JUDECATORIA URZICENI JUDETUL IALOMITA
SENTINTA CIVILA NR. 294/11.02.2010
Prin sentinta civila nr. 294/ 11.02.2010 , Judecatoria Urziceni a admis cererea formulata de reclamantul R.I. împotriva pârâtilor R.T. si R.M.
Pentru a hotarî astfel, instanta a retinut urmatoarele:
Prin înscrisul sub semnatura privata intitulat chitanta,reclamantul R. I. a împrumutat la data de 4.09.2008,pe pârâtul R. T. cu suma de 16 mii Euro cu scadenta la 04.01.2009.Chitanta a fost semnata de cele doua parti în prezenta martorilor.
Dovada contractului de împrumut, în cazul în care valoarea bunului împrumutat depaseste suma de 250 de lei, se poate face, potrivit dispozitiilor art.1191 alin.1 Cod civil, numai prin înscris autentic sau înscris sub semnatura privata.
O conditie de forma în plus este ceruta de dispozitiile art.1180 Cod civil, potrivit cu care înscrisurile sub semnatura privata, care constata obligatia unilaterala a unei parti de a plati altei parti o suma de bani sau o cantitate de lucruri fungibile, trebuie sa fie scrise în întregime de mâna debitorului sau, în caz contrar, sa cuprinda înaintea semnaturii mentiunea „bun si aprobat pentru…” sau o alta mentiune asemanatoare, urmata de indicarea în litere a sumei sau a cantitatii de lucruri fungibile la plata careia debitorul se obliga
Din textele de lege invocate, rezulta inadmisibilitatea altor mijloace de proba în afara înscrisurilor pentru dovada actelor juridice a caror valoare depaseste 250 de lei.
De la aceasta regula exista si exceptii, si anume când exista un început de dovada scrisa provenind de la împrumutat sau care face verosimil faptul pretins, exceptie prevazuta de art.1197 alin.2 Cod civil, sau când partea s-a aflat în imposibilitate materiala sau morala de a-si procura o dovada scrisa despre actul ce a încheiat, exceptie prevazuta de art.1198 Cod civil.
In speta pârâtul R. T. a recunoscut existenta contractului de împrumut, a înmânat actele apartamentului reclamantului în scopul garantarii împrumutului ( bun imobil ce ar fi putut îndestula creanta de 16 mii Euro a reclamantului )astfel ca instanta apreciaza ca este îndeplinita exceptia prevazuta la art. 1197 al 2 cod civil, iar martorul care a redactat si semnat chitanta a declarat expres ca suma ce a facut obiectul împrumutului a fost 16 mii Euro si nu 8mii de Euro cum sustine pârâtul.
Este adevarat ca pârâtul a depus la dosarul cauzei înscrisuri din care rezulta starea sa de sanatate precara însa din aceste înscrisuri nu rezulta ca discernamântul pârâtului ar fi fost atenuat sau ca simturile acestuia si-ar fi pierdut acuitatea asa cum sustine în întâmpinare.
Cum s-a stabilit probator ca la scadenta din 04.01.2009 pârâtul R. T. nu a restituit reclamantului suma împrumutata, instanta în baza art.1584 cod civila admis în parte cererea reclamantului l-a obligat pe pârât sa-i restituie suma de 16 mii Euro în echivalent lei la data platii.
In ceea ce priveste capatul de cerere referitor la instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului apartament ,acesta a fost respins conform dispozitiilor art. 591 cod procedura civila, deoarece pârâtul nu mai este proprietarul imobilului sus mentionat asa cum cer expres dispozitiile textului de lege susmentionat, ci pârâta R V., asa cum, rezulta din Sentinta civila 846 din 7.04.2009 a Judecatoriei Urziceni,din probe nerezultând ca a fost vorba despre o datorie comuna a fostilor soti.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de pârâtele R. M. si R. D., aceasta urmeaza a fi admisa pentru urmatoarele considerente :
Una din calitatile pentru a fi parte în procesul civil sau pentru exercitarea unei actiuni civile este, alaturi de capacitatea procesuala si existenta interesului,calitatea procesuala .
Calitatea procesuala pasiva asa cum este reglementata de dispozitiile art. 41 si urmatorii cod procedura civila, este identitatea dintre persoana pârâtului si cel despre care se pretinde ca este obligat în raportul juridic dedus judecatii.
Cum s-a stabilit probator ca pârâta R. M. a fost martor la conventia de împrumut si nu beneficiara acestuia, cum s-a stabilit de asemenea ca imobilul apartament este proprietatea exclusiva a pârâtei R. V. în urma partajului de bunuri comune al fostilor soti, instanta a admis exceptia iar actiunea reclamantului formulata împotriva celor doua pârâte a fost respinsa ca fiind facuta împotriva unor persoane fara calitate.
In baza art. 274 cod procedura civila,a fost obligat paratul la plata sumei de 2955 lei cu titlul de cheltuieli de judecata catre reclamant ( taxe de timbru ,iar reclamantul va fi obligat catre pârâte la plata sumei de 3000 lei cu acelasi titlu onorariu de avocat ).
