Este corectă soluţia instanţei de fond cu privire la inadmisibilitatea contestaţiei la formulate, în condiţiile în care prin aceasta au fost invocate apărări de fond, respectiv nedatorarea sumei de bani executată silit.
Astfel, potrivit art.172 alin.3 C.proc.fiscală contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea silită, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă de judecată sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Or, procesul-verbal de înştiinţare plată, actul administrativ fiscal cu valoare de decizie de impunere, care se află la baza executării silite, i-a fost comunicat recurentului, contestatorul neformulând contestaţie împotriva acestuia, conform art.205 C.pr.fiscală, prin care să invoce apărări de fond, legate de nedatorarea sumei de bani cuprinse în actul fiscal. În aceste condiţii, în mod corect instanţa de fond a apreciat că în cadrul contestaţiei la executare nu mai pot fi puse în discuţie legalitatea şi temeinicia titlului.
Dosar nr.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECŢIA MIXTĂ DE ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. Şedinţa publică de la PREŞEDINTE Judecător
Judecător
Grefier
S-a luat spre examinare recursul declarat de către contestatorul-recurent împotriva sentinţei civile nra Judecătoriei Cluj-Napoca, privind şi pe intimat MUNICIPIUL CLUJ NAPOCA, DIRECTIA IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE, având ca obiect contestaţie la executare.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă contestatorul-
recurent, lipsă fiind reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care contestatorul- recurent depune la dosar înscrisuri (în susţinerea recursului.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa declară închise dezbaterile şi acordă cuvântul în recurs.
Contestatorul-recurent susţine recursul declarat în cauză, solicită
admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinţei atacate şi rejudecând cauza, admiterea contestaţiei la executare, cu consecinţa anulării tuturor actelor de executare din dosarul execuţional nr.
T R I B U N A L U L
Prin sentinţa civilă nr. a Judecătoriei Cluj-Napoca, a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia la executare formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimatul MUNICIPIUL CLUJ NAPOCA, DIRECTIA IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE, cu sediul în Cluj-Napoca, Piaţa Unirii, nr. 1, jud. Cluj.
S-a luat act ca părţile nu au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele : Prin contestaţia înregistrată sub nr. de mai sus, contestatorul a chemat în
judecată pe intimatul MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA – DIRECŢIA TAXE ŞI IMPOZITE LOCALE, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea tuturor actelor de executare silită realizate împotriva contestatorului în dosarul execuţional nr., arătând în motivarea cererii, că la data de 8, s-a emis titlul executoriu nr. prin care se începe executarea contestatorului pentru suma totală de 3271,85 lei, reprezentând impozite şi taxe pe terenul pe care îl foloseşte în Cluj-Napoca, unde se află imobilul ce constituie domiciliul contestatorului.
Or, conform prevederilor OG nr. 105/1999, aprobată prin legea nr. 189/2000, contestatorul beneficiază de scutirea la plata impozitelor şi taxelor pe teren, începând cu data de 1.01.2003 şi până în prezent. Acest fapt îl va dovedi cu adresa nr. a Consiliului Local Cluj-Napoca, Direcţia Taxe şi Impozite, care arată că este scutit de la plata taxelor şi impozitelor pe clădire şi întregul teren aferent în cota de 100%, începând cu anul 1993.
Ca atare, nu înţelege cum de s-a început executarea silită împotriva sa pentru sume de bani pe care nu le datorează, acest fapt fiind cunoscut de către Municipiul Cluj-Napoca.
Din analiza actele de la dosar, prima instanţă a reţinut că, intimata a invocat excepţia inadmisibilităţii contestaţiei la executare, excepţie de fond peremptorie şi absolută, raportat la disp. art. 205 şi urm. din OG 92/2003 privind C.pr.fiscală, coroborate cu prev. art. 173 alin. 3 C.pr.fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, pe care instanţa o va analiza cu precădere.
La data de 8.12.2010, s-a emis titlul executoriu nr. prin care se începe executarea contestatorului pentru suma totală de 3271,85 lei, reprezentând impozite şi taxe pe terenul pe care acesta îl foloseşte în , unde se află imobilul ce constituie domiciliul contestatorului.
Faţă de dispoziţiile imperative ale art. 172 alin. 3 C.pr.fiscală, în cadrul procedurii de executare silită îndreptate împotriva actelor de executare silită din cadrul dosarului execuţional nr, debitorul nu poate invoca apărări de fond cu privire la nelegalitatea şi netemeinicia titlului de creanţă devenit titlul executoriu.
În speţă, a fost emis la data de, procesul verbal-înştiinţare de plată, act administrativ fiscal cu valoare de decizie de impunere prin care a fost stabilit în sarcina contestatorului, în baza prevederilor art. 256 alin. 3 din legea nr.
571/2003, obligaţii fiscale aferente trenului deţinut în folosinţă în calitate de locatar în baza contractului de închiriere nr. şi a actului adiţional nr.
Conform acestui act administrativ fiscal, comunicat contestatorului la data de 23.02.2009 prin înmânare sub semnătură olografă, procesul verbal- înştiinţare de plată constituie titlu de creanţă şi ţine loc de înştiinţare de plată pe toată durata deţinerii terenului…. în cazul în care debitorul nu îşi plăteşte de bună voie impozitul pe teren datorat, prezentul proces verbal-înştiinţare de plată are elementele constitutive ale titlului executoriu, atât pentru debitul datorat, cât şi pentru accesoriile acestuia…
Instanţa reţine că potrivit prev. art. 172 alin. 3 C.pr.fiscală, „Contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege”.
Acea altă procedură prevăzută de lege se regăseşte în disp. art. 205 şi urm. din OG 92/2003, procedură de care contestatorul nu a înţeles a uza.
În mod just a apreciat intimata că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Potrivit art. 205 din C.pr.fiscală, împotriva titlului de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestaţie potrivit legii. Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condiţiile legii, iar conform art.
218 din acelaşi act administrativ deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluţionare a contestaţiei potrivit art. 212, la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii. Înainte de a se adresa
instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vătămată intr-un drept al sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Aceste prevederi sunt aplicabile şi în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ – jurisdicţională, iar partea nu a optat pentru aceasta. În aceste
condiţii, deşi titlul de creanţă reprezentat de procesul verbal pentru stabilirea impozitului/taxei pe terenul închiriat din data de 23.02.2009 i s-a comunicat reclamantului în condiţiile prevăzute de art. 44 alin. 2 lit. a C.pr.fiscală, respectiv prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent şi primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură, data comunicării fiind data ridicării sub semnătură a actului, 23.02.2009, contestatorul nu a înţeles să depună contestaţie împotriva acestuia nici în baza prevederilor art. 205 şi urm. C.pr.fiscală şi nici plângere prealabilă în baza prev. art. 7 din Legea nr. 554/2004.
În concluzie, petentul trebuia să urmeze procedura anterior descrisă, imperativ stabilită de lege, ceea ce nu s-a respectat în speţă, raţiune pentru care excepţia ridicată de intimată este întemeiată şi va fi admisă.
Evident că în această situaţie, cercetarea fondului pricinii devine inutilă.
Având în vedere dispoziţiile art.274 C.pr.civ. şi principiul disponibilităţii ce guvernează procesul civil, instanţa a luat act că părţile nu au solicitat cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei sentinţe civile a declarat, în termen legal, recurs contestatorul solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinţei civile recurate şi rejudecând cauza, să se dispună respingerea excepţiei inadmisibilităţii şi admiterea contestaţiei la executare.
În motivarea recursului declarat s-a arătat, în esenţă, că se impune respingerea excepţiei inadmisibilităţii contestaţiei la executare întrucât aceasta a fost întemeiată pe disp. art.399 şi urm. C.pr.civ., fiind începută executarea silită pentru sume de bani nedatorate. S-a mai arătat că s-a urmat în prezenta cauză procedura prevăzută de legiuitor, dovadă fiind discuţiile purtate la Municipiul
Cluj-Napoca, Direcţia Impozite şi Taxe Locale, memoriile adresate primarului
Municipiului Cluj-Napoca precum şi la Avocatul Poporului.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul Municipiul Cluj-Napoca a solicitat respingerea recursului declarat apreciind corectă soluţia instanţei de fond prin care s-a respins ca inadmisibilă contestaţia la executare formulată.
Analizând recursul declarat pe baza actelor de la dosarul cauzei şi a dispoziţiilor legale incidente, tribunalul reţine următoarele:
Faţă de dispoziţiile art.205 şi urm. din O.G. nr.92/2003 coroborat cu
art.173 alin.3 din C.pr.fiscală, cu modif. şi completările ulterioare, tribunalul apreciază corectă soluţia instanţei de fond cu privire la inadmisibilitatea contestaţiei la executare formulată de către contestatorul, în condiţiile în care prin aceasta au fost invocate apărări de fond, respectiv nedatorarea sumei de bani executată silit.
Astfel, potrivit art.172 alin.3 C.pr.fiscală contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea silită, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă de judecată sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Or, procesul-verbal de înştiinţare plată, actul administrativ fiscal cu
valoare de decizie de impunere, care se află la baza executării silite, i-a fost comunicat recurentului la data de, contestatorul neformulând contestaţie împotriva acestuia, conform art.205 C.pr.fiscală, prin care să invoce apărări de fond, legate de nedatorarea sumei de bani cuprinse în actul fiscal. În aceste condiţii, în mod corect instanţa de fond a apreciat că în cadrul contestaţiei la executare nu mai pot fi puse în discuţie legalitatea şi temeinicia titlului executoriu aflat la baza executării silite.
Aspectele invocate de către recurent, în sensul parcurgerii procedurii contestaţiei administrative împotriva titlului executoriu nu pot fi reţinute, adresele şi memoriile adresate Municipiului Cluj-Napoca, primarului ori Avocatului Poporului, având în vedere solicitarea de scutire de impozite şi nu contestarea în mod expres a deciziei de impunere.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 C.pr.civ., tribunalul va
respinge ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de împotriva sentinţei al Judecătoriei Cluj- Napoca, pe care o menţine în totul.
Decizia este irevocabilă.
Dată şi pronunţată în şedinţa publică din