Pentru a pronunta aceasta solutie, judecatorul sindic a retinut ca la de 08.11.2007 lichidatorul S.C.P. S, P, A. INSOL SPRL desemnat sa administreze procedura falimentului debitorului a solicitat sa se dispuna închiderea procedurii ca urmare a stingerii întregului pasiv prin distribuirea sumelor obtinute din lichidarea partiala a averii debitorului.
S-a constatat ca s-a întocmit raportul de lichidare care cuprinde date privind: situatia debitorului la data deschiderii procedurii, etapele desfasurate în cursul procedurii, bunurile din averea debitorului ce au fost lichidate, situatia sumelor obtinute din lichidarea bunurilor, situatia sumelor obtinute din încasarea creantelor debitorului, cheltuielile de administrare a procedurii, stingerea pasivului debitorului, bunurile râmase în averea debitorului dupa stingerea pasivului.
S-a constatat, de asemenea, ca averea debitorului a fost lichidata, ca s-au achitat o parte din creante, conform tabelului definitiv consolidat al creantelor si toate cheltuielile de administrare a procedurii, fiind astfel îndeplinite conditiile art.132 alin.2 din Legea privind procedura insolventei.
Împotriva sentintei mentionate a declarat recurs creditoarea AVAS – care a criticat solutia instantei de fond ca fiind nelegala, invocând disp. art.304 pct.9 si art.304/1 Cod de procedura civila.
A sustinut recurenta ca închiderea procedurii a fost dispusa fara a se da posibilitatea creditorilor de a cere autorizarea judecatorului sindic si de formula cerere de antrenare a raspunderii patrimoniale a fostului administrator. Într-o atare situatie, închiderea procedurii este prematura, fiind astfel obstructionat dreptul recurentei, în calitate de creditor, de control asupra activitatii lichidatorului judiciar.
A mai aratat recurenta ca procedura falimentului poate fi închisa numai dupa solutionarea irevocabila a cererii de atragere a raspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale debitorului si dupa executarea silita a administratorilor potrivit art.140-142 din Legea nr.85/2006.
Intimatul – lichidator, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea hotarârii atacate ca fiind temeinica si legala.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constata ca recursul este nefondat.
Astfel, potrivit art.129 alin.1 din Legea nr.85/2006, „Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final însotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile înainte de data convocarii.”, iar art.132 alin.2 prevede ca „O procedura de faliment va fi închisa atunci când judecatorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si când fondurile nereclamate au fost depuse la banca. În urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând si radierea acestora.”
Verificând actele si lucrarile dosarului, se retine ca la data de 15.01.2007 au fost depuse de catre lichidatorul judiciar la dosarul cauzei raportul final si bilantul general de lichidare, iar la data de 26.03.2007 lichidatorul judiciar a formulat cerere de antrenare a raspunderii materiale a fostilor administratori ai societatii falite.
Prin sentinta civila nr.2690/14.05.2007, judecatorul sindic a respins cererea de antrenare a raspunderii, hotarârea ramânând irevocabila.
Dupa solutionarea cererii de antrenare a raspunderii fostilor administratori lichidatorul a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol pentru a se dispune închiderea procedurii.
Fata de cele retinute, Curtea constata ca asertiunile recurentei cu privire la imposibilitatea de a formula cerere în baza art.138 din Legea nr.85/2006 nu corespund realitatii, aceasta fiind în eroare cu privire la situatia de fapt existenta în cauza.
Pentru considerentele expuse, apreciind ca toate criticile aduse hotarârii sunt nefondate, Curtea respinge recursul ca atare în baza art.312 alin.1 Cod de procedura civila.
