Prin sentinta civila nr. 7308/com/6.11.2006 pronuntata de Tribunalul Constanta, prin judecator sindic, s-a dispus deschiderea procedurii insolventei fata de debitoarea SC I. SRL Constanta, iar prin sentinta civila nr. 2034/com/5.04.2007 s-a dispus deschiderea procedurii falimentului.
În raportul întocmit la data de 03.09.2007 lichidatorul judiciar CC I. IPURL a consemnat ca nu a fost în masura sa întocmeasca raportul asupra cauzelor si împrejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitoarei cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.
De asemenea, s-a aratat în raport ca debitoarea nu figureaza cu bunuri mobile si imobile în evidentele fiscale si cum în patrimoniul societatii falite nu exista bunuri iar soldul contului deschis pe numele averii debitoarei este zero, lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii conform dispozitiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Unicul creditor al falitei, A.D.S., a formulat obiectiuni la acest raport sustinând ca lichidatorul judiciar nu a facut demersuri la D.G.F.P. pentru a-i fi comunicate copii de pe situatiile financiare depuse de catre debitoare, cunoscut fiind ca informatiile aflate pe site-ul Ministerului Finantelor Publice sunt, deseori, incomplete sau gresite si nu pot constitui baza unor concluzii asupra situatiei financiare a unei societati.
Creditoarea a solicitat continuarea procedurii în vederea identificarii bunurilor din averea debitoarei si a persoanelor vinovate de intrarea în faliment urmând ca, în baza rapoartelor lichidatorului, sa aprecieze asupra formularii unei actiuni întemeiate pe dispozitiile art. 138 din lege.
În ce priveste cheltuielile aferente procedurii, creditoarea a solicitat ca acestea sa fie suportate din contul fondului de lichidare constituit conform art. 4 din Legea 85/2006.
La data de 22.10.2007, creditoarea a invocat ca temei de drept al obiectiunilor dispozitiile art. 11 alin. 2 raportat la art. 129 din Legea 85/2006.
CC I. IPURL a solicitat respingerea obiectiunilor, aratând ca în cauza nu a fost întocmit raport final, spre a putea fi formulate obiectiunile la un astfel de raport.
2) Hotarârea tribunalului
Prin sentinta civila nr. 6173/26.11.2007 Tribunalul Constanta a respins obiectiunile formulate de creditoarea A.D.S. si a dispus în temeiul art. 131 din închiderea procedurii insolventei debitoarei SC I. SRL si radierea debitoarei din registrul comertului.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre tribunalul a retinut ca din continutul textului prevazut în art.129 din Legea nr. 85/2006 rezulta ca raportul final supus obiectiilor creditorilor se întocmeste doar în cazul în care în patrimoniul debitoarei au existat bunuri care au fost lichidate ori în cazul de fata, asa cum s-a aratat în rapoartele întocmite de CC I. IPURL, în calitatea sa de administrator si, ulterior, de lichidator judiciar, în patrimoniul debitoarei nu au fost identificate bunuri care sa fie lichidate.
Prin urmare, raportul prin care se propune închiderea procedurii nu este raport final întocmit conform art. 129 din lege, astfel ca obiectiunile creditoarei întemeiate pe dispozitiile acestui text de lege nu pot fi primite.
De asemenea, s-a constatat ca motivele invocate de ADS nu pot fi calificate ca reprezentând o contestatie împotriva masurilor luate de lichidator, prin raportul depus la dosar la data de 03.09.2007 CC I. IPURL propunând închiderea procedurii conform art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Tribunalul a retinut ca fiind îndeplinite conditiile închiderii procedurii prevazute de art.131 din Legea nr. 85/2006 potrivit cu care „în orice stadiu al procedurii, daca se constata ca nu exista bunuri în averea debitorului, ori acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul sindic va putea da o sentinta de închidere a procedurii”.
Cum, în patrimoniul falitei nu se regasesc bunuri, din lichidarea carora sa se asigure acoperirea cheltuielilor administrative, iar creditoarea nu a înteles sa avanseze sume de bani, în acest scop, tribunalul a dispus închiderea procedurii falimentului si radierea debitoarei din registrul comertului.
3) Recursul
Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs în termen creditoarea ADS fara a indica, potrivit art.304 din Codul de procedura civila, motivele de nelegalitate, rezumându-se a dezvolta argumentele pentru care considera ca hotarârea este nelegala, respectiv ca:
– asa cum s-a aratat în obiectiunile formulate la raportul de închidere a procedurii lichidatorul judiciar nu a facut demersurile necesare în vederea identificarii bunurilor din averea debitoarei si a persoanelor responsabile de insolventa
– în mod gresit instanta a retinut ca obiectiunile formulate nu pot fi primite cat timp, desi s-a solicitat de catre lichidator închiderea procedurii în temeiul art.131, trebuie întocmit un raport în care sa se arate toate demersurile întreprinse în vederea identificarii bunurilor din averea debitoarei si astfel creditorii sa fie în masura sa analizeze activitatea desfasurata de lichidator
4) Curtea
Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotarârii dar si potrivit art.3041 din Codul de procedura civila curtea constata ca este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Dispozitiile art. 129 din Legea 85/2006 prevad ca „dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului sindic un raport final însotit de situatiile financiare finale…Creditorii pot formula obiectii la raportul final…”.
Rezulta deci ca finalizarea lichidarii bunurilor din averea debitoarei urmeaza a fi consemnata într-un raport final întocmit de catre lichidator ce va fi supus judecatorului sindic, însotit de situatiile financiare finale, astfel ca raportul prin care lichidatorul supune atentiei judecatorului sindic împrejurarea inexistentei bunurilor nu constituie raport final în sensul art.129 deoarece un asemenea raport vizeaza existenta bunurilor în patrimoniul debitoarei iar nu lipsa totala a acestora.
Activitatea desfasurata de lichidatorul judiciar, care a avut si calitatea de administrator judiciar, este evidentiata în rapoartele depuse la 11.12.2006, 05.02.2006, 05.03.2006, 14.05.2007 fata de care creditoarea recurenta nu si-a manifestat în vreun fel pozitia sa.
Împrejurarea ca lichidatorul nu a formulat cerere de antrenarea raspunderii administratorului societatii nu exonereaza de raspundere comitetul creditorilor, fata de dispozitiile art.138 al.3 din Legea nr. 85/2006, astfel ca recurenta nu-si poate invoca propria culpa prin atitudinea de pasivitate pe care a adoptat-o în tot cursul litigiului.
Pe cale de consecinta, aflându-ne în prezenta unei cereri de închidere a procedurii insolventei motivat de lipsa bunurilor ce ar putea fi valorificate din averea debitoarei, în mod corect a apreciat tribunalul ca obiectiunile formulate sunt neavenit deoarece nu suntem în prezenta unui raport final, facând aplicarea dispozitiilor art.131 din Legea nr. 85/2006 .
Retinând si argumentele invocate de judecatorul sindic, curtea apreciaza criticile aduse hotarârii de catre recurenta ca fiind neîntemeiate motiv pentru care în conformitate cu art.312 din Codul de procedura civila recursul este respins ca nefondat.
