Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României. Nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri a fost apreciată ca identificându-se în ipoteza în care autoritatea nu a răspuns solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen.
Decizia nr.424 din 26 februarie 2007
Reclamanta M.R. prin acţiunea introductivă de instanţă înregistrată la Tribunalul Bistriţa Năsăud a solicitat obligarea pârâtei Primăria Municipiului Bistriţa la comunicarea informaţiilor de interes public solicitate în cererea nr. 48.508/28.08.2006, fixarea unui termen în care pârâta să comunice informaţiile solicitate şi obligarea pârâtei la plata de daune morale în sumă de 50.000.000 lei şi daune materiale în sumă de 100.000.000 lei.
Acţiunea promovată a fost motivată prin invocarea dispoziţiilor art. 5, 7 şi 13 din Legea nr. 544/2001 arătând că a solicitat, în scris, Primăriei Bistriţa să răspundă la 6 întrebări pe care le-a considerat de interes public, întrucât rezultă din activitatea acesteia şi întrucât au trecut 15 zile de la data solicitării informaţiilor, a apreciat că refuzul este nejustificat şi încearcă să acopere un abuz în serviciu.
Solicitarea privind daunele morale a fost justificată prin invocarea împrejurării că refuzul i-a produs suferinţe psihice întrucât a creat sentimente de frustrare, de inferioritate, fiind umilită de autorităţile care au ignorat-o, iar în ceea ce priveşte daunele materiale, acestea au constatat în faptul că nu a putut beneficia de autorizaţia de construire deşi au fost plătite toate avizele, mai puţin cel de la ocolul silvic şi în consecinţă a apreciat prejudiciul material la un cuantum de 100.000.000 lei.
Reclamanta prin adresa înregistrată sub nr. 48.508/28.08.2006 a solicitat, în baza legii nr. 554/2001, pârâtei să comunice diferite informaţii referitoare la avizele necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construire, identitatea anumitor instituţii publice.
Prin adresa înregistrată sub nr. 48.508/29.09.2006 emisă de Direcţia de Arhitectură şi Dezvoltare Urbană – Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului Autorizaţii în Construcţii, Primăria Municipiului Bistriţa – Direcţia Tehnică a comunicat răspunsul la cererea înregistrată sub nr. 48.508/28.08.2006, fiecare punct al cererii având ca obiect informaţii de interes public primind un răspuns din partea autorităţii.
Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României.
Asigurarea accesului liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public este ocrotită de dispoziţiile Legii nr. 544/2001 care instituie principiile pentru asigurarea accesului liber şi neîngrădit la informaţiile apreciate de persoana solicitantă ca fiind de interes public şi identificate de autoritatea interogată ca fiind circumscrise sferei acestor dispoziţii.
Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile.
Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.
Reclamanta a apreciat că prin necomunicare informaţiilor într-un termen de 15 zile, pârâta a refuzat să răspundă informaţiilor de interes public solicitate de aceasta, însă împrejurarea că pârâta a înţeles să răspundă în termenul maxim instituit de dispoziţiile legale enunţate anterior nu poate fi circumscrisă sferei refuzului.
Legea contenciosului-administrativ defineşte refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere ca fiind exprimarea explicită cu exces de putere a voinţei de a nu rezolva cererea, ceea ce în prezenta cauză nu s-a identificat, pârâta procedând la emiterea unui răspuns în termenul de 30 de zile.
Nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri a fost apreciată ca identificându-se în ipoteza în care autoritatea nu a răspuns solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen.
Pârâta a procedat la comunicarea informaţiilor solicitate de către reclamantă în intervalul termenului de 30 de zile, apreciind că răspunsul a necesitat un timp mai îndelungat decât cel de 10 zile pentru întocmirea sa, având în vedere dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării.
Petitele referitoare la daunele morale şi materiale fiind accesorii petitului principal, urmează soarta acestuia, astfel că în mod corect prima instanţă a procedat la respingerea în integralitate a pretenţiilor deduse judecăţii de reclamantă. (Judecător Augusta Chichişan)
