S-au avut în vedere limitele de pedeapsa prevazute in legea speciala (amenda de la 6000 lei la 10.000 lei), gradul de pericol social al faptelor, pe care instanta îl apreciaza ca fiind ridicat si care rezulta din faptul ca activitatea de pescuit a avut în vedere specii de peste cu regim special de capturare, fara plata autorizatiilor de pescuit catre statul român, prin folosirea unor unelte neautorizate de o lungime foarte mare, de natura sa aduca atingere ecosistemului marin, inclusiv prin realizarea de capturi complementare de alte specii de pesti demersali si mamifere marine, pescuitul fara licenta si prin urmare în afara unui cadru organizat si planificat, putând avea efecte pe termen lung asupra speciilor de peste din Marea Neagra, realizarea unui pescuit selectiv – nedistructiv, de protejare a generatiilor tinere de pesti, impunând îndeplinirea conditiilor de autorizare si folosire a unor unelte de pescuit care sa faca imposibila prinderea unor exemplare tinere, ca acestea sa se reproduca cel putin o data si sa asigure în acest fel o mai buna completare a stocurilor exploatabile, persoana inculpatului (în vârsta de 64 de ani, fara antecedente penale).
În ceea ce priveste dispozitia de confiscare a navei de pescuit, sunt incidente dispozitiile art. 118 alin.2 Cod penal: „daca valoarea bunurilor supuse confiscarii este vadit disproportionata fata de natura si gravitatea infractiunii, se dispune confiscarea în parte, prin echivalent banesc, tinând seama de urmarea infractiunii si de contributia bunului la producerea acesteia”.
Art. 64 din OUG nr. 23/2008, modificata si aprobata prin Legea nr. 317/2009
Art.118 alin. 2 Cod penal
Constata ca prin sentinta penala nr. 166 din data de 8 februarie 2012 pronuntata de Judecatoria Constanta, în dosarul penal nr. 5211/212/2011, s-a hotarât:
„În baza art. 64 lit. a din OUG nr. 23/2008 modificata si aprobata prin Legea nr. 317/2009, condamna pe inculpatul K.S., nascut în localitatea G., Turcia, la o pedeapsa de 7000 de lei amenda penala, pentru savârsirea infractiunii de nedetinere a licentei /autorizatiei de pescuit comercial.
În baza art. 64 din OUG nr. 23/2008 modificata si aprobata prin Legea nr. 317/2009, interzice inculpatului K.S. dreptul de a pescui pe o perioada de 2 ani.
În baza art. 64 din OUG nr. 23/2008 modificata si aprobata prin Legea nr. 317/2009, interzice inculpatului K.S. dreptul de a pescui pe o perioada de 2 ani.
În baza art. 64 lit. k din OUG nr. 23/2008 modificata si aprobata prin Legea nr. 317/2009, condamna pe inculpatul K.S. la o pedeapsa de 7000 lei amenda penala pentru savârsirea infractiunii de detinere la pescuit de catre persoanele neautorizate a navoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârselor, vintirelor, precum si a altor tipuri de unelte de pescuit comercial.
În baza art. 33 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 34 alin. 1 lit. c Cod penal, contopeste pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, în final inculpatul executând pedeapsa rezultanta de 7000 lei amenda penala, fiindu-i interzis si dreptul de a pescui pe o perioada de 2 ani.
Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.63 ind. 1 Cod penal privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul sustragerii cu rea-credinta de la executarea acesteia.
În baza art. 66 alin. 1 din OUG nr. 23/2008 modificata si aprobata prin Legea nr. 317/2009, cu referire la art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal, confisca de la condamnatul K.S. un microfon marca CAROL seria A 00593, un microfon de rezerva marca CAROL MDM 360, un microfon marca JCR NVT 140, ridicate potrivit proceselor-verbale din data de 03.04.2010 încheiate de IJPF Constanta – G.N. Constanta – Compartimentul CIT.
În baza art. 66 alin. 1 din OUG nr. 23/2008 modificata si aprobata prin Legea nr. 317/2009, cu referire la art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal, confisca de la condamnatul K.S. nava de pescuit „K.S.”, pavilion Turcia, având lungimea de 24,8 m, latimea de 7,88 m, având corpul navei, puntea intermediara, puntea superioara si cabina de comanda confectionate din metal de culoare rosie si alba, aflat în coproprietatea condamnatului si în custodia acestuia, împreuna cu echipamentele de navigatie si accesoriile din dotare, ridicat de IJPF Constanta – G.N. Constanta – Compartimentul CIT, potrivit proceselor verbale din data de 03.04.2010.”
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Dupa cum reiese din procesul-verbal de depistare, la data de 03.04.2010 un echipaj al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Constanta – Grup Nave Constanta, aflându-se în exercitarea atributiilor de serviciu pe linia combaterii migratiei ilegale si a braconajului piscicol în zona economica exclusiva a României, a observat pe radiolocatorul navei o tinta în punctul de coordonate 44 grade 01 minute si 8 secunde Nord, 30 grade 08 minute si 5 secunde Est.
La momentul depistarii tinta avea aprinsa o lumina la bord si se afla la o distanta de aproximativ 6 mile marine.
Echipajul a procedat la interceptarea tintei observate, deplasându-se pe directia Vest – Est catre aceasta.
La ora 04:00, nava M.A.I. 1104 se afla în punctul de coordonate 44 grade 00 minute 09 secunde Nord si 30 grade 04 minute si 09 secunde Est, iar tinta se afla la 3 mile marine în prova, situatie în care tinta a stins luminile.
La orele 04:30, echipajul navei Inspectoratului Politiei de Frontiera Constanta a identificat vizual tinta, constatând ca era o nava de pescuit care avea arborat la catarg pavilionul statului Turcia, iar pe nava se afla inscriptionat, cu culoare alba, numele de „K.S.O.”, iar pe comanda de mars numarul …
S-a procedat la contactarea, prin mijloace radiotehnice, inclusiv în Canalul 16 international, precum si prin semnale cu pavilioane de semnalizare si prin portavoce în intervalul 04:20 – 04:35, din 03.04.2010, în limba engleza si limba româna, dar echipajul nu a raspuns niciunei forme de apelare.
Astfel, s-a procedat la apropierea la o distanta de aproximativ 50 de metri de pescador, iar echipajul acestuia a fost somat în repetate rânduri, prin mijloace radiotehnice si prin portavoce, sa opreasca motoarele în vederea abordarii navei pentru executarea controlului politienesc. Pentru realizarea controlului, politistii au transmis navei suspecte în continuu mesaje prin radio, prin megafon, prin voce în limbile engleza si româna, cerând echipajului sa opreasca nava, sa precizeze câte persoane sunt la bord, nationalitatea acestora, daca exista peste la bord, în ce cantitate, în conditiile în care în zona pupa au fost observate unelte de pescuit. Întrucât la niciuna dintre solicitarile echipajului de politie nu s-a primit raspuns, la ora 04:35 s-a executat un foc de avertisment cu pistolul mitraliera, în plan vertical, respectiv în prova pescadorului. În urma focului de avertisment, pescadorul a oprit motoarele si si-a încetat deplasarea.
Cu ocazia cercetarii navei, în prezenta inculpatului K.S., care si-a declinat calitatea de comandant al navei, precum si de coproprietar al acesteia, pe pupa acesteia au fost descoperite mai multe unelte de pescuit – traul -, umede, panourile traulului prezentând semne de folosire recenta, iar în ochiurile plasei se gaseau scoici, alge si urme de namol. Au mai fost gasite si doua bucati de traul pregatite pentru lansare, doua bucati de cablu intermediat panou deschidere si traul, o bucata biga pentru manevra traul si o bucata bazin din plastic cu apa. În camera frigorifica, situata sub puntea navei, au fost descoperite 224 de lighene de diferite culori, trei saci din rafie cu componente pentru plase de pescuit.
Prin adresa nr. 571/FCT/05.04.2010, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura – Filiala Constanta a precizat, în legatura cu existenta licentei sau autorizatiei de pescuit emise de statul român si existentei la bordul navei a jurnalului de capturi, ca armatorul pescadorului K.S.O. nu i s-a adresat în vederea autorizarii pentru desfasurarea activitatilor de pescuit industrial în zona economica exclusiva a României, nu are licenta de pescuit, nava nu poseda jurnal de pescuit, în care sa se mentioneze operatiile de pescuit, iar la bordul navei s-au gasit un traul de fund, în lungime de 30 de metri, armat complet pentru pescuitul la fund, pus la post pentru pescuit în stare umeda si cu elemente de flora – alge – si fauna de fund – midii -, trei traule de rezerva, 22 de panouri de rezerva, precum si elemente de plasa pentru repararea traulelor. Aceeasi institutie a precizat ca pescuitul cu traul de fund este interzis, potrivit legislatiei românesti, în apele teritoriale si în zona economica exclusiva.
În ceea ce priveste uneltele de pescuit descoperite la bordul navei, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Marina „Grigore Antipa” din Constanta a înaintat adresa nr. 1325/05.05.2010 prin care a precizat ca traulul de fund este o unealta de pescuit filtranta, tractata pe fundul marii, de forma tronconica, prevazuta cu un sistem propriu de armare, tractata prin intermediul elementelor de legatura (cabluri intermediare, vaiere), în scopul retinerii, prin filtrare, a pestilor. Astfel, efectele asupra biocenozelor bentale sunt deranjarea si dislocarea acestora (moluste, alge macrofite), distrugerea partiala, prin spargere, strivire si agatare, a organismelor bentale, patrunderea agentilor patogeni infectiosi. S-a mai precizat ca daunele care pot rezulta în urma folosirii traulului de fund pot fi: alterarea mediului ambiant, prin tulburarea apei, înmâlirea câmpurilor de midii, prin depunerea materialului sedimentar, deranjarea si distrugerea partiala a organismelor bentale, modificari majore în structura biotopurilor (biocenozelor) aflate în zonele adiacente.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs inculpatul K.S.
În dezvoltarea motivelor de recurs ale inculpatului K.S. s-a criticat sentinta pronuntata de instanta de fond pentru nelegalitate si netemeinicie, aratându-se ca au fost retinute doua infractiuni în sarcina inculpatului, însa nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestora; inculpatul nu a avut intentia de a pescui în apele teritoriale ale României, el aflându-se în mars la 70 mile marine de apele teritoriale ale României, el nu a fost prins pescuind si nu s-a gasit peste pe vas; în consecinta, s-a apreciat ca nu este îndeplinita nici latura subiectiva si nici latura obiectiva a infractiunii, nici nu era necesar ca inculpatul sa aiba un brevet de pescuit; pescadorul are în dotarea sa unelte de pescuit si nu se poate vorbi de detinerea acestor unelte care, nici macar nu au fost folosite; prin urmare, pentru ambele infractiuni retinute în sarcina inculpatului, solicita achitarea acestuia în baza art. 10 lit. d) cod procedura penala.
In subsidiar, s-a solicitat achitarea inculpatului, în baza prevederilor art. 10 lit. a) cod pr. penala, aratându-se ca inculpatul nu a fost surprins în apele teritoriale ale României; în acest sens, s-a aratat ca zona economica a României nu este reglementata si s-a invocat Conventia Dreptului Marii din 1982, inculpatul aflându-se la 70 de mile marine de tarm, in afara jurisdictiei românesti.
Într-un alt subsidiar, s-a solicitat a se observa pericolul social al infractiunilor retinute în sarcina inculpatului care, se afla în mars catre Istanbul, nu avea peste la bord, nu exista prejudiciu de recuperat; pentru acest motiv, s-a solicitat achitarea inculpatului în baza prevederilor art. 10 lit. b1 cod procedura penala, în referire la art. 181 cod penal si aplicarea unei amenzi administrative.
Cu privire la latura civila a procesului penal, s-a apreciat ca aceasta a fost solutionata în mod gresit; nava nu apartine inculpatului ci unui alt armator, U.A.; exista o declaratie notariala a acestui armator, la instanta de fond din care rezulta ca, inculpatul a plecat fara stirea lui din apele teritoriale turcesti; s-a apreciat ca sunt aplicabile dispozitiile art. 118 alin. 1 cod procedura penala, invocându-se si dispozitiile art. 118 alin. 2 si 6 cod procedura penala, instanta putând sa nu dispuna confiscarea navei, inculpatul traind din pescuit; exista o disproportie pentru ca valoarea navei este foarte mare, fiind inadmisibila confiscarea.
În recurs, inculpatul, prin aparator, a depus la dosarul cauzei decizia penala nr. 1017/P din 3 noiembrie 2011, pronuntata de Curtea de Apel Constanta, decizie definitiva prin care s-a dispus confiscarea partiala prin echivalent banesc.
La termenul din data 11.10.2012, inculpatul K.S. a precizat personal ca nu doreste sa dea declaratie în fata instantei de recurs, uzând de dreptul la tacere prev. de art.70 alin.2 cod procedura penala.
Examinând sentinta recurata în raport de motivele de recurs si de actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca recursul formulat în cauza este fondat doar sub aspectul confiscarii navei de pescuit, pentru urmatoarele motive:
Prima instanta a retinut corect starea de fapt si a facut o analiza temeinica a probelor administrate în cauza, retinând vinovatia inculpatului K.S. sub forma intentiei directe prev. de art. 19 pct. 1 lit. a) Cod penal.
În acest sens, Curtea are în vedere urmatoarele mijloace de proba administrate în cauza:
procesul verbal de depistare, împreuna cu harta în care se precizeaza traseul pescadorului turcesc;
procesul verbal de cercetare la fata locului, împreuna cu plansa fotografica, continând aspectele fixate în timpul cerceta locului;
declaratiile martorilor G.Z.; Y.M., D.T.; Y.E. si K.H., date în forma olografa si pe formular tipizat, certificate de catre traducatorul autorizat;
declaratia martorului K.H.;
adresa nr. 1325/28.04.2010 a Institutului National de Cercetare si Dezvoltare Marina „GRIGORE ANTIPA” Constanta;
adresa nr. 571/FCT/05.04.2010 a Agentiei Nationale pe Pescuit si Acvacultura – Filiala Constanta;
declaratiile inculpatului K.S., contrasemnate de aparatorul ales si certificate de catre traducatorul autorizat.
Curtea constata ca nu sunt întemeiate motivele de recurs ale inculpatului K.S. prin care a sustinut ca nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunilor pentru care este cercetat inculpatul în prezentul dosar.
În acest sens, Curtea are în vedere faptul ca din procesul-verbal de depistare, la data de 03.04.2010, un echipaj al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Constanta – Grup Nave Constanta, aflându-se în exercitarea atributiilor de serviciu pe linia combaterii migratiei ilegale si a braconajului piscicol în zona economica exclusiva a României, a observat pe radiolocatorul navei o tinta în punctul de coordonate 44 grade 01 minute si 8 secunde Nord, 30 grade 08 minute si 5 secunde Est.
Nu este întemeiata apararea inculpatului în sensul ca nava acestuia se afla la o distanta de aproximativ 70 de mile marine de tarmul românesc, inculpatul neputând preciza modalitatea în care a calculat aceasta distanta, mai ales ca computerul de bord nu functiona, potrivit tot sustinerilor sale.
În ceea ce priveste sustinerile inculpatului referitoare la faptul ca, din momentul plecarii din portul Istanbul si pâna în momentul depistarii de catre organele politiei de frontiera românesti, nu s-a pescuit de catre echipajul navei sale, Curtea apreciaza ca instanta de fond a constatat, în mod temeinic, ca acestea nu corespund realitatii.
În acest sens, Curtea constata ca, potrivit procesului-verbal de depistare, la bordul navei au fost identificate unelte de pescuit ude, ceea ce denota folosirea acestora în momente anterioare recente depistarii, iar de pe alta parte, aceasta constatare se coroboreaza si cu declaratiile unora dintre membrii echipajului navei, plasele de pescuit fiind coborâte în apa, dar nu a fost prins peste. În acest sens, martorul G.Z. a declarat în cursul urmaririi penale ca au aruncat plasele în apele teritoriale ale Ucrainei, dar nu au prins peste si, astfel, capitanul s-a hotarât sa se întoarca la Istanbul, martorul Y.M. a declarat ca fiul capitanului (martorul K.H.) i-a spus ca nu exista peste si astfel se vor întoarce la Istanbul, iar martorul D.T. a precizat ca, atunci când au plecat din port, capitanul le-a spus ca vor pescui în apele teritoriale ale Ucrainei si, când au ajuns acolo, au introdus plasele în apele si, pentru ca nu au gasit peste, capitanul a decis sa se întoarca, iar martorul K.H. a declarat ca avea credinta ca pescuiau în apele teritoriale ale Ucrainei.
Curtea constata ca, în mod temeinic, instanta de fond a apreciat ca aceasta activitate de pescuit a fost efectuata în apele teritoriale ale României, în conditiile în care, potrivit declaratiilor date de inculpat, înainte de a intra în apele teritoriale ale Ucrainei, a fost anuntat de catre o alta nava turceasca despre faptul ca politia de frontiera ucraineana patruleaza si atunci inculpatul a hotarât sa se întoarca, astfel ca, nepatrunzând în apele teritoriale ale Ucrainei, pescuitul a avut loc în apele teritoriale ale României, pe care inculpatul s-a hotarât sa le traverseze în drumul sau spre Istanbul.
Nu este întemeiat nici motivul de recurs al inculpatului K.S., în sensul ca nu s-a facut dovada ca acestia s-au aflat în Zona Economica Exclusiva a României, având în vedere coordonatele pescadorului turcesc indicate de radiolocatorul navei politiei de frontiera, astfel cum rezulta din procesele verbale întocmite în cauza, zona fiind supusa jurisdictiei statului român, iar faptul ca locatia respectiva se afla în Zona Economica Exclusiva a României este confirmat si de hotarârea pronuntata la data de 3.02.2009 de Curtea Internationala de Justitie.
Curtea constata ca nu este întemeiat nici motivul de recurs al inculpatului prin care a solicitat achitarea în baza art.10 lit.b1) cod procedura penala, neputându-se retine ca faptele inculpatului nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
În acest sens, Curtea are în vedere criteriile de stabilire în concret a gradului de pericol social al unei infractiuni prev. de art.181 alin.2 cod penal: modul si mijloacele de savârsire a faptei, de scopul urmarit, de împrejurarile în care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, persoana si conduita inculpatului.
Astfel, având în vedere ca inculpatul, în calitate de comandant al navei de pescuit, nu s-a conformat somatiilor navei de frontiera române, ca dimpotriva a stins luminile si si-a continuat drumul, oprindu-se doar când au fost trase focuri de avertisment, de urmarile care se puteau produce (braconarea unei cantitati de calcan, în conditiile în care acest fenomen ia amploare, precum si consecintele negative ale unui pescuit prin folosirea unui traul pe fundul marii asupra biotopului si biocenozelor bentale), atitudinea nesincera a inculpatului; având în vedere si faptul ca acest fenomen al braconarii în zona economica Exclusiva a României este un fenomen care a luat amploare în ultima perioada de timp, se impune a se retine caracterul infractional al faptelor inculpatului, de natura a descuraja un comportament asemanator al inculpatului sau al altor persoane.
Încadrarea juridica data faptelor comise de inculpat este legala, instanta de fond efectuând o aplicare corespunzatoare a normelor în materie.
Astfel, fapta inculpatului K.S., în calitate de comandant al navei K.S.O., a efectuat activitati de pescuit în data de 03.04.2010, în zona economica exclusiva a României, fara sa detina licenta de pescuit si/sau autorizatie de pescuit întruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 64 lit. a din OUG nr. 23/2008 modificata si aprobata prin Legea nr. 317/2009.
Fapta inculpatului K.S., în calitate de comandant al navei K.S.O. care, la data de 03.04.2010 a detinut si folosit la pescuit unelte de pescuit comercial, fara ca acestea sa fie autorizate întruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 64 lit. k din OUG nr. 23/2008 modificata si aprobata prin Legea nr. 317/2009 : „producerea, importul, comercializarea, detinerea sau folosirea la pescuit de catre persoanele neautorizate a navoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârselor, vintirelor, precum si a altor tipuri de unelte de pescuit comercial”.
Fiind întrunite toate conditiile cerute de dispozitiile art. 345 alin. 2 Cod procedura penala, în mod corect aceasta a dispus condamnarea inculpatului pentru faptele pentru care a fost trimis în judecata.
În cadrul operatiunii de individualizare judiciara a pedepselor ce urmau a fi aplicate, instanta de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal si a stabilit pentru inculpatul K.S. pedepse corespunzatoare gradului de pericol social concret a infractiunilor si persoanei inculpatului.
În acest sens, Curtea are în vedere limitele de pedeapsa prevazute in legea speciala (amenda de la 6000 lei la 10.000 lei), gradul de pericol social al faptelor, pe care instanta îl apreciaza ca fiind ridicat si care rezulta din faptul ca activitatea de pescuit a avut în vedere specii de peste cu regim special de capturare, fara plata autorizatiilor de pescuit catre statul român, prin folosirea unor unelte neautorizate de o lungime foarte mare, de natura sa aduca atingere ecosistemului marin, inclusiv prin realizarea de capturi complementare de alte specii de pesti demersali si mamifere marine, pescuitul fara licenta si prin urmare în afara unui cadru organizat si planificat, putând avea efecte pe termen lung asupra speciilor de peste din Marea Neagra, realizarea unui pescuit selectiv – nedistructiv, de protejare a generatiilor tinere de pesti, impunând îndeplinirea conditiilor de autorizare si folosire a unor unelte de pescuit care sa faca imposibila prinderea unor exemplare tinere, ca acestea sa se reproduca cel putin o data si sa asigure în acest fel o mai buna completare a stocurilor exploatabile, persoana inculpatului (în vârsta de 64 de ani, fara antecedente penale).
Modalitatea de a fost stabilita corespunzator de prima instanta, scopul pedepsei prev. de art. 52 Cod penal putând fi atins numai prin executarea efectiva a pedepsei, raportat la pericolul concret ridicat al savârsirii faptei si la natura pedepsei (amenda penala).
În ceea ce priveste dispozitia de confiscare a navei de pescuit, Curtea apreciaza ca sunt incidente dispozitiile art.118 alin.2 cod penal: „daca valoarea bunurilor supuse confiscarii este vadit disproportionata fata de natura si gravitatea infractiunii, se dispune confiscarea în parte, prin echivalent banesc, tinând seama de urmarea infractiunii si de contributia bunului la producerea acesteia”.
În acest sens, Curtea are în vedere faptul ca nu s-a gasit nici o cantitate de peste pescuit, ca nava de pescuit are o valoare de peste 100.000 euro (raportat la tipul navei, la motoarele acesteia si la celelalte dispozitive de pe nava).
Curtea mai are în vedere în acelasi sens si practica Curtii de Apel Constanta în cazuri asemanatoare, respectiv decizia penala nr. 1017/P din 3 noiembrie 2011, pronuntata de Curtea de Apel Constanta.
Nu este întemeiat motivul de recurs al inculpatului prin care s-a sustinut ca nava de pescuit nu apartine inculpatului, Curtea retinând ca în declaratiile date de catre inculpat acesta a precizat ca este coproprietarul navei de pescuit împreuna cu un frate al sau.
Fata de ansamblul considerentelor expuse, în baza art. 38515 pct.2 lit.”d” cod procedura penala, Curtea va admite recursul declarat de catre inculpatul K.S. împotriva sentintei penale nr. 166 din data de 8 februarie 2012, pronuntata de Judecatoria Constanta, în dosarul penal nr. 5211/212/2011, caseaza în parte sentinta recurata si, rejudecând, va dispune:
În baza art.118 alin.1 lit.b) cod penal cu referire la art.118 alin.2 cod penal, Curtea va confisca, în folosul statului, de la inculpatul K.S. suma de 10.000 euro, reprezentând confiscarea în parte, prin echivalent banesc, a navei de pescuit „K.S.”, pavilion Turcia, având lungimea de 24,8 m, latimea de 7,88 m, având corpul navei, puntea intermediara, puntea superioara si cabina de comanda confectionate din metal de culoare rosie si alba, aflat în coproprietatea inculpatului K.S. si în custodia acestuia, împreuna cu echipamentele de navigatie si accesoriile din dotare, ridicate de IJPF Constanta – G.N. Constanta – Compartimentul CIT, potrivit proceselor verbale din data de 03.04.2010.
În baza art.357 alin.(2) lit.c) cod procedura penala, Curtea va mentine masura sechestrului asigurator asupra navei de pescuit „K.S.”, pavilion Turcia, având lungimea de 24,8 m, latimea de 7,88 m, având corpul navei, puntea intermediara, puntea superioara si cabina de comanda confectionate din metal de culoare rosie si alba, aflat în coproprietatea inculpatului K.S. si în custodia acestuia, împreuna cu echipamentele de navigatie si accesoriile din dotare, ridicate de IJPF Constanta – G.N. Constanta – Compartimentul CIT, potrivit proceselor verbale din data de 03.04.2010, pâna la plata efectiva de catre inculpatul K.S. a sumei de 10.000 euro.
Curtea va mentine restul dispozitiilor sentintei recurate în masura în care nu contravin prezentei decizii.
Conform art.192 alin. 3 cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de catre stat în recurs vor ramâne în sarcina statului.
