(TRIBUNALUL IALOMITA – SECTIA CIVILA – INCHEIEREA DE SEDINTA DIN DATA DE 26.06.2012)
Prin cererea înregistrata la data de 27.04.2012 sub nr. 1364/98/2012 reclamantul T.Gh. a solicitat, printre altele, suspendarea executarii deciziei de regularizare nr. 778/21.03.2012 emisa de pârâta CASA DE PENSII SECTORIALA A SRI.
In motivarea cererii sale, reclamantul considera ca decizia de regularizare este netemeinica si nelegala , fiind data cu încalcarea dispozitiilor Legii nr. 164/2001 si a Protocolului nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului , prin aceasta decizie procedându-se la diminuarea cuantumului pensiei reclamantului.
In dovedirea cererii de suspendare, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri.
In drept, reclamantul si-a întemeiat cererea sa pe dispozitiile art. 399-404 ind. 3 Cod procedura civila si art. 172 – 173 din OG nr. 92/2003.
Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru potrivit art. 157 din Legea nr. 263/2010.
Prin întâmpinare, pârâtul SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII – CASA DE PENSII SECTORIALA a solicitat respingerea cererii de suspendare ca fiind inadmisibila întrucât cererea reclamantului, asa cum este formulata, îmbraca forma unei ordonante presedintiale, ale carei conditii, reglementate de art. 581 Cod procedura civila nu sunt îndeplinite în cauza.
Din actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele :
Verificându-si competenta, potrivit art. 159 alin.5 Cod procedura civila, tribunalul constata ca are competenta materiala în solutionarea acestei cauze, competenta data de art. 153 lit. I din Legea nr. 263/2010.
Prin urmare, tribunalul, având competenta de solutionare a contestatiilor împotriva masurilor de silita dispuse potrivit Legii nr. 263/2010, în mod logic are si competenta de solutionare a suspendarii unei astfel de executari.
In acest sens, trebuie avute în vedere si dispozitiile art. 181 alin.2 din Legea nr. 263/2010 care arata ca executarea silita prevazuta de prezenta lege se face în conditiile Codului de procedura fiscala, iar acest din urma act normativ , la art.172 alin. 2, face inaplicabila doar suspendarea provizorie a executarii, asa cum aceasta este reglementata de art. 403 alin.4 nu si suspendarea obisnuita reglementata de art. 403 alin 1 Cod procedura civila.
Prin urmare, sustinerea pârâtei ca sub aspect legal cererea de suspendare formulata de reclamant este inadmisibila, nu poate fi primita.
Totusi, analizând aceasta cerere tribunalul urmeaza a o respinge pentru considerentele de mai jos :
Potrivit art. 172 alin.1 din OG nr. 12/2003, orice persoana interesata poate face contestatie împotriva oricarui act de executare care încalca prevederile prezentului cod, de catre organele de executare, precum si în cazul în care aceste organe refuza sa îndeplineasca un act de executare în conditiile legii.
Acestea fiind dispozitiile legale, atât din probele administrate în cauza cât si din sustinerile aparatorului reclamantului rezulta ca în cauza nu s-a început executarea silita a reclamantului motiv pentru care nu sunt îndeplinite conditiile formularii unei cereri de suspendare a executarii silite, cererea astfel formulata urmând a fi respinsa.
