Prin aceeaşi decizia s-au admis apelurile declarate de părţile civile G.P. şi G.M.-F, M.G.S. şi M.T.V, N.S. şi N.S. şi în consecinţă, după desfiinţarea parţială a sentinţei atacate şi rejudecare s-au majorat despăgubirile civile la plata cărora a fost obligată inculpata B.I. şi s-a aplicat indicele de inflaţie aferent perioadelor februarie 2002 respectiv noiembrie-decembrie 2001 până la data plăţii efective a sumelor.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs SC”A. Z. I.” SRL şi inculpata B.I.
În recursul declarat s-a invocat existenţa cauzei prevăzute de art. 385 ind. 9 alin. 1 pct. 10 Cod procedură penală.
Instanţa de control legal sesizată văzând motivele invocate de recurenţi precum şi incidenţa prevederilor art. 385 ind. 9 alin. 2 şi 3 Cod procedură penală , a constatat că recursul de faţă este fondat.
Astfel, în primul rând instanţa de apel sesizată cu judecarea apelului promovat de partea responsabilă civilmente SC „A.Z.I.” SRL înregistrat la data de 18 iulie 2007 nu s-a pronunţat cu privire la această cale de atac, ba mai mult nici nu a citat această parte apelantă. În al doilea rând, instanţa de apel a încălcat drepturile şi garanţiile procesuale ale inculpatei B.I. aşa cum sunt regăsite în prevederile art. 6 teza II-a din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitoare la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzelor penale, prin aceea că nu a procedat la audierea nemijlocită a inculpatei apelante, ceea ce a condus la imposibilitatea tranşării în mod legal a chestiunilor invocate în apel de către inculpată care a susţinut că nu a comis actul considerat a fi infracţiune.
Pentru aceste două motive, instanţa de control a constatat că hotărârea recurată trebuia casată în întregime şi reluată judecarea apelurilor declarate în condiţiile respectării prevederilor art. 370 şi următoarele Cod procedură penală.