DECIZIA CIVILĂ NR. 107
Şedinţa publică din 11 februarie 2009
Asupra recursului civil de faţă;
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la 04.06.2008 sub nr. 2599/327/2007, petenta SC ………. a contestat procesul – verbal de constatare a contravenţiei seria 37 nr. 4819, întocmit la 27.05.2008 de intimata INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ TULCEA , solicitând anularea acestuia.
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esenţă, că la data de 27 mai 2008 Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea a verificat respectarea de către petentă a prevederilor legislaţiei muncii privind securitatea şi sănătatea în muncă. Prin procesul verbal de control nr.11185 s-a constatat că în comuna Horia, „s-au găsit la muncă doi angajaţi cu contracte de muncă – ………. şi ………. – dar şi numitul ………. care nu are contract de angajare.”Pe baza acestei constatări, arată petenta, a fost sancţionată cu suma de 1500 lei potrivit art.16 din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii.
Mai arată petenta că la data respectivă executa reparaţii la turla bisericii din comuna Horia pe baza unui contract de sponsorizare scop în care a deplasat în localitate doi angajaţi şi utilajele necesare. Arată petenta că nu are nici un raport de muncă cu ………. şi că din proprie iniţiativă, preotul paroh al bisericii a rugat unii enoriaşi ca, în mod voluntar să ajute la diferite munci necalificate în curtea bisericii.
Consideră petenta că procesul verbal este netemeinic şi nelegal deoarece situaţia de fapt reţinută şi considerată contravenţie nu corespunde realităţii.
Intimata legal citată, a depus la dosar întâmpinare prin care arată că sancţiunea amenzii contravenţionale a fost aplicată temeinic şi legal, solicitând respingerea plângerii ca nefondată.
Arată intimata că, în fapt s-a constatat că SC ………. a primit la muncă pe numitul ………., fără a-i întocmi contract individual de muncă. Pentru aceste motive a fost sancţionat conform art.276 alin.1 lit. e) din Codul Muncii. Mai afirmă intimata că însuşi ………. a declarat că lucrează pentru petentă de la 01.05.2008 alături de ceilalţi doi angajaţi, însă nu ataşează şi declaraţia acestuia ci doar contractul individual de muncă al numitului ………..
Prin sentinţa civilă nr.2963/11 noiembrie 2008 Judecătoria Tulcea a admis plângerea contravenţională , a anulat procesul verbal de constatare a contravenţiei seria 37 nr. 4819/27.05.2008 emis de intimata Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea şi a exonerat-o pe petentă de la plata amenzii aplicate.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că la data de 27 mai 2008 ora 11,00, petenta a fost sancţionată potrivit art.276 alin.1 lit.e) din Codul Muncii cu suma de 1500 lei, pentru că a primit la muncă pe numitul ………., pentru care nu a încheiat contract individual de muncă conform prevederilor art.16 alin.1 din Legea nr.53/2003.
Petenta a semnat procesul-verbal de constatare a contravenţiei cu obiecţiuni arătând că numitul ………. nu este angajatul societăţii, preotul paroh din com. Horia l-a pus în calitate de enoriaş să ajute angajaţii la lucrarea de sponsorizare la biserica Horia.
Cu privire la puterea doveditoare, procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorităţi administrative, investit cu autoritatea statală pentru constatarea şi sancţionarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumţia de autoritate şi veridicitate, care însă este relativă şi poate fi răsturnată cu probe de către contravenient conform dispoziţiilor art.1169 cod civil, care reglementează sarcina probei.
Potrivit art.1169 din Codul civil şi art.129 alin.1, teza finală, din Codul de procedură civilă, petentului îi incubă sarcina probei cu privire la netemeinicia celor reţinute în procesul verbal.
Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 – Codul muncii, contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfăşoare o activitate independentă, precum şi asociaţia familială au obligaţia de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.
Art. 276 alin. (1) lit.e) stabileşte că, primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei;
Fiind administrată proba testimonială, în cauză au fost audiaţi martorii ………. – persoana depistată şi ………. – preotul paroh al bisericii din comuna Horia care au infirmat situaţia de fapt reţinută prin procesul verbal de contravenţie.
Astfel martorul ………. a arătat că la sfârşitul lunii mai 2008 l-a observat în curtea bisericii din com. Horia pe patronul SC ………. pe care l-a întrebat dacă poate să-l angajeze iar acesta i-a spus că nu-l poate angaja imediat dar îl va căuta când va avea posibilitatea. I-a mai spus că poate ajuta la muncă, în folosul bisericii lucru pe care l-a şi făcut. Mai arată martorul că preotul ştia că enoriaşii ajută la lucrările ce se desfăşurau, iar la prânz le servea şi mâncare caldă din partea bisericii fără să fie şi plătiţi.
În declaraţia sa martorul ………., parohul bisericii din com. Horia arată că având nevoie de reparaţii la turla bisericii a apelat la ajutorul unor persoane binevoitoare şi cu posibilităţi. A găsit înţelegere la firma SC ………., care s-a oferit să efectueze lucrările de reparaţie cu muncitorii pe care îi are angajaţi, iar preotul să apeleze la sprijinul enoriaşilor din comună spre a da ajutor, fără plată şi de asemenea să ofere o masă caldă la prânz în limita posibilităţilor bisericii. Arată martorul că în această situaţie s-a aflat şi martorul ………. care a fost găsit de inspectorii de muncă alături de alţi enoriaşi dând ajutor bisericii. Mai arată martorul că de circa şase ani şi jumătate majoritatea lucrărilor de întreţinere, reparaţii, etc. au fost făcute cu ajutorul enoriaşilor care au contribuit cu şi cu materiale, în limita posibilităţilor .
Potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 1 din Ordonanţa nr. 2 din 12 iulie 2001, privind regimul juridic al contravenţiilor, constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Cum din probele administrate în cauză a rezultat că petentul nu a săvârşit fapta pentru care a fost sancţionat, instanţa a apreciat plângerea contravenţională ca fiind fondată şi a fost admisă.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ AL JUDEŢULUI TULCEA solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii plângerii contravenţionale şi menţinerii procesului verbal de contravenţie ca temeinic şi legal.
Motivele de critică a hotărârii urmau a fi susţinute oral în faţa instanţei de către recurentă care nu s-a prezentat însă lşa termen pentru a susţine netemeinicia şi nelegalitatea hotărârii.
Examinând recursul în baza disp. art.304 indice 1 Cod proc.civilă, tribunalul consideră că acesta este nefondat.
Prima instanţă şi-a întemeiat soluţia de admitere a plângerii şi anularea procesului verbal de constatare a contravenţiei, cu exonerarea petentei de la plata amenzii aplicate în cuantum de 1500 lei, pe material probator administrat în cauză, respectiv proba testimonială, care a format convingerea instanţei că situaţia de fapt reţinută prin procesul verbal al Inspectoratului Teritorial de Muncă Tulcea, nu este conformă realităţii.
Astfel, din declaraţiile celor doi martori implicaţi în cauză, respectiv ………., persoana cu privire la care s-a constatat că petenta nu şi-a îndeplinit obligaţia de încheierea contractului individual de muncă reglementată prin disp. art.276 al.1 lit.e din Legea nr.53/2003 şi ………., preotul paroh al Bisericii din comuna Horia judeţul Tulcea, s-a demonstrat o altă situaţie de fapt, decât cea reţinută de organul constatator.
Astfel, a rezultat că petenta SC …… a efectuat lucrări de reparaţie la biserica din localitate cu cei doi lucrători pre care îi avea angajaţi, precum şi cu ajutorul oferit de enoriaşii bisericii în schimbul unei mese calde la prânz, şi fără plată, din lipsă de fonduri, lucrările efectuându-se astfel şi cu ajutorul benevol al martorului ………., fără a se mai pune problema încheierii vreunui contract de muncă între societate şi acesta din urmă.
În aceste condiţii în mod just s-a apreciat că petentul nu a săvârşit fapta pentru care a fost sancţionat, astfel încât poate fi exonerat de o astfel de sancţiune, în baza dispoz. art.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Cum în faza recursului, organul constatator nu a mai propus alte probe cu înscrisuri în susţinerea temeiniciei şi legalităţii procesului verbal de contravenţie, în tem. art.312 al.1 şi 2 Cod proc.civilă se va respinge recursul ca nefondat şi se va menţine hotărârea instanţei de fond ca temeinică şi legală.
