Imprejurarea că în cadrul executării silite a intervenit în dosarul execuţional şi Administraţia Finanţelor Publice municipiului Cluj-Napoca, aceasta depunându-şi propriile titluri de executare, conform art.563 C.proc.civ., nu este de natură să atragă competenţa de soluţionare a Tribunalulului Cluj, secţia mixtă de administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Procesul în domeniul dreptului privat, privit în ansamblu nu este limitat la demersul de obţinere a hotărârii judecătoreşti ci include şi faza de silită, în consecinţă, un litigiu care a demarat ca unul prin excelenţă comercial şi care a dus la obţinerea unei hotărâri judecătoreşti susceptibilă de executare silită cu o natură comercială, nu-şi schimbă această natură în faza de executare, care rămâne parte intrinsecă a unui proces comercial, conform fazelor sau etapelor acestuia. În consecinţă, şi contestaţia la executare va avea o natură comercială, ca şi executarea silită însăşi.
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ
SECŢIA MIXTĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr.
DECIZIA CIVILA NR.568/R/2012
Şedinţa publică din Completul compus din: PREŞEDINTE A. R. Judecător L.A. C. Judecător R. M.
Grefier D.-P. O.
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe recurenta REGIA AUTONOMA A DOMENIULUI PUBLIC CLUJ NAPOCA, recurenta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA şi pe intimaţii SC G. T. SRL şi BEJ K. L. F., cauza având ca obiect contestaţie la executare.
La apelul nominal făcut se constată lipsa părţilor.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor şi poziţia procesuală a părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 09.05.2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Prin sentinţa civilă nr. 15.621/13.10.2011 a Judecătoriei Cluj-Napoca a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatoarei Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca în ceea ce priveşte petitul de distribuire a sumei în favoarea contestatoarei invocată de intimata Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca în dosar nr.25589/211/2011, ca neîntemeiată;
– a fost respinsă excepţia necompetenţei teritoriale a BEJ K. L. F.,
invocată de contestatoarea Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, în dosar nr. 25589/211/2011, ca neîntemeiată;
– a fost respinsă excepţia necompetenţei BEJ K. L. F., invocată de contestatoarea Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca în
dosar nr. 25591/211/2011, ca neîntemeiată;
– a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BEJ Kovacs Levente Ferenc invocată de intimata SC G. T. S. SRL în dosar nr. , ca neîntemeiată;
– s-a respins contestaţia la executare formulată de contestatoarea REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC CLUJ-NAPOCA, cu sediul în Cluj- Napoca, Calea Someşeni, nr.2, jud. Cluj, formulată în dosar nr.25589/211/2011 împotriva intimaţilor SC G. T. S. SRL, cu sediul în Zalău, str. T. V., nr.12, bl.D53,ap.9, jud. Sălaj, Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj- Napoca, cu sediul în Cluj-Napoca, P-ţa Avram Iancu, nr.3, jud. Cluj, ca neîntemeiată;
– a fost obligată contestatoarea la 2000 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatei SC G.T. S. SRL;
– s-a respins contestaţia la executare formulată de contestatoarea Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca în dosar nr.25591/211/2011 împotriva intimaţilor REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC CLUJ-NAPOCA, SC GPI TURISM SPORT SRL, BEJ K. L. F., cu sediul în Zalău, str. T. V. nr.12,bl.D,ap.3, jud. Sălaj, ca neîntemeiată;
– a fost obligată contestatoarea la 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatei SC G. T. S. SRL;
– s-a admis excepţia inadmisibilităţii cererii reconvenţionale invocată de
intimata Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca.
– a fost respinsă cererea reconvenţională formulată de intimata SC G. T. S. în contradictoriu cu intimata Administraţia Finanţelor Publice a municipiului
Cluj-Napoca, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că prin
contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de
23.09.2011 sub nr. de mai sus, contestatoarea Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimaţii SC G. T. SRL, Administraţia Finanţelor Publice A Municipiului Cluj-Napoca, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea procesului verbal de
distribuire a sumei de 341.949,42 lei, întocmit la data de 20.09.2011 în dosar execuţional nr.462/2011 al BEJ K. L. F. şi stabilirea ordinii de preferinţă la distribuirea acestei sume, astfel: creanţele reprezentând drepturi salariale restante ale angajaţilor RADP, în cuantum de 297.613 lei în favoarea contestatoarei; creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, contribuţii datorate bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat în cuantum de
44.336,42 lei, în favoarea AFP Cluj-Napoca. S-au solicitat cheltuieli de
judecată.
În motivarea contestaţiei se arată că, la data de 20.09.2011, în cadrul dosarului execuţional nr.462/2011, judecătoresc Kovacs Levente Ferenc a procedat la distribuirea sumei rezultată din executarea silită a
contestatoarei, în cuantum de 341.949 lei în favoarea SC G.T. S. SRL.
La distribuirea sumei contestatoarea a formulat obiecţiuni, potrivit art.570
C.p.c., considerând că nu a fost respectată ordinea de preferinţă instituită de
art.563 C.p.c., astfel:
I. Drepturile salariale ale angajaţilor contestatoarei, în cuantum de
297.613 lei, trebuiau achitate cu prioritate, indicarea de către executorul judecătoresc în cuprinsul procesului verbal de distribuire a sumelor atacat a dispoziţiilor art.7 alin.1 şi alin.20, ale art.170 lit.b şi art.563 lit.b, pentru încercarea de definire a noţiunilor de persoane fizice sau juridice şi a veniturilor fiind lipsită de substanţă juridică şi inaplicabilă în speţă.
II. Nelegalitatea procesului verbal este evidentă şi în privinţa sumei distribuită cu titlu de cheltuieli de judecată şi cheltuieli de executare, potrivit art.170 lit.a Cod procedură fiscală şi art.563 lit.a Cod procedură civilă.
În acest sens arată că, sumele reprezentând cheltuieli de judecată şi cheltuieli de executare potrivit art.563 lit.a C.p.c, puteau fi distribuite de către executorul judecătoresc, odată cu încheierea procesului verbal de distribuire a sumei de 597.062,78 lei către creditoarea SC G. T. S. SRL, la data de 18.08.2011.
Distribuirea acestei sume s-a făcut însă cu încălcarea dispoziţiilor art.458 C.p.c., în aceeaşi zi în care a fost virată de către terţul poprit în contul executorului judecătoresc, fără citarea contestatoarei, potrivit dispoziţiilor art.569 C.p.c.
Pe de altă parte, dacă procedura atipică de „ continuare a executării silite” de către un alt judecătoresc ar fi legală, apreciază că aceasta nu s-ar putea realiza decât în condiţiile art.371 ind. alin.2 C.p.c., fiind o renunţare la executarea silită din partea creditorului, caz în care cheltuielile de executare nu mai trebuie să fie suportate de debitor.
III. De la data înfiinţării popririi şi până la data întocmirii procesului verbal de distribuire a sumelor nu au trecut 6 luni, astfel că sumele necesare plăţii drepturilor salariale nu pot face obiect al executării silite prin poprire, potrivit art.452 lit.c C.p.c.
De asemenea menţionează că executorul judecătoresc nu avea competenţă teritorială de înfiinţare a popririi, aceasta aparţinând potrivit art.453 alin.2 C.p.c., executorului judecătoresc de la sediul debitorului sau celui de la
sediul terţului poprit.
În plus, executarea silită a contestatoarei a fost suspendată în dosarul execuţional nr.574/2010 al BEJ S. R. M. în intervalul 05.11.2010-16.02.2011 şi în intervalul 11.03.2011-28.06.2011, iar în această perioadă curgerea termenului prevăzut de art.452 alin.2 lit.c, a fost la rândul ei suspendat.
Prin întâmpinare, intimata Administraţia Finanţelor Publice a
municipiului Cluj-Napoca a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată, invocând excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatoarei în ceea ce priveşte petitul de distribuire în favoarea regiei a
„creanţelor reprezentând drepturi salariale restante ale angajaţilor RADP”,
arătând că, din prevederile art.563 alin.1 C.p.c. şi ale art.170 alin.1 din OG
nr.92/2003 rezultă, în mod clar, că pentru creanţele reprezentând salarii, ar fi putut participa la distribuirea sumei rezultate din executarea silită salariaţii RADP care şi-ar fi depus titlurile executorii la dosarul execuţional nr.462/2011 al BEJ S. R. M. şi tot salariaţii ar fi avut dreptul de a contesta procesul verbal de distribuire a preţului întocmit de executorul judecătoresc.
De asemenea a invocat inadmisibilitatea contestaţiei la executare, în considerarea faptului că, art.452 alin.2 C.p.c., nu reglementează modul de distribuire a sumelor realizate prin executarea silită ci interdicţia de executare silită prin poprire a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale pe o perioadă de cel mult 6 luni de la data înfiinţării popririi. Prin urmare, eventuala nerespectare de către executorul judecătoresc a dispoziţiilor art.452 alin.2 lit.c C.p.c putea fi invocată doar pe calea contestaţiei la executare. Pe fond arată că este neîntemeiată contestaţia la executare împotriva procesului verbal de distribuire a preţului, având în vedere că, în conformitate cu art.564 C.p.c, art.171 alin.1,3 din OG nr.92/2003 şi art.98 alin.1 din Legea nr.99/1999, creanţele bugetare înscrise în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare au prioritate la distribuire şi trebuiesc plătite de către executorul judecătoresc înaintea creanţelor prevăzute la art.563 alin.1 lit.b C.p.c. şi la art.170 alin.1 lit.b din OG nr.92/2003. Ori, la dosarul execuţional nu au fost depuse de către nici un creditor, titluri executorii pentru creanţe care să se fi încadrat în categoria de creanţe prevăzute de art.563 alin.1 lit.b sau de art.170 alin.1 lit.b din OG nr.92/2003 şi chiar dacă s-ar fi depus titluri pentru astfel de creanţe acestea nu puteau fi distribuite decât după ce creanţele bugetare înscrise în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare ar fi fost achitate în integralitate.
Prin întâmpinare intimata SC G. T. S. SRL a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată, în esenţă că, în dosarul de executare silită contestatoarea are calitatea de debitoare şi nu aceea de creditoare cum eronat se susţine. Drept urmare, pentru ca aceasta să justifice solicitarea exprimată de a i se distribui o sumă de bani cu titlu de salarii, este absolut necesar să deţină un titlu executoriu în acest sens, în care să i se recunoască creanţa cu titlu de drepturi salariale precum şi cuantumul acesteia.
Arată că, înfiinţarea popririi asupra conturilor debitoarei a fost instituită la data de 20.10.2010 în dosar execuţional nr.574/2010 al BEJ S. R. M.. Faptul că intimata a renunţat la serviciile BEJ S.R. M. nu echivalează cu o renunţare sau încetare a executării silite, BEJ K. fiind investit în dosarul nr.462/2011 cu o cerere de continuare a executării silite. Oricum nu se putea înceta executarea silită atâta vreme cât debitul datorat de RADP nu a fost achitat în întregime.
Prin urmare apreciază că termenul de 6 luni de zile curge de la data de
20.10.2010, dată la care a fost înfiinţată poprirea.
În şedinţa publică din data de 06.10.2011, în temeiul art.164 C.p.c,, instanţa a admis excepţia de conexitate invocată de contestatoarea Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj şi a dispus conexarea dosarului nr.25591/211/2011 al Judecătoriei Cluj-Napoca la prezentul dosar.
Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-
Napoca la data de 23.09.2011 sub nr. de mai sus, contestatoarea Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimaţii Rgia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, SC G. T. S. SRL, BEJ K. L. F., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea procesului verbal de distribuire a sumei de 341.949,42 lei şi întocmirea unui alt proces de distribuire prin care suma de 341.949,42 lei să fie atribuită contestatoarei pentru stingerea creanţelor fiscale garantate.
În motivare se arată că BEJ K. L. F. nu are competenţă de a „continua” executarea silită începută de BEJ S. R. M. şi în consecinţă, procesul verbal de distribuire a sumei de 341.949,42 lei a fost întocmit de un organ necompetent, fiind astfel lovit de nulitate absolută.
Susţine acest lucru, deoarece „continuarea„ executării silite de către un alt executor judecătoresc decât cel care a început-o, la cererea creditorului
urmăritor, nu este permisă nici de Legea nr.188/2000 nici de Codul de
procedură civilă.
În acest sens arată că, prin actul nr.31838/25.08.2011 contestatoarea a comunicat BEJ K. L. F. la data de 30.08.2011 că, sumele datorate de RADP Cluj sunt garantate (alături de procesele verbale de sechestru pentru bunuri imobile nr.18825/24.05.2011 şi nr.20143/01.06.2011, ambele înscrise în cărţile funciare ale imobilelor sechestrate-art.154 alin.6 din OG nr.92/2003) şi prin
înscrierea lor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare şi emiterea
avizelor de garanţie nr.10261,10262, 10263, 10265, 10266/22 .08.2011.
Ori, în conformitate cu art.564 C.p.c, art.171 alin.1-3 din OG nr.92/2003 şi art.98 alin.1 din Legea nr.99/1999, creanţele bugetare înscrise în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare au prioritate la distribuire şi trebuiau plătite de către executorul judecătoresc înaintea creanţelor prevăzute de art.563
alin.1 lit.b C.p.c şi al art.170 alin.1, lit.b din OG nr.92/2003.
Apreciază că suma de 78.433 lei reprezentând cheltuieli de judecată în baza Deciziei civile nr.120/2011 a Curţii de Apel Cluj a fost în mod greşit distribuită SC G. T. S. SRL, deoarece această sumă nu se încadrează în categoria de creanţe prevăzută de art.563 alin.1 lit.a C.p.c.
În ceea ce priveşte onorarul executorului judecătoresc (25.806,74 lei)
apreciază că este total nejustificat şi exagerat de mare, deoarece executorul judecătoresc nu a întocmit decât adrese de înfiinţare a popririi care fuseseră
anterior emise şi de către BEJ S. R. M..
La fel, suma de 237.709,42 lei a fost în mod greşit distribuită în favoarea SC G. T. S. SRL, deoarece astfel cum rezultă din titlul executoriu, acest creditor nu are creanţe reprezentând salarii sau alte drepturi asimilate acestora.
Prin întâmpinare intimata SC G. T. S. SRL a solicitat respingerea
contestaţiei la executare ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că distribuirea sumei de bani rezultată din popriri a fost distribuită în mod legal de către BEJ K. L. F., în favoarea intimatei, în virtutea caracterului prioritar al creanţei pe care o deţine faţă de debitoarea
RADP Cluj.
Arată că sumele de bani reprezentând cheltuieli de judecată şi de executare nu au fost distribuite până la data întocmirii procesului verbal atacat,
astfel încât susţinerile contestatoarei nu sunt decât simple presupuneri. Astfel,
sumele de bani reprezentând cheltuieli de judecată au fost stabilite de către Curtea de Apel Cluj prin Decizia nr.120/2011 a cărei încuviinţare a executării silite s-a făcut doar la data de 3 august 2011 prin Încheierea civilă nr.9777/2011, iar cheltuielile de executare au fost avansate de către intimată în
data de 12.08.2011 la momentul la care a formulat cererea de continuare a
executării silite de către BEJ K. L. F..
De altfel, creanţele reprezentând cheltuieli de judecată se distribuie cu
prioritate, acestea încadrându-se la art. 563 alin. 2 lit.a C.p.c.
Pe cale de cerere reconvenţională, intimata solicită instanţei să se
constate caracterul fraudulos al intervenţiei contestatoarei în cadrul executării
silite.
În motivare se arată că, în data de 28.07.2011, contestatoarea a înregistrat la executorul judecătoresc un script prin care a arătat că nu îşi exprimă intenţia de a executa silit sumele reprezentând aşa zisa creanţă pe care o deţine împotriva RADP Cluj. Însă a doua zi, aceasta îşi schimbă radical poziţia, în sensul că doreşte să intervină în executarea silită privind creanţa intimatei, depunând titlurile sale de creanţă.
Relevant în dovedirea caracterului fraudulos al intervenţiei este şi aceea
că aceasta a fost provocată la solicitarea debitoarei. Mai mult, chiar debitoarea pentru a se sustrage de la plata debitului datorat, depune la dosarul execuţional nr.574/2010 două cereri prin care doreşte să aducă la cunoştiinţa executorului judecătoresc că deţine o serie de titluri emise de către contestatoare cu solicitarea să i se elibereze acesteia sumele reprezentând creanţe bugetare.
Totodată invocă lipsa de interes a AFP Cluj-Napoca în ceea ce priveşte intervenţia acesteia în cadrul executării silite, în considerarea faptului că aceasta a pornit propria executare silită în baza Codului de procedură fiscală.
Prin note scrise, contestatoarea solicită respingerea cererii reconvenţionale ca inadmisibilă, deoarece creanţele bugetare datorate de RADP Cluj au fost stabilite prin titluri de creanţă devenite titluri executorii prin expirarea termenului de plată, iar prin contestaţia reglementată de art.570 alin.2
C.p.c. se poate pune în discuţie doar modul de distribuire a sumelor rezultate din executarea silită şi nicidecum legalitatea şi temeinicia titlurilor executorii deţinute de către contestatoare împotriva debitorului urmărit.
Asupra cauzei de faţă instanţa de fond a reţinut următoarele:
În ceea ce priveşte contestaţia la executare formulată de către Regia
Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca şi care face obiectul dosarului nr.25589/211/2011, instanţa de fond a reţinut că, prin întâmpinare intimata
Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca a invocat excepţia
lipsei calităţii procesuale active a contestatoarei în ceea ce priveşte petitul de distribuire în favoarea acesteia a creanţelor reprezentând drepturi salariale.
În ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale active, instanţa de fond a
reţinut că, una dintre condiţiile – premisa obligatorie pentru a exercita o acţiune în instanţă în vederea valorificării unui drept – o constituie legitimarea, justificarea calităţii procesuale active, care se află în legătură directă, intrinsecă cu justificarea unui cu interes legitim.
Prin urmare, calitatea procesuală nu poate fi privită pur şi simplu ca titlu sub care o persoană figurează în proces, ci este puterea de a acţiona în justiţie, bazată pe un interes legal, personal şi direct.
Faptul că o persoană formulează o cerere de chemare în judecată, conferă persoanei respective calitatea de parte, urmând ca aceasta să-şi justifice interesul formulării cererii, dobândind prin aceasta calitate procesuală sau nu.
Analizând motivele contestaţiei la executare, instanţa de fond a reţinut că, potrivit art.570 (2) C.p.c., cel nemulţumit de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare poate cere executorului judecătoresc
să consemneze obiecţiile sale în procesul verbal care poate fi contestat în termen de 3 zile.
Din actele dosarului rezultă că în dosarul de executare silită nr.462/2011 al BEJ Kovacs Levente Ferenc, contestatoarea are calitatea de debitor, iar în această calitate a participat la distribuirea sumelor obţinute în urma executării silite prin poprire şi a formulat obiecţiuni consemnate în procesul verbal nr.36338 încheiat la data de 21.09.2011.
Drept urmare, atâta timp cât legea îi conferă debitorului dreptul de a
participa la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită, iar obiecţiunile şi contestaţia pot fi făcute de cel nemulţumit, rezultă că legiuitorul a acordat o legitimare procesuală activă nu doar creditorilor ci tuturor persoanelor care participă la executarea silită.
În consecinţă instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale
active a contestatoarei în ceea ce priveşte modalitatea de distribuire a sumelor rezultate din executarea silită.
În ceea ce priveşte excepţia necompetenţei teritoriale a executorului judecătoresc K. L.F. invocată de contestatoare, instanţa de fond a respins-o având în vedere că, potrivit art.37 alin.1 din Legea nr.188/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr.15/2011, executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile pe tot cuprinsul curţii de apel în a cărei rază teritorială se află
judecătoria.
Având în vedere că BEJ K. L.. îşi desfăşoară activitatea în loc. Zalău care se găseşte pe raza teritorială a Curţii de Apel Cluj, instanţa a apreciat că acesta are competenţă teritorială pentru punerea în executare silită a sumelor datorate de debitoarea RADP Cluj, creditoarei SC G. T. S. SRL.
În ceea ce priveşte excepţia necompetenţei executorului judecătoresc K.
L. F. invocată de contestatoarea Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca în dosar nr.25591/211/2011 instanţa de fond a respins-o pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată la BEJ S. R. M. la data de 12 august 2011 în
dosar execuţional nr.574/2010, creditoarea SC G. T. S. SRL a adus acestuia la
cunoştinţă că, începând cu data de 12.08.2011 aceasta a decis să renunţe la serviciile executorului judecătoresc.
La aceeaşi dată, creditoarea SC G. T. S. SRL a solicitat executorului judecătoresc K. L. F. continuarea executării silite începută de către BEJ S. R. M. în dosar execuţional nr.574/2010 în contradictoriu cu debitoarea Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, în vederea punerii în executare silită a Sentinţei comerciale nr.2176/C/2010, precum şi a Deciziei nr.120/2011 a Curţii de Apel Cluj.
continue executarea silită a titlurilor executorii deţinute de către creditoarea SC G. T. S. SRL, continuare a executării silite care nu este interzisă expres de Legea nr.188/2000 a executorilor judecătoreşti şi de Codul de procedură civilă.
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BEJ K. L. F.
invocată de intimata SC G. T. S. SRL în dosar nr.25591/211/2011, instanţa a
respins-o ca neîntemeiată, apreciind că prin distribuirea sumelor, se include şi onorariul de executare, executorul judecătoresc având un interes personal şi deci, calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei instanţa de fond a reţinut, raportat la dosar nr.
25589/211/2011 că, prin Sentinţa comercială nr.2176/C/2010, pronunţată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr.1153/1285/2008, pârâta RADP Cluj a fost obligată să plătească reclamantei SC G. T. S. SRL sumele de 2.186.987 lei,
venit nerealizat aferent anilor 2006-2009, 638.290,15 lei penalităţi datorate
pentru nerambursarea la termen a creditelor lunare luate de la CEC BANK SA şi dobânda comercială legală aferentă sumei de 3.038.987 lei, calculată începând cu data rămânerii irevocabile a hotărârii şi până la achitarea debitului.
A fost obligată pârâta la 33.581,39 lei cheltuieli de judecată în favoarea
reclamantei.
Prin Decizia civilă nr.120/2011, pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr.1153/1285/2008, a fost schimbată în parte Sentinţa comercială nr.2176/C/2010,, în sensul că a obligat pârâta RADP Cluj la plata către reclamanta SC G. T. S. SRL a sumei totale de 2.639.412,15 lei, precum şi la plata sumei de 78.433,26 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin Încheierea civilă nr.16058/2010 pronunţată de Judecătoria Cluj-
Napoca în dosar nr.32584/211/2010 a fost admisă cererea formulată de BEJ S. R. M. cu privire la încuviinţarea executării silite a titlului executoriu Sentinţa
comercială nr.2176/C/2010 a Tribunalului Cluj.
Prin încheierea civilă nr.9777/2011, pronunţată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosar nr.20426/211/2011 a fost admisă cererea BEJ S. R. M. cu privire la încuviinţarea executării silite a titlului executoriu Decizia comercială nr.120/2011 a Curţii de Apel Cluj.
Prin cererea înregistrată la BEJ S. R. M. la data de 12 august 2011 în dosar execuţional nr.574/2010, creditoarea SC G. T. S. SRL a adus acestuia la cunoştinţă că, începând cu data de 12.08.2011 aceasta a decis să renunţe la serviciile executorului judecătoresc.
La aceeaşi dată, creditoarea SC G. T. S. SRL a solicitat executorului
judecătoresc K. L. F. continuarea executării silite începută de către BEJ S. R. M. în dosar execuţional nr.574/2010 în contradictoriu cu debitoarea Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, în vederea punerii în executare silită a Sentinţei comerciale nr.2176/C/2010, precum şi a Deciziei nr.120/2011 a Curţii de Apel Cluj.
În baza titlurilor executorii mai sus enunţate BEJ K. L. F. a adus la
cunoştinţă terţilor popriţi că, începând cu data de 12.08.2011 să procedeze la
Cluj de către BEJ S. R. M..
Totodată executorul judecătoresc a comunicat terţilor popriţi şi dispoziţiile de înfiinţare a popririlor asupra conturilor băneşti ale debitoarei RADP Cluj.
La data de 18.08.2011, executorul judecătoresc a întocmit procesul verbal
de distribuire a preţului, suma totală de 597.062,78 lei fiind eliberată, din lipsa
altor creditori, creditoarei G. T. S. SRL.
Prin adresa nr.31838/19.08.2011 intimata Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca a solicitat executorului judecătoresc ca, din sumele obţinute prin executarea silită efectuată împotriva RADP Cluj, să fie distribuită în favoarea acesteia suma de 1.600.473 lei, reprezentând credite bugetare certe, lichide şi exigibile, garantate.
Precizează că, pentru încasarea creanţelor fiscale au fost întocmite dosare
de executare silită, în care au fost emise procese verbale de sechestru asupra imobilelor proprietatea debitoarei, precum şi somaţii, titluri executorii şi adrese de înfiinţare a popririi.
Mai arată că, toate creanţele fiscale ale RADP sunt garantate fiind înscrise în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.
Prin procesul verbal de distribuire a sumelor din data de 20.09.2011, executorul judecătoresc K. L. F. a procedat la distribuirea sumei de 341.949,42 lei în favoarea creditoarei SC G. T.S. SRL.
S-a reţinut de către executorul judecătoresc că suma distribuită se compune din cheltuieli de judecată şi de executare în cuantum de 194.240 lei, precum şi creanţe reprezentând nerealizat în cuantum de 237.709,42 lei.
În ceea ce priveşte suma de 237.709,42 lei, executorul a apreciat că
venitul nerealizat de către o societate comercială este asimililat salariilor persoanelor fizice potrivit art.7 alin.1 şi 20 din Codul fiscal, astfel încât această creanţă trebuie distribuită înaintea creanţei fiscale solicitate de către Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca.
Împotriva modului de distribuire a preţului au formulat obiecţiuni atât debitoarea RADP Cluj-Napoca cât şi creditoarea Administraţia Finanţelor
Publice a municipiului Cluj-Napoca şi care au fost consemnate în cuprinsul procesului verbal mai sus menţionat.
În drept, potrivit art.399 C.p.c., împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.
Potrivit art.570 (2) C.p.c., cel nemulţumit de modul stabilit pentru
eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare poate cere executorului
judecătoresc să consemneze obiecţiile sale în procesul verbal, care poate fi
contestat în termen de 3 zile.
Prin contestaţia la executare, contestatoarea RADP Cluj-Napoca a solicitat anularea procesului verbal de distribuire a sumei din data de
20.09.2011, invocând trei motive de nelegalitate a acestuia.
executarea silită executorul judecătoresc nu a ţinut cont de faptul că drepturile salariale ale angajaţilor RADP Cluj-Napoca în cuantum de 297.613 lei trebuiau achitate cu prioritate, astfel cum prevăd dispoziţiile art.563 C.p.c.
Instanţa nu poate acorda relevanţă susţinerilor contestatoarei, cu privire la
anularea procesului verbal de distribuire a preţului întrucât, potrivit art.562
C.p.c., suma de bani realizată prin executarea silită se eliberează creditorului urmăritor până la acoperirea integrală a drepturilor sale, iar suma rămasă disponibilă se predă debitorului.
Din actele existente în dosarul de executare silită rezultă fără putinţă de tăgadă că RADP Cluj-Napoca are calitatea de debitoare a creditorilor SC G. T. S. SRL şi Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca şi nicidecum de creditoare.
Este real că dispoziţiile art.563 dau preferinţă la distribuire creanţelor reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora, însă acest text de lege
trebuie coroborat cu art.562 C.p.c., care prevede în mod expres că sumele rezultate în urma executării silite se distribuie creditorilor.
Ori, având în vedere că executarea silită împotriva RADP Cluj-Napoca a fost începută în anul 2010, nimic nu i-a împiedicat pe salariaţii RADP Cluj-Napoca să intervină în dosarul execuţional, în calitate de creditori în vederea realizării creanţelor lor salariale.
În consecinţă, situaţia învederată instanţei de contestatoare nu reprezintă un abuz din partea executorului judecătoresc sau o necunoaştere a dispoziţiilor legale în materie, acesta procedând în mod legal la distribuirea sumei de bani, creditorilor.
Cu privire la încălcarea de către executorul judecătoresc a dispoziţiilor
art.458 C.p.c., instanţa de fond a reţinut că, potrivit acestui text de lege, executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai după împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume, iar potrivit art.569 (1) C.p.c., eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare se poate face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, când executorul va proceda, după caz, la eliberarea sau distribuirea acesteia, cu citarea părţilor şi a creditorilor care şi-au depus titlurile.
Din textele de lege enunţate instanţa de fond a reţinut că acestea nu prevăd o sancţiune pentru nerespectarea termenului de 15 zile, dispoziţiile fiind aplicabile prin analogie cu dispoziţiile art.105 alin.(2) C.p.c, însă în speţă
contestatoarea nu a făcut dovada prejudiciului pe care l-a încercat prin nerespectarea acestui termen.
Pe de altă parte, dispoziţiile art.399 alin.(2) C.p.c., nu se pot interpreta nerestricţionat, în sensul că toate normele existente în materia executării silite sunt de natură a atrage sancţiunea nulităţii absolute exprese, în cazul încălcării lor, astfel încât să nu fie necesară dovada vătămării.
Din economia reglementării, rezultă că legiuitorul a înţeles să prevadă expres atunci când a considerat că încălcarea normei este sancţionată cu nulitatea expresă, aşa cum rezultă din alte texte.
Cu privire la faptul că de la data înfiinţării popririi şi până la întocmirea procesului verbal de distribuire a preţului rezultat din executarea silită nu au trecut 6 luni, potrivit art.452 C.p.c., instanţa de fond a reţinut că textul de lege
invocat face referire la sumele care pot fi executate prin poprire, dispunând în mod expres prin alin.2 lit. c că nu sunt supuse popririi sumele necesare plăţii drepturilor salariale, dar nu mai mult de 6 luni la data înfiinţării popririi.
Rezultă aşadar că dispoziţiile art.452 C.p.c nu fac referire la modalitatea de distribuire a sumelor rezultate din executarea silită şi nici la termenul în care aceste sume pot fi distribuite, ci doar la sumele de bani ce nu pot fi executate silit prin poprire.
Drept urmare, prima instanţ[ a reţinut că aceasta este o apărare ce ţine de contestaţia la executare, contestatoarea putând invoca aceste aspecte pe dreptul
comun, pe calea contestaţiei speciale cel nemulţumit putând invoca aspecte ce ţin doar de modul de eliberarea sau distribuire a sumei, ori contestatoarea prin obiecţiunile invocate nu atinge aspectul cerut de legiuitor.
De altfel, din întreg dosarul execuţional rezultă că executarea silită prin poprire a fost demarată de către creditoarea SC G. T. S. SRL în luna octombrie
2010 prin înregistrarea cererii sale de executare silită la BEJ S. R M., iar procesul verbal de distribuire a preţului s-a întocmit în luna septembrie 2011.
Timp de 8 luni de zile, executorul judecătoresc a respectat decizia creditoarei SC G. T. S. SRL, în sensul că sumele reprezentând salarii nu au fost distribuite acesteia, rămânând la dispoziţia debitoarei.
În considerarea motivelor de fapt şi de drept enunţate instanţa de fond a respins contestaţia la executare formulată de contestatoarea Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, având ca obiect anularea procesului verbal de distribuire a preţului din data de 20.09.2011 în dosar execuţional nr.462/2011 al BEJ K. L. F.,ca neîntemeiată.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art.274 C.p.c., contestatoarea a fost obligată la 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatei SC G. T. S. SRL.
Prin contestaţia la executare ce face obiectul dosarului nr.25591/211/2011, contestatoarea Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca a solicitat instanţei anularea procesului verbal de distribuire a sumei de 341.949,42 lei întocmit de BEJ K. L. F. în dosar execuţional nr.462/12011 la data de 20.09.2011, cu motivaţia că suma trebuia distribuită în favoarea contestatoarei pentru stingerea creanţelor bugetare în
conformitate cu prevederile art.563 C.p.c şi art.170 alin.1 lit.d din OG nr.92/2003.
Susţine contestatoarea că, în conformitate cu prevederile art.564 C.p.c. şi art.171 alin.1-3 din OG nr.92/2003 şi art.98 alin.1 din Legea nr.99/1999, creanţele bugetare înscrise în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare au prioritate la distribuire şi trebuiau plătite de către executorul judecătoresc înaintea creanţelor prevăzute la art.563 alin.1 lit.b C.p.c şi art.170 alin.1 lit.b din OG nr.92/2003.
Analizând contestaţia formulată împotriva modului de distribuire a preţului instanţa de fond a reţinut că executarea silită a fost demarată în baza normelor generale prevăzute de codul de procedură civilă.
Cu toate acestea, contestatoarea invocă în susţinerea contestaţiei sale şi
dispoziţiile Codului de procedură fiscală.
Potrivit art.136 (9) Cod procedură fiscală, în cazul în care asupra aceloraşi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanţe fiscale, cât şi pentru titluri ce se execută în condiţiile prevăzute de alte dispoziţii legale, executarea silită se va face potrivit acestui cod, de către organele de executare prevăzute de acesta.
Din textul de lege enunţat rezultă că, în cazul în care există un concurs de
executări silite, vor fi aplicabile dispoziţiile care reglementează procedura executării silite a creanţelor fiscale, organele administrativ fiscale de executare silită fiind cele mandatate de legiuitor să continue procedura execuţională, indiferent de momentul în care a început executarea silită de drept comun, executorului judecătoresc încetându-i competenţa în momentul declanşării executării silite în baza Codului de procedură fiscală.
Or, atâta vreme cât contestatoarea, în calitate de creditoare nu a înţeles, prin organele sale de executare silită să solicite încetarea executării silite începute pe calea dreptului comun în considerarea faptului că s-a pornit executarea silită împotriva debitoarei RADP Cluj în temeiul Codului de procedură fiscală, nu este în drept a invoca în prezentul litigiu dispoziţiile OG nr.92/2003.
Drept urmare, instanţa de fond a apreciat că distribuirea sumei de către
executorul judecătoresc K. L. F. în doar execuţional nr.462/2011 este guvernată de dispoziţiile codului de procedură civilă şi nicidecum de dispoziţiile codului de procedură fiscală.
Raportat la motivele invocate de către contestatoare, instanţa a reţinut că, intimata RADP Cluj-Napoca figurează în evidenţele contestatoarei cu datorii fiscale.
Împotriva acesteia a fost demarată procedura executării silite în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură fiscală de către Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca, fiind emise în acest sens titluri executorii şi somaţii de plată.
În baza titlurilor executorii, organul fiscal a întocmit la data de 1 iunie
2011 procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile, asupra terenului proprietatea debitoarei înscris în CF 279432 Cluj-Napoca.
Prin încheierea de CF nr.62906/03.06.2011 s-a admis cererea Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca cu privire la imobilul cu nr. cadastral 279432, proprietatea debitoarei RADP Cluj-Napoca şi s-a întabulat dreptul de ipotecă în valoare de 1.068.778 lei plus majorări de întârziere, în continuare calculate până la data plăţii sau stingerii debitului.
Totodată, în temeiul art.98 alin.1 din Legea nr.99/1999, contestatoarea şi-
a înscris creanţa în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.
Organul fiscal a continuat executarea silită, iar prin procesul verbal de distribuire a sumelor nr.36338/21.09.2011 din dosar execuţional nr.201233/2011, în temeiul art.136 din OG nr.92/2003, a distribuit suma de
289.946,94 lei în favoarea creditoarei Administraţia Finanţelor Publice Cluj-
Napoca, deşi în dosarul execuţional mai sus enunţat şi-au depus creanţele şi
BEJ K. L. F., BEJ C. M. R.SC G. T. S. SRL.
Potrivit Titlului VI, art.74 din Legea nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice,în cazul în care rezultatele obţinute din valorificarea bunului ca urmare a executări sunt insuficiente pentru a acoperi în întregime plata obligaţiei garantate, debitorul rămâne obligat pentru diferenţa de plată.
Din cele enunţate rezultă că în speţă, contestatoarea a instituit asupra bunurilor imobile ale debitoarei RADP Cluj-Napoca sechestru judiciar şi
totodată a pornit împotriva aceluiaşi debitor executarea silită fiscală prin
poprire.
Drept urmare, potrivit art.159 alin.1 din OG nr.92/2003, contestatoarea avea obligaţia ca, în termen de 15 zile de la întocmirea procesului verbal de
sechestru să procedeze, în situaţia în care debitoarea nu-şi plăteşte debitul, la valorificarea bunurilor sechestrate fără efectuarea altor formalităţi, fapt nerealizat în cauză.
Pe de altă parte, din probele de la dosar nu rezultă cu certitudine care este cuantumul real al creanţei deţinute de către contestatoare faţă de debitoarea RADP Cluj-Napoca, având în vedere că aceasta a demarat şi procedura de executare silită întemeiată pe dispoziţiile codului de procedură fiscală, în cadrul
căreia a recuperat o parte din creanţă.
Faţă de această situaţie,contestatoarei AFP Cluj-Napoca, deşi nu i se neagă dreptul de a executa creanţele pe care le are faţă de debitoarea RADP Cluj-Napoca, în conformitate cu dispoziţiile art.74 din Legea nr.99/1999, va putea ridica pretenţii asupra veniturilor debitoarei RADP Cluj-Napoca în cadrul dosarului de executare silită nr.462/2011 al BEJ K. L. F., numai după epuizarea
executării silite fiscale asupra bunurilor asupra cărora are constituite garanţii reale înscrise în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.
Desigur că, potrivit art.136 Cod procedură fiscală, contestatoarea era în drept a solicita încetarea executării silite începute pe calea dreptului comun urmând ca, în contradictoriu cu toţi creditorii debitoarei RADP Cluj-Napoca să
continue executarea silită pe procedura fiscală, lucru ce nu s-a realizat.
În considerarea motivelor de fapt şi de drept enunţate, instanţa de fond a
respins contestaţia formulată de contestatoarea Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca privind anularea procesului verbal de distribuire a sumelor din data de 20.09.2011, ca neîntemeiată.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art.274 C.p.c., contestatoarea a fost obligată la 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatei SC G. T. S. SRL.
Pe cale de cerere reconvenţională intimata, SC G. T. S. SRL a solicitat instanţei să constate caracterul fraudulos al intervenţiei contestatoarei în cadrul executării silite.
Codul de procedură civilă instituie în art.111 teza a doua, principiul subsidiarităţii acţiunii în constatare faţă de cererea de realizare a dreptului.
Ori, acţiunea prin care se atacă actele viclene făcute de debitori
întemeiată pe dispoziţiile art.975 Cod civil, este o acţiune în realizare, astfel încât formularea unei acţiuni în constatare prin care să se constate caracterul fraudulor al unui act, apare ca inadmisibilă.
Că intimata a urmărit realizarea dreptului său absolut de creanţă asupra veniturilor obţinute prin executarea silită a debitoarei RADP Cluj-Napoca, rezultă din chiar petitul cererii şi din motivare, aceasta urmărind înlăturarea creditoarei Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca de la
distribuirea preţului.
În considerarea celor enunţate, instanţa de fond a admis excepţia invocată de intimata RADP Cluj-Napoca şi în consecinţă a respins cererea reconvenţională ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri au promovat recurs Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca şi Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, declaraţiile fiind înregistrate la Judecătoria Cluj-Napoca, la datele de 17.10.2011 respectiv la 31.10.2011.
În motivarea recursului Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca, a solicitat modificarea sentinţei civile anterior menţionate în sensul admiterii contestaţiei înregistrate la Judecătoria Cluj-Napoca sub numărul de dosar 25591/211/2011, şi anulării Procesului-verbal de distribuire a sumei de 341.949,42 lei întocmit de BEJ K. L. F. în dosarul execuţional nr.
462/2011 la data de 20.09.2011, şi să se dispună ca suma de 341.949,42 lei să fie distribuită în favoarea recurentei pentru stingerea creanţelor fiscale garantate datorate de Regia Autonomă a Dosarului Public Cluj-Napoca şi să fie înlăturată obligaţia recurentei de plată a sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea S.C. G. T. S. S.R.L.
În motivarea recursului, contestatoarea RADP Cluj să se constate că
sentinţa atacata este parţial netemeinică şi nelegală, iar în urma rejudecării în fond a pricinii, prin decizia ce se va pronunţa, să se dispună admiterea recursului, modificarea în parte a sentinţei atacate şi în , instanţa de control să se dispună anularea procesului verbal de distribuire a sumei de 341.949,42 lei întocmit la data de 20.09.2011 în dosarul execuţional nr.462/2011 al BEJ K. L. F. şi stabilirea ordinii de preferinţa la distribuirea acestei sume, potrivit art.563 c.proc.civilă.
Cele două recursuri au fost înaintate spre competentă soluţionare
Tribunalul Comercial Cluj, însă instanţa specializată, prin decizia civilă nr.
66/06.02.2012 a declinat competenţa de soluţionare a recursurilor declarate în cauză în favoarea Tribunalului Cluj, arătând că ar fi avut competenţă în soluţionarea recursurilor numai în măsura în care hotărârea atacată ar fi fost una pronunţată în primă instanţă în materia profesioniştilor.
La Tribunalul Cluj cauza a fost înregistrată la data de 05.03.2012, sub acelaşi număr unic de dosar.
La data de 25.04.2012, recurenta RADP Cluj a invocat în scris, depunând în acest sens un memoriu, excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Cluj în soluţionarea celor două recursuri formulate de către RADP şi de către Administraţia Finanţelor Publice Cluj-Napoca, arătând că în analizarea
caracterului comercial sau fiscal a litigiului, esenţială este natura titlului executoriu, acesta fiind o hotărâre pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în materie comercială.
Asupra excepţiei de faţă, Tribunalul Cluj reţine că titlul executoriu în baza căruia s-a demarat executarea silită în dosarul execuţional nr. 462/2011 al BEJ Kovacs Levente Ferenc a fost Decizia Civilă nr. 120/2011, pronunţata în dosarul nr. 1153/2008 de către Curtea de Apel, aceasta decizie fiind pronunţata
într-un litigiu comercial desfăşurat între doi comercianţi, respectiv recurenta
RADP Cluj şi intimata SC G.T. S. SRL.
În cadrul executării silite a recurentei a intervenit în dosarul execuţional nr. 462/2011 al BEJ K. L. F. şi intimata Administraţia Finanţelor Publice municipiului Cluj-Napoca, aceasta depunându-şi propriile titluri de executare, conform art.563 C.proc.civ.
Prin urmare, contrar celor reţinute de către Tribunalul Comercial Cluj în considerentele deciziei nr. 66/06.02.2012, executarea silită era făcuta cu privire la un titlu executoriu de natură comercială iar nu cu privire la un titlu executoriu administrativ-fiscal.
Obiectul contestaţiei la executare, demarată în conformitate cu prevederile art.570 alin.2 din codul de procedură civilă, este practic anularea procesului verbal de distribuire a sumei de 341.949,42 lei realizată din poprirea
conturilor RADP Cluj în baza Deciziei Civile nr.120/2011, pronunţata de Curtea de Apel Cluj, ca urmare a admiterii apelurilor împotriva sentinţei Comerciale nr. 2176/21.05.2010 a Tribunalului Comercial Cluj.
În cuprinsul procesului verbal contestat de recurenta RADP Cluj se face trimitere expresă la acest titlu executoriu, iar sumele distribuite de către executorul judecătoresc s-au distribuit potrivit Deciziei Civile nr. 120/2011 –
cheltuieli de judecată şi venit nerealizat.
Potrivit practicii judiciare în materie, dar şi literaturii de specialitate, etapa executării silite este ultima în cadrul procesului civil, şi atâta vreme cât se recunoaşte competenţa funcţională a secţiei comerciale, sau instanţei specializate, de a judeca în fond şi în căile de atac acţiunile privitoare la actele juridice comerciale, nu ar fi logic ca faza finală a procesului, cea a executării silite, să intre în compentenţa altei secţii, sau instanţe de judecată, creându-se
astfel o deosebire artificială între faza judecăţii şi cea a executării.
Câtă vreme raportul juridic substanţial, dedus judecăţii, este unul
comercial, executarea silită va avea aceeaşi natură, adică comercială.
Natura contestaţiei la executare este determinată, indiscutabil, de natura civilă sau comercială a dreptului litigios, având în vedere că în cadrul ei pot fi
invocate apărări de fond, în contra titlului executoriu, în ipoteza reglementată
prin art. 399 alin. 3 din Codul de Procedură Civilă.
Întrucât, în cazul executării silite se urmăreşte realizarea efectivă a dreptului pretins, rezultă că toate cererile din tot cursul procesului, inclusiv cele din faza executării, dată fiind natura comerciala a dreptului recunoscut prin titlul executoriu, se impun a fi judecate de către instanţa comercială.
Instanţa sau secţia specializată competentă se stabileşte în funcţie de natura creanţei supuse executării silite, dispoziţiile derogatorii referitoare la competenţa judecării ca instanţă de executare, independent de natura creanţei, vizând exclusiv, competenţa de primă instanţă nu şi pe aceea din căile de atac.
Procesul în domeniul dreptului privat, privit în ansamblu nu este limitat la demersul de obţinere a hotărârii judecătoreşti ci include şi faza de executare silită, în consecinţă, un litigiu care a demarat ca unul prin excelenţă comercial şi
care a dus la obţinerea unei hotărâri judecătoreşti susceptibilă de executare silită cu o natură comercială, nu-şi schimbă această natură în faza de executare, care
rămâne parte intrinsecă a unui proces comercial, conform fazelor sau etapelor acestuia. În consecinţă, şi contestaţia la executare va avea o natură comercială, ca şi executarea silită însăşi.
Sintetizând, tribunalul va admite excepţia necompetenţei materiale a
Tribunalului Cluj şi în consecinţă va declina competenţa materială de soluţionare a recursului declarat de recurentele Administraţia Finanţelor Publice a mun. Cluj-Napoca, şi Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr.15621/13.10.2011 a Judecătoriei Cluj-Napoca, în favoarea Tribunalului Comercial Cluj.
Va constata conflictul negativ de competenţă intervenit între Tribunalul
Comercial Cluj şi Tribunalul Cluj, şi va sesiza Curtea de Apel Cluj cu
soluţionarea acestui conflict negativ de competenţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Cluj şi în consecinţă declină competenţa materială de soluţionare a recursului declarat de recurentele Administraţia Finanţelor Publice a mun. Cluj-Napoca, cu sediul în Cluj-Napoca, Piaţa Avram Iancu nr.19, jud. Cluj şi Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, cu sediul în Cluj-Napoca, Calea Someşeni nr.
2, jud. Cluj, împotriva sentinţei civile nr.15621/13.10.2011 a Judecătoriei Cluj- Napoca, în favoarea Tribunalului Comercial Cluj.
Constată conflictul negativ de competenţă intervenit între Tribunalul Comercial Cluj şi Tribunalul Cluj, şi sesizează Curtea de Apel Cluj cu soluţionarea acestui conflict negativ de competenţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 mai 2012.
