SENTINTA CIVILA NR. 391
Sedinta publica din data de 10 martie 2009
Prin cererea adresata acestei instante înregistrata sub nr.727/88/2007, Bohaciov Daniel a chemat în judecata S.C. “…” SRL Tulcea, solicitând plata orelor suplimentare în cuantum de 12.550,361 Ron reprezentând valoarea orelor de prestate suplimentar, plus dobânda legala pentru perioada 16.08.2005 – 21.03.2007; daune materiale în cuantum de 10.000 Ron reprezentând repararea prejudiciului cauzat prin întârzierea platii salariului; plata sporului de vechime în munca aferent perioadei lucrate.
De asemenea, reclamantul a mai solicitat cheltuieli de judecata.
În motivare, reclamantul a aratat ca, este angajatul societatii pârâte din anul 2005 conform contractului de munca nr…./5.09.2005 înca în vigoare.
A mentionat reclamantul ca, chiar din prima zi de munca a discutat referitor la programul de munca care era mult mai lung decât cel stabilit prin contract, iar angajatorul i-a spus ca va fi o situatie temporara, având în vedere nevoile societatii, dar oricum orele suplimentare se vor plati.
A precizat reclamantul ca, desi si-a îndeplinit atributiile de serviciu foarte bine, nu acelasi lucru s-a întâmplat si cu angajatorul care, la fiecare abordare vis a vis de program, i-a spus sa aiba rabdare, afirmând si ca “nu exista probleme personale, ci numai interesele firmei” si ca, daca nu îi convine poate sa plece.
A aratat reclamantul ca niciodata nu a primit salariul la timp, niciodata nu a fost platit pentru orele suplimentare, ba mai mult, când a avut nevoie de zile libere pentru probleme personale sau familiale a gasit cu greu întelegere.
Referitor la programul de munca, reclamantul a aratat ca, acesta este programul de functionare afisat si respectat de salariati, si anume:
LUNI-VINERI 8.00 – 18.00
SÂMBATA 9.00 – 14.00
Astfel, reclamantul a mentionat ca, în perioada 16.08.2005 – 21.03.2007 a muncit efectiv peste program 2 ore zilnic de luni pâna vineri si 5 ore sâmbata.
S-a învederat ca, conform dispozitiilor art.117 si urm. din C.muncii “munca prestata în afara duratei normale a timpului de munca saptamânal, prev.de art.109, este considerata munca suplimentara”, iar art.119 dispune ca “orele suplimentare sa fie compensate prin zile libere platite sau printr-un spor ce nu poate fi mai mic de 75%”, obligatie ce nu a fost respectata de angajator.
Referitor la daunele interese solicitate, reclamantul a aratat ca, în toata perioada cât a fost angajat, niciodata nu s-a respectat data platii salariului stipulata în contractul de munca.
Reclamantul a precizat ca este divortat, are doi copii în întretinere, iar unul dintre copii care are probleme de sanatate locuieste cu el, fiind nevoit sa plateasca o femeie care sa aiba grija de copil când era la serviciu, aceasta fiind la rândul sau nevoita sa stea mai mult de 8 ore cu copilul si sa vina si sâmbata.
A mai mentionat ca, faptul ca nu s-au platit salariile la timp, desi insista si explica de fiecare data ca are nevoie de bani, l-au facut sa acumuleze multe datorii rezultate din credite neachitate la timp, la care s-au acumulat penalitati de întârziere, datorii la utilitati (apa, lumina, telefon, impozite, etc.),
De asemenea, a precizat ca, nu a beneficiat de concedii de odihna pe durate mai mari de 5 zile, ci numai când urgentele sale erau atât de stringente, încât pârâta nu avea cum sa refuze.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar copii xerox dupa urmatoarele înscrisuri: contract individual de munca nr…./05.09.2005, extras din carnetul sau de munca.
În aparare, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului …, ca fiind nelegala si netemeinica si obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea întâmpinarii, pârâta a aratat ca, este adevarat ca reclamantul a lucrat în cadrul societatii începând cu data de 16.08.2005 si ca si în prezent reclamantul lucreaza în firma, neexistând neîntelegeri sau discutii în contradictoriu.
S-a aratat ca nu se poate primi afirmatia reclamantului cum ca ar fi lucrat ore suplimentare, întrucât programul de lucru este de 8 ore, iar la ora prânzului, salariatii firmei aveau o jumatate de ora, pauza de masa, timp în care fiecare salariat facea ceea ce dorea: servea dejunul, sau parasea incinta firmei în vederea rezolvarii problemelor personale.
A mentionat pârâta ca, datorita relatiilor amicale dintre angajatii firmei, în unele zile, la sfârsitul programului, se reuneau cu totii si sarbatoreau zile de onomastica, zile de nume, însa nu se poate afirma ca salariatii stateau dupa program, facând ore suplimentare.
Considera ca acest capat de cerere este nelegal si netemeinic si solicita respingerea acestuia.
În ceea ce priveste cel de-al doilea capat de cerere, pârâta a aratat ca, reclamantul a actionat în justitie cu rea – credinta, folosindu-se de binecunoscutele tertipuri ale unui ins vinovat.
S-a mentionat ca, conform statelor de plata, reclamantul, alaturi de ceilalti a fost recompensat în fiecare luna cu premii, si-a efectuat concediul de odihna conform dispozitiilor legale, a primit învoieli ori de câte ori a avut nevoie, ori de câte ori a avut nevoie de zile libere, pentru divortul sau, pentru anchetele penale, sau pentru orice alte probleme, acesta plecând fara a fi nevoie sa dea explicatii, deoarece gasea întelegere pentru ca avea probleme de rezolvat.
În aparare, pârâta a depus la dosar copii xerox dupa urmatoarele înscrisuri: state de plata aferente lunilor august, septembrie, octombrie, noiembrie si decembrie 2005 si foi colective de prezenta aferente aceleiasi perioade de timp, cât si pentru intervalul ianuarie 2006 – martie 2007, contractul individual de munca nr…./05.09.2005, extras din carnetul de munca al reclamantului, încheieri de sedinta din datele de 20 iunie 2006, 22.08.2006, 26.09.2006, 17.10.2006,, 7.11.2006, 21.11.2006, 28.11.2006, 19.12.2006, 23.01.2007, 13.02.2007, dos.nr.2948/2006 al Judecatoriei Tulcea, sent.civ.nr.486/20 febr.2007 pronuntata în dos.nr.2948/2006 al Judecatoriei Tulcea, conventie beneficii, încheiata la data de 15.01.2007 între … si pârâta.
La dosar, reclamantul a mai depus în aparare copii xerox dupa urmatoarele înscrisuri: extras cont CEC, extras din registrul intrari-iesiri service, note de constatari service, bonuri de transport colet expres, declaratie de martor a numitei … data în dos.nr.5609/2006 al Judecatoriei Tulcea.
La dosarul cauzei pârâta a mai depus copii xerox dupa chitantele nr.1328443/09.02.2007, nr.1328408/29.12.2006, nr.2248523/08.08.2006, nr.1328402 din 22.12.2006, o serie de bonuri fiscale, factura fiscala nr.6120835 din 12.02.2007, deviz de reparatie din data de 12.02.2007, 26.01.2007, 12.02.2007, factura fiscala nr.6120789/01.02.2007, deviz de reparatii din 01.02.2007, factura fiscala nr.9166731 din 18.07.2006, devize reparatii din 07.07.2006, 30.05.2006, 07.07.2006, factura fiscala nr.0916476/14.07.2006, nr.0910612 din 06.07.2006, deviz reparatii din 06.07.2006, factura fiscala nr.8079481/22.09.2006, nr.8079469/21.09.2006, nr.8079477 din 21.09.2006, deviz reparatii din 14.09.2006, facturi fiscale nr.8079395 din 08.09.2006, nr.8079397/08.09.2006, nr.8079326/08.09.2006, nr.8079398/08.09.2006, nr.0916304/08.09.2006, devize de reparatii încheiate cu beneficiar … si factura fiscala nr.6120830/2.02.2007.
Prin cererea adresata acestei instante, înregistrata sub nr.728/88/2007 … a chemat în judecata S.C. “…” SRL Tulcea, solicitând obligarea pârâtei la plata orelor suplimentare în cuantum de 24.076 Ron reprezentând valoarea orelor de munca prestate suplimentar plus dobânda legala pentru perioada 21.03.2004 – 21.03.2007; plata concediului de odihna aferent perioadei lucrate pe 2007 în cuantum de 273 Ron; daune materiale în cuantum de 5.000 Ron reprezentând repararea prejudiciului cauzat prin interzicerea platii salariului; plata sporului de vechime în munca aferent perioadei lucrate.
De asemenea, reclamantul a solicitat cheltuieli de judecata.
În motivare, reclamantul a aratat ca a lucrat la S.C. … SRL din data de 22.01.2002 si pâna la 22.03.2007, în baza contractului de munca nr.151479/22.01.2002.
Referitor la capatul de cerere privind plata orelor suplimentare, a precizat reclamantul ca lucreaza de la înfiintarea firmei pe postul de mecanic si ca, înca de la începutul angajarii i s-a mentionat ca programul de munca va fi de la orele 8 – 18 în fiecare zi si sâmbata de la 9-14, acest program fiind afisat pe usa magazinului.
A mentionat ca, desi a discutat tot timpul despre plata orelor suplimentare si despre respectarea programului de 8 ore, a fost amânat, angajatorul spunându-i ca firma nu este înca în stadiul de a plati si ore suplimentare,acestea urmând a fi platite mai târziu.
A subliniat reclamantul ca, în perioada mentionata mai sus a muncit efectiv 2 ore suplimentare zilnic si 5 ore în fiecare sâmbata, nebeneficiind de zile libere sau plati corespunzatoare orelor de munca peste program, conform dispoz.art.117 si urm.C.muncii, solicitând ca pârâta sa fie obligata la plata orelor suplimentare.
Referitor la plata daunelor materiale solicitate în cuantum de 5.000 Ron, reclamantul a precizat ca,în toata perioada în care a lucrat la aceasta firma, nu a primit niciodata salariul la timp, asa cum e prevazut în contractul de munca si ca, acest lucru i-a cauzat un prejudiciu deosebit, suportat cu greu, având în vedere ca este singurul întretinator al familiei, sotia sa fiind bolnava, în ultimii ani aceasta neputând neputând sa fie încadrata în munca, din aceasta cauza.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar copii xerox dupa situatia orelor suplimentare pentru perioada aprilie 2004 – martie 2007, contract individual de munca nr.151472/22.01.2002, extras din carnetul sau de munca.
În aparare a formulat întâmpinare pârâta, prin care a aratat ca, solicita obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
A aratat pârâta ca reclamantul a lucrat în cadrul societatii, dar începând cu data de 01.01.2002, conform contractului de munca nr.101479/22.01.2002.
A mentionat pârâta ca, începând cu data de 22.03.2007, reclamantul a solicitat încetarea contractului sau de munca, astfel contractul sau a încetat pe art.55 lit.b din codul muncii.
De asemenea, s-a mentionat ca, nu se poate primi afirmatia reclamantului cum ca ar fi lucrat ore suplimentare, deoarece programul societatii de lucru este de 8 ore, iar la ora prânzului, salariatii firmei aveau o jumatate de ora, pauza de masa, timp în care fiecare salariat facea ceea ce dorea:servea dejunul, sau parasea incinta firmei în vederea rezolvarii problemelor personale.
S-a mai aratat ca, datorita relatiilor amicale dintre angajatii firmei, în unele zile, la sfârsitul programului, se reuneau cu totii si sarbatoreau zile de onomastica, zile de nume.
În ceea ce priveste ce-l de-al doilea capat de cerere, a mentionat pârâta ca reclamantul a actionat în justitie cu rea-credinta, folosindu-se de binecunoscutele tertipuri ale unui ins vinovat.
Conform statelor de plata reclamantul alaturi de ceilalti a fost recompensat în fiecare luna cu premii, si-a efectuat concediul de odihna conform dispozitiilor legale, a primit învoieli ori de câte ori a avut nevoie.
Cu privire la concediul de odihna pe anul 2007, pârâta a aratat ca reclamantul nu a solicitat concediu, ci si-a luat zile libere, urmând ca în vara anului 2008 sa-si ia si concediul de odihna, ori, acest lucru nu s-a mai întâmplat fiindca a solicitat desfacerea contractului de munca, cu acordul partilor.
În aparare, pârâta a depus la dosar copii dupa foile colective de prezenta aferente perioadei martie 2004 – martie 2007, state de plata aferente perioadei septembrie 2004 – iunie 2005, contractul individual de munca nr.151479/22.01.2002, extras din carnetul de munca al reclamantului, chitante de depunere în numerar din data de 30.11.2006, cererea nr.33/33.03.2007, notificarea nr.10888/30.04.2007, contract de credit nr.280/29.07.2005.
La data de 28 iunie 2007, reclamantul a depus la dosar copii xerox dupa caietul cu înregistrarile lucrarilor efectuate în zilele de sâmbata, dupa registrul de iesiri-intrari service si dupa bonurile transport piese necesare reparatiilor efectuate în service în zilele de sâmbata.
Prin cererea adresata acestei instante sub nr.729/88/2007, Catana Mihaela a chemat în judecata pe S.C…. SRL Tulcea, solicitând obligarea pârâtei la plata orelor suplimentare în cuantum de 16402,27 Ron reprezentând c/val. orelor suplimentare si dobânda legala pentru perioada 1.07.2005 – 31.03.2007; plata salariilor neacordate în cuantum de 7821,69 Ron. reprezentând valoarea cumulata a salariilor neacordate (salariul minim pe economie), valoarea orelor suplimentare plus dobânda legala pentru perioada 1.09.2004 – 1.07.2004.
De asemenea, reclamanta a mai solicitat obligarea pârâtei la recunoasterea vechimii în munca pentru perioada 1.09.2004 – 1.07.2005, la plata sporului de vechime aferent perioadei 1.09.2004 – 31.03.2007, la plata de daune materiale în cuantum de 35.000 Ron, cât si la plata cheltuielilor de judecata efectuate în cauza.
În motivare, reclamanta a aratat ca a lucrat la societatea pârâta, începând cu 1 sept.2004 si pâna la data formularii actiunii, iar în perioada 1 sept.2004 – 1.07.2005, desi a lucrat ca vânzator, nu a primit nici un salariu, motivându-se ca este în probe si trebuie sa aiba rabdare.
A mai aratat reclamanta ca, pârâta a asigurat-o ca, pentru perioada în care a lucrat fara contract si nu a fost platita, urmeaza sa se gaseasca o solutie pentru a-si recupera vechimea în munca si salariile, promisiune care însa nu a avut o finalitate concreta.
De asemenea, reclamanta a subliniat ca, în perioada 1.07.2005 – 21.03.2007 a lucrat cu programul de luni pâna vineri între orele 8 – 18, iar sâmbata, între 9 si 14, lucrând astfel doua ore suplimentare în fiecare zi si 5 ore sâmbata pentru care nu a fost niciodata platita si nici nu i-au fost acordate zile libere în compensare.
Cu privire la plata sporului de vechime în munca ce nu i-a fost acordat de catre pârâta, reclamanta a precizat ca are o vechime în munca de 15 ani, acest drept nefiindu-i acordat pentru perioada 1.09.2004 – 21.03.2007.
În ceea ce privesc daunele materiale solicitate prin actiune, reclamanta a aratat ca, a formulat o asemenea cerere, deoarece nu i-au fost platite la timp salariile, nu a beneficiat de zile libere asa cum ar fi avut dreptul, ceea ce a împiedicat-o sa îsi plateasca la timp ratele corespunzatoare creditelor, datoriile curente pentru utilitati, fiind nevoita astfel sa plateasca foarte multe penalitati de întârziere.
În dovedire reclamanta a depus la dosar copii xerox dupa urmatoarele înscrisuri: contract individual de munca nr.151399 din 10.07.2005, extras din carnetul sau de munca, situatia orelor suplimentare prestate la pârâta.
În aparare, pârâta a formulat întâmpinare prin care a aratat ca, este adevarat ca reclamanta a lucrat în cadrul societatii, dar începând cu data de 01.07.2007, conform contractului de munca nr.151399/01.07.2005 astfel ca, pentru aceasta perioada mentionata de catre reclamanta, nu exista temei legal de plata.
De asemenea, pârâta a mai aratat ca, nu se poate primi afirmatia reclamantei cum ca ar fi lucrat ore suplimentare, mentionând ca, programul de lucru este de 8 ore, iar la ora prânzului salariatii firmei aveau o jumatate de ora pauza de masa, timp în care fiecare salariat facea ceea ce dorea: servea dejunul, sau parasea incinta firmei în vederea rezolvarii problemelor personale.
S-a mentionat ca, datorita relatiilor amicale dintre angajatii firmei, în unele zile, la sfârsitul programului se reuneau cu totii si sarbatoreau zile de onomastica, zile de nume, se sfatuiau colegii care aveau probleme, sau efectiv se statea la discutii.
În acest sens nu se poate afirma ca salariatii stateau dupa program, facând ore suplimentare, acestia ramâneau efectiv “la o mica bârfa, sau o bere dupa program”.
S-a sustinut ca, cererea de concediu de odihna a fost facuta pentru ca între societate si reclamanta izbucnise un conflict, pe marginea unor neregularitati depistate în firma si întrucât i se cereau explicatii vizavi de acestea, si motivat de faptul ca a si fost cercetata de catre o comisie de disciplina, reclamanta a cerut concediu de odihna.
În ceea ce priveste ultimul capat de cerere, pârâta a precizat ca a actionat în justitie cu rea credinta, folosindu-se de binecunoscutele tertipuri ale unui ins vinovat.
S-a învederat instantei împrejurarea ca reclamanta a locuit în casa administratorilor societatii pâna la data izbucnirii conflictului mentionat, întrucât nu avea unde sa locuiasca.
De asemenea, s-a precizat ca, conform statelor de plata reclamanta, alaturi de ceilalti a fost recompensata în fiecare luna cu premii, si-a efectuat concediul de odihna conform dispozitiilor legale si a primit învoiri ori de câte ori a avut nevoie.
Cu privire la sporul de vechime, pârâta a aratat ca, în perioada 01.09.2004 – 01.07.2005, reclamanta nu a lucrat în firma, astfel ca nu are ce spor sa-i dea, iar ulterior acesta a fost dat prin salariu.
De asemenea, în aparare pârâta a depus la dosar copii xerox dupa urmatoarele înscrisuri: State de plata aferente perioadei septembrie 2004 – iunie 2005, foi colective de prezenta aferente perioadei iulie 2005 – martie 2007.
În aparare, reclamanta a mai depus la dosar copii xerox dupa formulare acordare bonuri valorice, contract de vânzare-cumparare încheiat la data de 24 dec.2002, evidenta concediu de odihna pe lunile ianuarie – dec.2006, state de plata pe perioada octombrie 2006 – decembrie 2006ianuarie – iunie 2005, fluturasi de plata salariului pe luna februarie 2007, state de plata pe perioada septembrie – decembrie 2004.
La dosar pârâta a depus de asemenea decizia nr.20 din 7 martie 2007, proces verbal de constituirea comisiei de disciplina nr.21/9.03.2007, constatarea nr.22 din 9.03.2007, proces verbal de constatare nr.23 din 9.03.2007, proces verbal nr.27/14.03.2007, declaratia data de reclamanta la data de 15.03.2007, proces verbal al comisiei de disciplina încheiat la 15.03.2007, referatul nr.321/15.03.2007, cererea formulata de reclamanta la data de 12.03.2007, confirmarea de primire a corespondentei la data de 4.04.2007, decizia nr.46/27.03.2007, declaratia olografa a numitei …, adresa formulata de S.C. … SRL catre societatea pârâta, adresa nr.7300/5.06.2007, bilet la ordin emis de catre reclamanta, formulare de acordare bonuri valorice, extras din borderoul corespondenta .
În sedinta din data de 4 iulie 2007 instanta a dispus conexarea dosarelor 728/88/2007 si nr.729/88/2007 la dos.nr.727/88/2007.
În cauza a fost dispusa de catre instanta efectuarea unei expertize contabile judiciare, expertiza care a fost depusa la dosar la data de 19 dec.2008.
La aceasta expertiza contabila au fost formulate obiectiuni de catre reclamanti, raspunsul la aceste obiectiuni fiind depus la dosar la data de
16 febr.2009.
La dosar au fost depuse concluzii scrise de catre reclamantul … si de catre societatea pârâta.
Examinând actiunea raportat la probatoriul administrat în cauza, instanta va retine urmatoarele:
Asa dupa cum rezulta din probele administrate la dosar, între parti au existat raporturi de munca.
Fata de solicitarile reclamantei … privind obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale neachitate, a sporului de vechime si a orelor suplimentare, aferente perioadei 1.09.2004 – 30.06.2005, instanta constata ca, desi prin interogatoriul luat pârâtei, aceasta nu a recunoscut faptul ca, în perioada mai sus precizata … ar fi lucrat la societatea pârâta, din depozitia martorului … audiat în cauza, rezulta fara putinta de tagada ca reclamanta a început sa lucreze la S.C…. SRL Tulcea, înca din toamna anului 2004, acesta declarând ca are cunostinta de acest aspect, datorita faptului ca, locuia în apropierea societatii pârâte, ceea ce i-a permis de altfel sa perceapa si programul de functionare al acesteia, care are între orele 8 – 18.
Tot în acest sens, a declarat, în calitate de martor si …, care a precizat ca a vazut-o pe reclamanta lucrând la societatea pârâta, începând din luna septembrie 2004, facând totodata si precizarea ca, sâmbata aceasta lucra între orele 8-14.
În aceste conditii, instanta constata ca, de fapt raporturile de munca între reclamanta si pârâta nu au început sa curga la data de 1.07.2005, data încheierii contractului individual de munca al acesteia în forma scrisa, ci începând cu data de 1 sept.2004, acesta derulându-se în perioada 1 sept.2004 – 30 iunie 2005, fara ca pârâta sa-i fi încheiat reclamantei contract individual de munca în forma scrisa.
Astfel, se retine ca, în perioada 1.09.2004 – 30.06.2005, reclamanta … a avut raporturi de munca cu pârâta, chiar daca ele nu au fost materializate printr-un contract în forma scrisa, instanta apreciind ca, asa dupa cum rezulta din raspunsul la obiectiunile formulate la raportul de expertiza contabila efectuat în cauza, reclamanta este îndreptatita,în calitate de salariata a pârâtei, la a primi, pentru perioada 1.09.2004 – 30.06.2005, drepturi salariale, respectiv salarii nete, în cuantum de 780 Ron, pentru 1.09.2004 – 31.12.2004 si în cuantum de 1674 Ron pentru perioada 1.01.2005 – 30.06.2005.
Cu privire la sporul de vechime aferent acestei perioade, având în vedere ca reclamanta a avut calitatea de salariat al pârâtei în perioada 1.09.2004 – 30.06.2005 si fata de acelasi raspuns la obiectiuni, instanta constata ca reclamanta este îndreptatita la a primi spor de vechime în suma de 116 Ron pentru perioada 1.09.2004 – 31.12.2004 si spor de vechime în suma de 246 Ron aferent perioadei 1.01.2005 – 30.06.2005.
Asa dupa cum rezulta din depozitiile martorilor audiati în cauza si cum rezulta si din raportul de expertiza contabila efectuat în cauza, în perioada 1.09.2004 – 30.06.2005, programul la societatea pârâta s-a derulat în zilele de luni pâna vineri între orele 8-18, iar în zilele de sâmbata între orele 9-14, expertul precizând ca, în urma examinarii rapoartelor zilnice fiscale, la care erau anexate monetarele, a constatat ca ora de închidere a acestor rapoarte, în zilele de luni pâna vineri, era dupa ora 18, iar în zilele de sâmbata, rapoartele zilnice fiscale erau emise dupa orele 14.
În aceste conditii, instanta constata ca sustinerile pârâtei conform carora programul era de 8 ore zilnic, nu corespund adevarului si ca, într-adevar, în perioada 1 sept.2004 – 30 iunie 2005, reclamanta a prestat câte doua ore suplimentare în zilele de luni pâna vineri si, respectiv 5 ore suplimentare, în zilele de sâmbata.
Asa fiind, se constata ca, reclamanta este îndreptatita la a primi si c/val. orelor suplimentare prestate la societatea pârâta, respectiv câte 2 ore de luni pâna vineri, în fiecare saptamâna si câte 5 ore pentru fiecare sâmbata, prin aplicarea sporului de 75% din salariul de baza, rezultând potrivit aceluiasi raspuns la obiectiuni, drepturi salariale nete cu titlu de c/val. ore suplimentare, în suma de 504 Ron pentru perioada 1.09.2004 – 31.12.2004 si în suma de 1093 Ron pentru perioada 1.01.2005 – 30.06.2005.
Din raspunsul la obiectiunile formulate la raportul de expertiza, rezulta ca, reclamantei i se cuvin drepturi salariale în suma de 1400 Ron, pentru perioada 1.09.2004 – 31.12.2004 si în suma de 3013 Ron, pentru perioada 1.01.2005 – 30.06.2005, în total 4.413 Ron, iar în urma actualizarii acestei sume, în raport cu rata inflatiei, se retine ca acesteia i se cuvine pentru perioada septembrie 2004 – octombrie 2008, suma totala de 5691 Ron.
Fata de solicitarile reclamantei …, privind obligarea pârâtei la plata sporului de vechime si a orelor suplimentare efectuate, aferente perioadei 1.07.2005 – martie 2007, a reclamantului … privind obligarea pârâtei la plata orelor suplimentare si a sporului de vechime, aferente perioadei august 2005 – martie 2007 si a reclamantului … privind obligarea pârâtei la plata orelor suplimentare si a sporului de vechime aferente perioadei martie 2004 – martie 2007, precum si a indemnizatiei pentru concediul legal de odihna corespunzator anului 2007, instanta urmeaza a retine urmatoarele:
Reclamantilor le-au fost întocmite contracte individuale de munca, în care au fost prevazute salariile de baza lunare ale acestora, fara a fi precizate alte elemente constitutive ale acestor salarii, respectiv sporuri, indemnizatii, sau alte adaosuri la salariu.
Se retine ca, în contractele de munca ale reclamantilor nu se precizeaza daca salariul de baza contine si sporul de vechime.
Conform CCM unic la nivel national pe anii 2005 – 2006, sporul minim ce se acorda în conditiile respectivului contract si care nu este cuprins în salariul de baza, pentru vechime în munca, este prevazut la un minim 5%, pentru 3 ani vechime si maxim 25%,
la o vechime de peste 20 de ani din salariul de baza. Si în CCM unic la nivel national pe anii 2007 – 2010 este prevazut sporul de vechime în aceleasi procente la salariul de baza.
Prin contractele individuale de munca ale reclamantilor s-a stabilit ca durata timpului de munca a acestora, sa fie de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamâna.
Analizând foile colective de prezenta aflate la dosar, instanta retine ca, toate pontajele cuprind doar 8 ore/zi integral, pentru zilele de luni pâna vineri.
S-a constatat înca ca, în urma examinarii de catre expert la sediul societatii a rapoartelor zilnice fiscale, ora de închidere a acestora, în zilele de luni pâna vineri, a fost înregistrata în general ca fiind dupa orele 18, iar în zilele de sâmbata, rapoartele zilnice fiscale au fost emise în general dupa orele 14, astfel retinându-se ca, programul de lucru al reclamantilor în zilele de luni pâna vineri a fost pâna la orele 18, iar în zilele de sâmbata, pâna la orele 14, desi pârâta a raspuns chiar si la interogatoriu ca programul de lucru al societatii era de 8 ore.
Se retine dealtfel ca si martorii audiati în cauza au declarat ca, programul la societatea pârâta era în zilele de luni pâna vineri, între orele 8-18, iar sâmbata între orele 9-14.
De asemenea si expertul a raspuns la obiectivul admis de instanta privind programul pârâtei, precizând ca, în urma analizei rapoartelor zilnice fiscale, la care erau anexate monetarele, a constatat ca programul de lucru al societatii a fost între orele 8-18, în zilele de luni pâna vineri si, respectiv 9-14, în zilele de sâmbata.
Fata de aceste considerente, nu poate fi retinuta sustinerea facuta de pârâta, chiar si prin întâmpinare conform careia programul de lucru la societate era de 8 ore pe zi.
Se retine ca, potrivit 108 Codul Muncii, pentru salariatii angajati cu norma întreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamâna, iar conform art.111 Codul Muncii, durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamâna, inclusiv orele suplimentare.
Potrivit art.120 al.1 si 2 Codul Muncii, “în cazul în care compensarea prin ore libere platite nu este posibila în termenul prev.de art.119 al.1, în luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului, prin adaugarea unui spor la salariu, corespunzator duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza”.
De altfel, si potrivit art.9 din Regulamentul Intern al societatii ” munca suplimentara se compenseaza cu ore libere platite în urmatoarele 30 de zile. În cazul în care orele libere platite nu pot fi efectuate în termenul de mai sus, se acorda un spor de 75% din salariul de baza.”
La dosarul cauzei pârâta nu a depus nici o proba din care sa rezulte ca ar fi compensat cu timp liber orele suplimentare prestate de catre reclamanti.
În ceea ce îl priveste pe reclamantul …, se constata ca, în cauza nu s-a facut dovada ca acesta ar fi beneficiat de indemnizatia concediului legal de odihna aferent anului 2007 sau a motivului pentru care nu a primit aceasta indemnizatie.
În aceste conditii instanta constata ca, asa dupa cum rezulta din raportul de expertiza contabila efectuat în cauza, reclamantii sunt îndreptatiti la a beneficia de drepturile salariale reprezentând spor de vechime si ore suplimentare astfel: … suma de 9365 lei reprezentând spor de vechime si orele suplimentare efectuate, aferente perioadei 1.07.2005 – martie 2007, …, suma de 9960 lei reprezentând ore suplimentare si spor de vechime aferente perioadei august 2005 – martie 2007 si …., suma de 18221 lei, reprezentând ore suplimentare si spor de vechime aferente perioadei martie 2004 – martie 2007, precum si indemnizatia pentru concediul legal de odihna aferent anului 2007.
Cu privire la capatul de cerere prin care reclamantii au solicitat obligarea pârâtei la plata de daune materiale, se retine ca în cauza, nu s-a facut dovada modului în care au fost prejudiciati acestia, ca urmare a neplatii la timp a drepturilor salariale solicitate, drept pentru care instanta va respinge acest capat de cerere, ca nefondat.
Se constata ca, în cauza reclamantii au efectuat cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocat si onorariu expert, astfel ca vazând prevederile art.274 al.1 C.proc.civ., instanta va obliga pârâta la plata catre reclamanta … a sumei de 1180 lei catre reclamantul … a sumei de 1180 lei si catre …. a sumei de 1780 lei, reprezentând cheltuieli de judecata.