legislatiei sociale, CEDO a subliniat obligatia autoritatilor publice de a mentine un just echilibru intre interesul general si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale persoanei, echilibru care nu este mentionat ori de cate ori, prin diminuarea drepturilor patrimoniale, persoana trebuie sa suporte o sarcina excesiva si disproportionata. Intr-o astfel de situatie exista o încalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, determinata de încalcarea caracterului rezonabil si proportional al diminuarii drepturilor patrimoniale (cauza Kjartan Asmundsson vs Islanda 2004, cauza Moskal vs Polonia 2009, cauza Bonfield contra Regatul Unit 2005), astfel ca plasarea masurilor de austeritate sub auspiciile securitatii nationale, obliga la respectarea procedurii instituirii si încetarii starii de urgenta, astfel cum este reglementata de cap. II din OUG nr. 1/1999. Asadar, Guvernul nu se poate substitui atributiilor Presedintelui si Parlamentului pentru a lua masuri de austeritate implicând securitatea nationala decât prin încalcarea art. 53 si art. 93 din Constitutie.
Contestatorul a mai aratat ca, în speta, cele doua acte normative care stau la baza emiterii Deciziei contestate încalca principiul neretroactivitatii legii, prevazut de art. 15 din Constitutie.
Totodata, prin recalcularea pensiilor (taierea pensiilor de serviciu) doar
anumitor categorii socio-profesionale, Legea nr. 119/2010 are un profund caracter discriminatoriu, care contravine atât legilor nationale cat si dispozitiilor art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, si nu se justifica un tratament diferentiat intre magistrati si fostii controlori financiari care au avut aceleasi incompatibilitati si interdictii.
Apreciaza contestatorul faptul ca decizia contestata este nelegala si pentru ca la stabilirea pensiei prin recalculare nu s-a tinut cont de toate drepturile banesti pentru care s-au achitat contributii la asigurarile sociale, asa cum prevad dispozitiile art. 19 din Ordinul nr. 340/2001 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si art. 6 din Legea nr.250/2007 pentru modificarea Legii nr. 19/2000.
În dovedirea cererii sale, contestatorul a depus la dosar înscrisuri.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestatiei ca neîntemeiata, întrucât potrivit art. 1 OUG nr. 59/2011 pensiile prevazute la art. 1 lit. c – h din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, care au facut obiectul recalcularii conform prevederilor aceleiasi legi, se revizuiesc, din oficiu de casele teritoriale de pensii în evidenta carora se afla dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Drepturile de pensie revizuite potrivit prezentei ordonante de urgenta se platesc de la data de întâi a linii urmatoare expirarii termenului de revizuire.
De asemenea, intimata a mai mentionat ca, potrivit dispozitiilor art. 1 din Legea 119/2010, pe data intrarii în vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii în întelesul Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
Intimata a mai sustinut ca OUG 59/2011 nu încalca principiul neretroactivitatii legii, deoarece ea se aplica doar pentru viitor, iar acordarea suplimentului, din partea statului, la pensia contributiva tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie.
În privinta notiunii de “drepturi câstigate”, intimata a aratat ca ele trebuie raportate doar la prestatiile deja realizate pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari.
Analizând actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele:
Contestatorul a îndeplinit functia de controlor/auditor public extern la Camera de conturi a Judetului Prahova.
Prin decizia nr. 230838/20.02.2009 i-a fost stabilita o pensie de serviciu în conformitate cu art. 111 alin. 2 din Legea nr. 96/1992, modificata si completata prin Legea 217/2008.
Urmare a aparitiei Legii nr. 119/2010, Casa Judeteana de Pensii Prahova a recalculat pensia contestatorului, initial în temeiul H.G. nr. 737/2010, apoi în baza HG. nr. 59/2011.
Decizia contestata nr. 230838/21.07.2011, prin care s-a dispus revizuirea pensiei contestatorului, a fost emisa în temeiul HG. 59/2011 prin care s-a dispus revizuirea tuturor categoriilor pensiilor de serviciu, inclusiv pensia contestatorului.
Pensiile de serviciu au fost stabilite initial pentru anumite categorii socio-profesionale, fiind alcatuite din doua componente – pensia contributiva platita din bugetul de stat din bugetul asigurarilor de stat (stabilita prin raportare la contributia efectiva platita de salariat) si pensie suplimentara suportata din bugetul de stat, fara plata unei contributii.
Prin acordarea pensiei suplimentare nu a fost instituit un privilegiu în favoarea unor categorii socio-profesionale, ci o masura instituita de stat, ce poate fi oricând modificata pe cale legislativa din ratiuni de ordin economico-financiare si de politica economica a statului, functie de resursele financiare avute la dispozitie.
În conformitate cu principiul contributivitatii prevazut de Legea nr. 19/2000, principiu mentinut în Legea nr. 263/2010, (act normativ ce abroga legea nr. 19/2000), în procesul de recalculare a pensiilor, fiecarei persoane i se determina si i se atribuie un punctaj mediu anual ce determina cuantumul pensiei, corespunzator stagiului efectiv de cotizare si prin raportare la contributie efectiv achitata de asigurat.
Prin Decizia nr. 871/2010 a Curtii Constitutionale, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 119/2010 (prin care s-a recalculat initial pensia contestatorului), s-a statuat ca prevederile acestui act normativ sunt constitutionale, nefiind discriminatorii, ele aplicându-se tuturor pensiilor speciale si, totodata ca acest act normativ nu prevede discriminari si diferentieri procentuale pentru diferitele categorii de persoane carora li se adreseaza.
Totodata prin Decizia nr. 873/2010 Curtea Constitutionala a statuat, în argumentarea respingerii exceptiei de neconstitutionalitate a Legii 119/2010, ca, acordarea pensiei suplimentare nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, asa cum a fost reglementat în cuprinsul art. 42 alin. 2 din Constitutie, aratând ca în conceptul de “drepturi câstigate” pot intra doar prestatiile deja realizate pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari. De altfel, sub acest aspect legea nu retroactiveaza, întrucât urmareste o recalculare echitabila a dreptului de pensie, avându-se în vedere ca unic principiu, cel al contributivitatii.
Pe de alta parte, aplicarea principiului drepturilor câstigate, dupa intrarea în vigoare a noilor reglementari ar conduce la inechitati vadite între categoriile de personal stabilite de noul act normativ si cele pensionate anterior intrarii în vigoare a acestei legi, creându-se o veritabila stare de .
Legea nr. 119/2010 si, ulterior, OUG. 59/2011 nu încalca principiul retroactivitatiii consacrat de art. 15 alin. 2 din Constitutie, asa cum s-a statuat în cuprinsul Deciziei nr. 375/2005 a Curtii Constitutionale, întrucât nu se refera la o recalculare retroactiva a dreptului de pensie, legea dispunând numai pentru viitor.
În acest sens, neacordarea pensiei suplimentare raportat la resursele financiare aflate la dispozitia statului la un moment dat nu poate fi considerata o încalcare a prevederilor art. 20 din Constitutie, raportat la art. 1 din Protocolul CEDO, întrucât masura recalcularii si a revizuirii nu echivaleaza cu o privare cu o privare de proprietate, întrucât nu afecteaza contributiile efective ale beneficiarului pensiei.
De altfel, în cauza Muller/Austria, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca textul art. 1 din Protocolul 1 din CEDO nu poate fi interpretat în sensul ca o persoana ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum.
Pe de alta parte, notiunea de “bun” în sensul art. 1 din Protocolul 1 si jurisprudenta CEDO a avut ca punct de vedere principiul garantarii dreptului de proprietate, protectia instituita de Conventie fiind extinsa si la valori patrimoniale.
Institutiile Conventiei au statuat ca plata unor contributii la sistemul de securitate sociala, duce la nasterea unui drept cu valoare patrimoniala protejat de art. 1 din Protcolul nr. 1 aditional la Conventie, însa ca acest drept sa se nasca, el trebuie sa se nasca si sa fie recunoscut, cel interesat trebuie sa îndeplineasca toate conditiile prevazute de legislatia nationala în materie.
În cauza de fata,contestatorului i s-a recunoscut dreptul la pensia de serviciu în baza legii speciale, iar aceasta categorie de pensie intra sub sfera de aplicare a articolului 1 din Protocolul 1 la Conventie, iar recalcularea si revizuirea acestei categorii de pensie reprezinta o ingerinta a statului, ce trebuie, însa, sa se subordoneze celor 3 limitari impuse de primul paragraf ala art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventie, respectiv sa fie prevazuta de lege, sa aiba un scop legitim si sa existe un raport de proportionalitate între mijloacele folosite si scopul urmarit.
În cauza de fata, se constata ca aceasta masura este prevazuta de lege (Legea 119/2010 si OUG 59/2011), scopul recalcularii si revizuirii pensiei este legitim (având în vedere ca se urmareste diminuarea efectelor crizei economice si financiare ce afecteaza în prezent România), iar în cauza de fata tribunalul apreciaza ca se pastreaza un raport rezonabil de proportionalitate între mijlocul ales si interesul individual, si nu a fost instituita o sarcina impunatoare si excesiva pentru contestator, întrucât cuantumul pensiei revizuite este de 2.299 lei, cuantum ce depaseste în mod semnificativ nivelul pensiei medii pe tara si relativ apropriate de salariul mediu net pe economie.
În concluzie, tribunalul considera ca ingerinta statului în recalcularea si revizuirea pensiei contestatorului a avut loc cu respectarea celor trei limitari impuse de primul paragraf al art. 1 din Protocolul 1 aditional al Conventiei existând atât un scop legitim cât si un raport rezonabil de proportionalitate între mijloacele folosite si scopul urmarit, motiv pentru care contestatia va fi respinsa ca neîntemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge contestatia formulata de contestatorul BTV cu domiciliul ales, în contradictoriu cu intimata CASA JUDETEANA DE PENSII PRAHOVA, ca neîntemeiata.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica azi, 23.11.2011.
Presedinte, Asistenti Judiciari,
