Pentru a pronunta aceasta hotarâre judecatorul sindic a retinut ca lichidatorul judiciar desemnat al debitoarei a solicitat închiderea procedurii in conformitate cu dispozitiile art.131 din Legea 85/2006 motivat de lipsa bunurilor din averea acesteia si neavansarea de catre creditori a sumelor necesare acoperirii cheltuielilor de procedura,.
S-a mai aratat ca procedura insolventei împotriva debitoarei SC A & A T. SRL a fost deschisa prin sentinta civila nr. 828/COM/08.02.2007 iar prin Sentinta civila nr. 4476/COM/07.09.2007 s-a dispus intrarea în faliment a acesteia întrucât nu si-a declarat intentia de reorganizare si nici una din categoriile de persoane prevazute la art. 94 din Legea 85/2006 nu a propus un plan de reorganizare. Totodata s-a dispus dizolvarea societatii si a fost desemnat in calitate de lichidator judiciar V.V. IPURL.
Potrivit art.131 din Legea 85/2006 „In orice stadiu al procedurii prevazute de prezenta lege, daca se constata ca nu exista bunuri în averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul sindic va putea da o sentinta de închidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.”
Întrucât continuarea procedurii în absenta bunurilor din averea debitoarei, care sa acopere cel putin cheltuielile de procedura, nu se justifica, s-a facut aplicarea dispozitiilor art.131 din Legea 85/2006, dispunându-se închiderea procedurii si radierea societatii debitoare din Registrul Comertului Constanta.
Împotriva sentintei a declarat recurs creditoarea AVAS Bucuresti solicitând casarea acesteia si continuarea procedurii insolventei.
În motivare, recurenta a aratat ca instanta a încalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii iar hotarârea a fost data cu încalcarea si aplicarea gresita a legii.
S-a mai sustinut ca judecatorul sindic a dispus închiderea procedurii fara ca lichidatorul judiciar sa întocmeasca un raport final, fiind astfel obstructionat dreptul creditoarei de control asupra activitatii lichidatorului judiciar, eliminându-se o etapa importanta din cadrul procedurii, în care creditorii puteau sa formuleze inclusiv cereri de antrenare a raspunderii administratorilor debitoarei.
A mai apreciat recurenta ca lichidatorul judiciar nu a verificat cauzele concrete care au determinat nevirarea de catre debitoare a contributiilor la fondul national unic de asigurari sociale si de sanatate si nici nu a mentionat persoanele din conducerea debitoarei din vina carora nu au fost platite aceste contributii.
În drept au fost invocate dispozitiile art.129 si art.138 din Legea nr.85/2006, OUG nr.95/2003, art.304 pct.5 si 9 si art.304 indice 1 C.pr.civ.
Legal citati, intimatii nu au formulat întâmpinare si nici nu s-au prezentat în fata instantei în vederea exprimarii pozitiei procesuale.
Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotarârii dar si potrivit art.3041 din Codul de procedura civila Curtea constata ca este nefondat pentru urmatoarele considerente:
În primul rând, trebuie precizat ca desi recurenta a invocat dispozitiile art.304 pct.5 C.pr.civ. apreciind ca instanta a încalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2, aceasta nu a aratat în concret ce forme de procedura au fost încalcate, fapt pentru care acest motiv de recurs va fi respins ca nefondat.
Cu privire la al doilea motiv de recurs, trebuie retinut ca dispozitiile art. 129 din Legea 85/2006 prevad ca „dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului sindic un raport final însotit de situatiile financiare finale…Creditorii pot formula obiectii la raportul final…”.
Rezulta deci ca lichidatorul este obligat sa întocmeasca un raport final pe care sa-l supuna aprobarii judecatorului sindic si împotriva caruia creditorii pot formula obiectiuni doar în situatia în care bunurile din averea debitoarei au fost lichidate. Prin urmare, raportul prin care lichidatorul supune atentiei judecatorului sindic împrejurarea inexistentei bunurilor în averea debitoarei si prin care solicita închiderea procedurii, nu constituie raport final în sensul dispozitiilor art.129., astfel ca nu va fi retinut motivul de recurs întemeiat pe dispozitiile art.304 pct.5 C.pr.civ.
Prin raportul depus la dosar la data de 26.11.2007 lichidatorul judiciar a evidentiat faptul ca societatea nu mai desfasoara nici un fel de activitate si ca nu au fost identificate bunuri în patrimoniul acesteia sau alte surse de care sa asigure plata cheltuielilor cu procedura, motiv pentru care a solicitat ca judecatorul sindic sa dispuna închiderea procedurii.
Întrucât ne aflam în prezenta unei cereri de închidere a procedurii insolventei motivata de lipsa bunurilor ce ar putea fi valorificate din averea debitoarei, Curtea apreciaza ca fiind neîntemeiate criticile aduse hotarârii de catre recurenta, motiv pentru care în conformitate cu art.312 din Codul de procedura civila recursul este respins ca nefondat.
