Prin apariţia Legii fondului funciar dreptul de folosinţă asupra terenului acordat în baza Decretului – lege nr. 42/1990 a fost anulat prin reconstituirea dreptului de proprietate foştilor ale căror terenuri au fost în administrare C.A.P..
Prin urmare, reclamanţii care au solicitat eliberarea procesului verbal de punere în posesie, invocând Decretul – lege nr. 42/1990, trebuie întâi să solicite stabilirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991.
(Secţia de administrativ, sentinţa nr. 433/1997)
Prin decizia civilă nr. 71 din 13.03.1997 a Curţii de Apel Bucureşti s-a admis recursul formulat de reclamanta T.M., s-a casat sentinţa nr. 7531/12.11.1996 a secţiei contencios administrativ a Tribunalului Bucureşti, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru că instanţa de fond nu şi-a motivat soluţia, potrivit dispoziţiilor art. 161 pct. 5 Cod proc. civ..
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele: Prin cererea introductivă reclamanta T.M. a solicitat obligarea Comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991 de pe lângă Consiliul Local sector 4 să-i elibereze adeverinţă de punere în posesie în urma reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenul în suprafaţă de 1.500 m.p., situat în Bucureşti, str. Caporal Grigore Marin, sectorul 4, având ca vecinătăţi pe M.O., str. Drum Nou, T., T.M., şi la obligarea de daune cominatorii în sumă de 5.000 Iei pe zi de întârziere, până la aducerea la îndeplinire a hotărârii.
în motivarea cererii, se învederează că a fost expropriată în anul 1983, în baza Decretului nr. 1.271/9.05.1983.
în anul 1990, în baza Decretului – lege nr. 42/1990, a primit de la C.A.P. Jilava o suprafaţă de teren de 1.500 m.p., dar nu a fost pusă în posesie, motivat de fosta conducere a C.A.P. Jilava că pe teren se află culturi, înţelegerea fiind a se efectua un schimb de terenuri între C.A.P. şi reclamantă, în sensul de a i se atribui în schimb teren de 1.500 m.p., situat în Bucureşti, str. Caporal Grigore Marin, sectorul 4.
Ulterior, schimbul nu s-a materializat, deşi a făcut demersuri pe lângă conducerea comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991, iar între timp reclamanta a făcut o serie de îmbunătăţiri pe terenul ce-1 revendică, plantând pomi şi viţă de vie, efectuând şi instalaţie de apă.
Instanţa de fond a respins cererea reclamantei, pe considerentul că nu s-a făcut dovada proprietăţii asupra terenului.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în fond după casare, instanţa urmează a respinge acţiunea, ca nefondată, pentru următoarele considerente: Din adeverinţa nr. 93/11.04.1990, eliberată de fostul C.A.P. Jilava, rezultă că în baza Decretului – lege nr. 42/1990, i s-a atribuit reclamantei o suprafaţă de 1.500 mp teren în str. Caporal Grigore Marin, sectorul 4.
Cu adresa nr. 8.289/70 W/1996 – Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 face cunoscut instanţei că prin apariţia Legii fondului funciar, dreptul de folosinţă asupra terenului în litigiu (primit de reclamantă) a fost anulat, reconstituindu-se drept de proprietate foştilor proprietari, ale căror terenuri au fost administrate de fostul C.A.P. Jilava.
Faţă de această situaţie, urmează a se reţine că reclamanta nu se află în situaţia prevăzută de art. 10 alin. ultim din Legea nr. 18/1991, astfel că aceasta are la îndemână acţiunea prevăzută de art. 8 şi urm. din Legea fondului funciar, aceea de a formula cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, competentă fiind judecătoria.
în cazul în care comisia ar refuza eliberarea procesului-verbal de punere în posesie, aceasta are calea unei acţiuni în contencios.